​Noile restricții care se aplică începând de astăzi în România sunt în general măsuri bune și vor avea efect, însă unele dintre ele au fost luate "puțin cam târziu", în timp ce altele, precum închiderea școlilor pentru copiii mai mici de 10 ani și închiderea piețelor, nu se justifică, afirmă, într-un interviu acordat HotNews.ro, Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai. Cât de bine vor funcționa efectiv aceste măsuri vom ști abia peste 2-3 săptămâni și "depinde mult și de felul în care autoritățile locale vor decide să impună respectarea lor", subliniază Răzvan Cherecheș.

Razvan CherechesFoto: Arhiva personala

Info pe scurt:

• Măsurile ar fi trebuit luate mai din timp, nu atunci când ajungi într-un punct în care incidența este deja mare, subliniază Răzvan Cherecheș: "În alte țări, la 1,5 la mie s-au luat deja măsuri drastice, iar la 2 la mie, s-a intrat în lockdown în Australia. E ca și cum ai avea un camion plin de pietre grele, care începe să o ia la vale. Cu cât îl oprești mai din timp, cu atât e mai ușor de oprit."

• Măsurile vor avea efect? Vom ști abia peste două-trei săptămâni: "În două-trei săptămâni vom avea o imagine mai clară, dacă se aplatizează creșterea sau nu."

• Eficiența depinde și de felul în care autoritățile locale vor decide să impună respectarea lor: "Dacă nu se dau amenzi, dacă autoritățile locale nu sunt active în a se asigura că oamenii poartă mască și în a se asigura că oamenii nu circulă pe străzi noaptea și nu se organizează petreceri și evenimente care pot să împrăștie virusul... Atunci ar trebui să fie eficient, în opinia mea", spune Răzvan Cherecheș.

• În ceea ce privește sărbătorile de iarnă, pentru care unii dintre români își fac deja planuri sau rezervări la munte, mesajul lui Răzvan Cherecheș este tranșant: "Eu nu mi-aș face planuri." Expertul în sănătate publică spune că, cel mai probabil, autoritățile așteaptă până după alegeri pentru a anunța că nu vom avea un Crăciun și un Revelion ca în alți ani, pentru a nu influența comportamentul electoral.

Cum se vede fiecare măsură în parte prin ochii expertului în sănătate publică Răzvan Cherecheș:

1. Masca obligatorie în aer liber - "este o măsură care ar fi trebuit luată în toată țara atunci când s-a trecut de rata de 1,5 la mie. Vorbesc despre județele unde se testează mai mult, pentru că unde se testează puțin avem o idee foarte vagă despre ce se întâmplă. Dacă am fi impus obligativitatea măștii la timp, am fi amânat foarte multe dintre celelalte măsuri. Este foarte bine că s-a luat această măsură, dar s-a luat foarte târziu, din punctul meu de vedere."

2. Restricția de circulație în timpul nopții - "este o măsură foarte bună. Sunt deja studii care demonstrează că are impact asupra ratei de transmitere a virusului. Asta pentru că scade probabilitatea de interacțiune socială între oameni, mai ales în timpul nopții, când în general complianța la reguli e mai scăzută, mai ales pe fondul consumului de alcool. Simplul fapt că această restricție a dus la nemulțumire din partea unor grupuri de oameni spune clar faptul că respectivii oameni mai degrabă resimt restricția ca pe o limitare a interacțiunii sociale. Va avea efect pentru că au fost oameni care au fost nemulțumiți."

3. Închiderea școlilor - "în primăvară a fost perfect justificată. Ce știam despre virus în acel moment a justificat măsurile. În acest moment, majoritatea dovezilor și a studiilor, inclusiv recomadările Organizației Mondiale a Sănătății, înclină mai degrabă către menținerea deschisă a școlii până în clasa a IV-a și restul online, pentru că copiii cu vârsta până la 10 ani se infectează mai greu și transmit mai greu virusul. Plus că copiii până în clasa a IV-a sunt exact grupul care nu poate fi lăsat singur acasă și imobilizează un părinte pentru suport pe partea educațională și pentru supravegherea acasă. În plus, educația online până în clasa a IV-a e mult mai dificilă decât cea de la clasa a V-a în sus.

Dar, ca să mențină școlile deschise, bineînțeles că ar fi trebuit luate o serie de măsuri administrative, cum ar fi reducerea numărului de copii în clasă, ca să se respecte distanțarea socială. Ecranele acelea de plexiglas sunt complet ineficiente la dimensiunile la care s-au instalat la noi. Dacă ar fi ca în Coreea de Sud, unde este aproape ca o cutie în jurul copiilor, ar funcționa. Dar așa... De asemenea, introducerea unor sisteme de ventilație pasivă sau artificială în toate sălile de clasă, astfel încât aerul să fie ventilat în permanență. E necesară și limitarea interacțiunii grupurilor de părinți care așteaptă în fața școlii, la fel și limitarea aglomerării în transportul în comun la orele de vârf, la orele când copiii sunt toți la școală. Dar aceste eforturi ale autorităților locale s-ar justifica prin scăderea impactului asupra educației și prin faptul că cel puțin unul dintre părinți s-ar putea întoarce înapoi în circuitul economic. Așadar, consider că măsura închiderii tuturor școlilor este nejustificată în acest moment de literatura științifică care este disponibilă acum."

