APADOR-CH și ActiveWatch îi cer primarului Gabriela Firea să ia măsuri pentru modificarea documentului intern al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale din București în concordanță cu Legea 571/2004, eliminând interdicția angajaților de a discuta cu presa.

Gabriela FireaFoto: Agerpres

Legea respectivă, cunoscută sub numele de Legea avertizorului în interes public, este Legea care îi protejează pe angajați, mai precis pe cei din instituțiile publice, atunci când aceștia semnalează, cu bună credință, posibile încălcări ale legii sau alte nereguli ce aduc atingere interesului public (ce afectează mediul, sănătatea publice și siguranța consumatorilor, finanțele publice etc) pe care le constată în respectivele instituții. Instrumentul avertizorului public este considerat, în lumea occidentală, esențial pentru combaterea abuzurilor și autoritățile iau constant măsuri pentru a fluidiza procesul de semnalare a neregulilor - vezi, spre exemplu, ultimele norme adoptate la nivel UE în octombrie 2019, ce vizează atât entitățile de stat, cât și pe cele private.

  • La nivel internațional, cazuri de avertizori publici sunt nenumărate și de răsunet - de la Edward Snowden la dezvăluirile ce au dus la procedurile din Congres împotriva lui Trump, în istoria recentă. La nivel local, în România, au existat cazuri notabile de avertizori, de la polițiști la personal medical sau jurnaliști din societățile media publice, dar legea este, în continuare, puțin cunoscută printre angajații din instituțiile publice.
  • Legea avertizorilor de integritate se aplică angajaților care semnalează nereguli în autorități și instituții publice din administrația centrală și locală, din instituțiile de conducere (Guvern, Parlament, Președinție), autorități administrative, instituții de cultură, educație, sănătate, companii naționale și regii autonome etc. Legea se bazează pe mai multe principii, inclusiv principiul nesancționării abuzive, conform căruia nu pot fi sancționate persoanele care reclamă ori sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancțiuni inechitabile și mai severe pentru alte abateri disciplinare.

Angajații spitalelor din subordinea Primăriei Capitalei riscă să fie concediați dacă vorbesc cu presa, prevede regulamentul intern pentru anul 2020 al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București. Primăria Capitalei are în subordine 19 spitale. Potrivit regulamentului, singurii angajați ai acestor spitale care pot vorbi cu jurnaliștii sunt purtătorii de cuvânt, iar aceștia au obligația de a informa conducerea ASSMB în legătură cu informațiile solicitate.

APADOR-CH și ActiveWatch atrag public atenţia asupra faptului că "recentul Regulament intern al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), în baza căruia funcţionează toate unităţile medicale din subordinea Primăriei Capitalei, cuprinde prevederi nelegale".

"Astfel, Regulamentul prevede în art. 61 interdicţia absolută pentru un salariat de a discuta cu presa fără acordul conducerii, fapt sancţionat ca abatere disciplinară. Această prevedere din Regulament (act inferior legii) intră în contradicţie cu prevederile legii avertizorilor de integritate (art. 6 din Legea nr. 571/2004), care consacră dreptul salariaţilor de a semnala direct presei încălcări ale legii de care iau cunoştinţă în legătură cu activitatea pe care o desfăşoară. Legea nu prevede pentru semnalările către presă necesitatea unei aprobări a conducerii sau vreo altă condiţie (de exemplu, sesizarea conducerii înainte de sesizarea presei). Regulamentul prevede, în art. 73, mai multe cazuri în care salariatul care ia legătura cu presa nu va suporta sancţiuni, dar printre aceste cazuri de exonerare de răspundere disciplinară pentru contactarea presei nu este prevăzut şi cazul avertizorilor de integritate, ceea ce face ca Legea avertizorilor de integritate să devină inaplicabilă pe teritoriul municipiului Bucureşti", arată APADOR-CH și ActiveWatch.

Cele două asociații spun că "o soluţie relativ simplă de reintrarea în legalitate ar fi ca, la art. 73 din Regulament, printre cazurile în care salariatul nu este sancţionat disciplinar pentru contactarea presei să fie prevăzut şi cazul semnalărilor către presă făcute în conformitate cu Legea 571/2004 privind protecţia avertizorilor de integritate. Având în vedere că o lege trebuie aplicată în întreaga ţară şi că nu pot exista insule, eventual de mărimea unui municipiu, în care o lege nu se aplică, asociaţiile solicită primarului general al Capitalei, doamna Gabriela Firea, sub a cărui autoritate funcţionează ASSMB, să întreprindă demersurile necesare pentru intrarea, de îndată, în legalitate."

Primăria Capitalei, prin Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, are în subordine 19 spitale: Spitalul Colentina, Spitalul Colțea, Spitalul Clinic Sfânta Maria, Spitalul de Boli Infecțioase dr. Victor Babeș, Spitalul Clinic de Urologie Theodor Burghele, Spitalul Clinic Cantacuzino, Spitalul de Nefrologie Carol Davila, Spitalul Sf. Stelian, Spitalul Filantropia, Spitalul Foișor, Spitalul Gomoiu, Spitalul de Psihiatrie Titan, Spitalul Malaxa, Spitalul de Psihiatrie Al. Obregia, Spitalul de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială Dan Theodorescu, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Panait Sârbu (Maternitatea Giulești), Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Ștefan, Spitalul de Boli Cronice și Geriatrie Sf. Luca și Centrul de Boli Reumatismale Dr. I. Stoia.

Primăria Capitalei a transmis, miercuri, că "primarul general Gabriela Firea nu are nicio atribuție în elaborarea regulamentelor interne ale instituțiilor din subordine, deci nici în realizarea regulamentului intern al ASSMB". Primăria Capitalei susține, de asemenea, că este vorba despre un regulament intern al ASSMB, care nu s-ar aplica și spitalelor din subordine.

Citește și: