Medicii de familie cer Ministerului Sănătății lansarea de urgență a unui program național de vaccinare împotriva difteriei pentru persoanele expuse riscului de îmbolnăvire, program care să cuprindă măsuri de susţinere/compensare a costurilor pentru vaccin si campanii de informare si conștientizare a populaţiei. Apelul are loc în contextul în care în Ucraina, la granița cu România, au fost înregistrate cazuri de difterie. La nivel naţional nu s-au mai înregistrat cazuri de difterie din anii '80.
"Medicii de familie din România îsi arată disponibilitatea de a se implica cu seriozitate în campania de prevenire a apariţei si răspândirii difteriei. De altfel noi, medicii din prima linie, am început deja să informăm populaţia si să recomandăm măsuri de prevenţie.", declară dr. Dina Mergeani, presedintele Societății Naționale de Medicina Familiei.
Argumentele pentru o astfel de solicitare sunt:
- - Difteria este o boală prevenibilă prin vaccinare pentru care, în România, se face imunizare din 1960. Ultimul vaccin din Programul Naţional de Vaccinare care conţine anatoxina difterică se administrează la 14 ani iar perioada de protecţie în faţa bolii este de 10 ani în medie. În lipsa administrării unui rapel la toţi adulţii de peste 24 de ani se crează condiţiile apariţiei unei populaţii receptive, expuse riscului de îmbolnăvire;
- - Ca o consecinţă a fenomenului de "reticenţă la vaccinare" înregistrat în ultimul deceniu, există un procent important de copii si tineri care au vârsta până în 24 de ani fără schemă completă si protecţie optimă pentru că părinţii nu au respectat programul naţional de imunizare;
- - În România se foloseste un vaccin care se utilizează în toată Europa si care poate fi administrat si adulţilor. Vaccinul asigură protecţie în acelasi timp si faţă de tetanos (boală cu evoluţie extrem de gravă chiar si cu tratament specific) si faţă de tusea convulsivă (din ce in ce mai des întâlnită la nivel global);
- - În statele civilizate, vaccinarea împotriva difteriei se face periodic, si după vârsta copilăriei, prin programe naţionale.
"Este evident că doar printr-un efort naţional putem face faţă unei ameninţări atât de mari precum o epidemie de difterie. Noi, medicii de familie, avem un rol foarte important în depistarea bolii însă prevenţia, în care deja suntem direct implicaţi, poate fi făcută doar prin deciziile si implicarea autorităţilor, cu costurile de rigoare. O investiţie în prevenţia primară, mai ales când ameninţarea a devenit evidentă, este o iniţiativă obligatorie", arată medicii de familie.
Ulterior, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava a anunțat că le-a transmis recomandări medicilor de familie şi spitalelor privind diagnosticarea corectă a pacienţilor, în contextul confirmării unor cazuri de difterie în regiuni din Ucraina aflate la graniţa cu România. La nivel naţional nu s-au mai înregistrat cazuri de difterie din anii '80.
1
4