4. Închiderea piețelor - "nu sunt studii care să o justifice. Piețele în general tind să aibă un volum de aer mai mare, fiind și mai înalte. Chiar și piețele închise ar fi putut funcționa dacă s-ar fi limitat accesul de către autoritatea piețelor, exact ca în supermarketuri, ca să nu se aglomereze spațiul respectiv, și s-ar fi supravegheat purtarea măștilor. Aici e mai degrabă o problemă de impunere și de respectare a legii decât de evitare a unui risc. Sigur că dacă oamenii se aglomerează, e un risc. Dar la fel există un risc și în supermarketuri, dacă se aglomerează cu prea mulți oameni, reprezintă un risc. În acest moment nu avem dovezi care să justifice închiderea piețelor."

Restricțiile vor avea efect? Vom ști răspunsul în 2-3 săptămâni

În România avem în acest moment mai multe viteze în ceea ce privește aplicare restricțiilor, amintește Răzvan Cherecheș. În București, spre exemplu, purtarea măștii în aer liber este deja obligatorie de aproape 3 săptămâni și ar trebui să vedem primele efecte: "Măsurile sunt pentru toată țara, dar există zone care au luat deja măsuri restrictive din cauză că au depășit incidența de 3 la mie. Bucureștiul, de exemplu, a avut deja două săptămâni, aproape 3. Practic, săptămâna aceasta ar trebui să vedem rezultate. Dacă nu se văd rezultate săptămâna aceasta în București și, la finalul săptămânii, și în Cluj, înseamnă că măsurile luate anterior - închiderea școlilor, închiderea restaurantelor - nu au fost suficiente și va trebui ca, pentru măsurile luate acum, să așteptăm cam două-trei săptămâni să vedem dacă funcționează sau nu."

Măsurile trebuie luate din timp, nu atunci când ajungi într-un punct în care incidența este deja mare, mai spune expertul în sănătate publică Răzvan Cherecheș: "E ca și cum ai avea un camion plin de pietre grele, care începe să o ia la vale. Cu cât îl oprești mai din timp, cu atât e mai ușor de oprit. Cu cât amâni mai mult momentul, cu atât e mai greu de oprit. Faptul că noi am așteptat până am ajuns la 3 la mie... E o rată foarte mare. În alte țări, la 1,5 la mie s-au luat deja măsuri drastice, iar la 2 la mie s-a intrat în lockdown în Australia."

Cât de eficiente sunt măsurile care se aplică începând de astăzi și un răspuns la întrebarea dacă ele vor duce sau nu la scăderea numărului de cazuri vom avea abia peste două-trei săptămâni: "În două-trei săptămâni vom avea o imagine mai clară, dacă se aplatizează creșterea sau nu. Aici depinde mult și de felul în care autoritățile locale vor decide să impună respectarea purtării măștii în spațiile publice. Dacă nu se dau amenzi, dacă autoritățile locale nu sunt active în a se asigura că oamenii poartă mască și în a se asigura că oamenii nu circulă pe străzi noaptea și nu se organizează petreceri și evenimente care pot să împrăștie virusul... Atunci ar trebui să fie eficient, în opinia mea", explică Răzvan Cherecheș.

Expertul în sănătate publică avertizează însă că "va dura mai mult până când vom ajunge din nou să scădem rata de transmitere și să ne permitem să scădem restricțiile, pentru că nu este realist să ne așteptăm ca în momentul în care scădem sub 3 la mie, gata, relaxăm. Pentru că va sări imediat înapoi, peste 3. Ar trebui să coborâm măcar la 1 - 1,5 la mie. Optim ar fi până la 0. În Australia au stat 11 săptămâni în lockdown până când au ajuns la 0 și abia apoi au relaxat lockdown-ul. Cu cât vom relaxa mai repede măsurile, cu atât ne întoarcem mai repede aici, de unde am plecat. Dar de întors ne întoarcem sigur, mai devreme sau mai târziu, pentru că virusul este prezent și activ."

"Nu mi-aș face planuri pentru Crăciun și Revelion. Autoritățile așteaptă până după alegeri ca să facă acest anunț"

În ceea ce privește sărbătorile de iarnă din acest an, profesorul Răzvan Cherecheș spune că nu are niciun motiv să creadă că "Revelion situația va fi de așa natură încât să permită petreceri sau aglomerări de oameni, indiferent de context. Va fi o iarnă lungă și grea. Din acest punct de vedere, Crăciunul și Revelionul vor fi mai degrabă solitare sau în grupuri extrem de mici, cu precauții mari, pentru că, chiar cu aceste măsuri, nu va scădea ratele până la sub 1, care să permită relaxarea."

Nu vom auzi însă acest lucru din gura autorităților decât după alegeri, crede Răzvan Cherecheș: "Din nefericire, partea de comunicare din partea autorităților nu este optimă. Tot din nefericire, avem alegeri în 6 decembrie. Nu mă aștept ca până în 6 decembrie, autoritățile să facă un anunț care este extrem de neplăcut și va impacta negativ - că nu te poți vedea cu cei dragi de Crăciun, că nu poți să sărbătorești Revelionul. De aceea, opinia mea este că autoritățile așteaptă până după alegeri ca să facă acest anunț, pentru a nu influența comportamentul electoral. Dar va impacta, fără îndoială, Crăciunul și Revelionul. Eu nu mi-aș face planuri."

"Dacă sunt permise, de Crăciun și de Revelion, colindatul, adunările de familie, petrecerile, ne va prinde primăvara tot cu restricții, pentru că virusul va continua să se împrăștie. Cred că este mult mai responsabil să fie anunțată populația că, cel mai probabil, nu se vor putea organiza Revelionul și Crăciunul", avertizează expertul în sănătate publică Răzvan Cherecheș.