România are cea mai mare rată a mortalității în rândul copiilor din Uniunea Europenă, peste 150.000 de copii merg seara la culcare flămânzi, iar deprivarea materială severă în rândul copiilor sub 6 ani (21,5%) este cea mai ridicată din UE (media este de 5,9%), arată un raport privind drepturile copilului în România, realizat de Organizația Salvați Copiii România și Avocatul Poporului. Situația copilului din România rămâne una critică, cu peste o treime dintre copii trăind sub pragul sărăciei și cu un clivaj cronic între urban și rural în ceea ce privește drepturile de bază – sănătate, educație, viață, arată raportul.
Analiza situației copilului și a drepturilor sale în România scoate în evidență faptul că progresele înregistrate în ultimul deceniu sunt fie modeste (rata mortalității infantile, protecția împotriva violenței, combaterea sărăciei, sistemul de protecție), fie nule (educație, protecție medicală, protecția copiilor cu dizabilități), arată documentul citat.
Mai mult, condițiile de viață și de accesibilitate la servicii s-au agravat în cazul copiilor de etnie romă și a copiilor cu dizabilități.
"Tabloul general al felului în care sunt cu adevărat garantate drepturile copiilor în România este unul încă dramatic. Copiii sunt expuși sărăciei extreme în număr mai mare decât adulții, iar clivajul rural/urban este unul cronicizat, iar asta înseamnă acces retricționat la servicii medicale și de sănătate. Sărăcia are consecințe grave și pe termen lung, atât în privința educației, cât și a expunerii la diferite forme de abuz. Scopul acestui Raport este să ne ajute pe toți – actori sociali sau politici – să dezvoltăm programe dedicate copiilor, exact acolo unde e nevoie", spune Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Organizației Salvați Copiii România.
"Atunci când analizăm modul în care societatea românească respectă obligația de a oferi copiilor un regim special de protecție și asistență, așa cum cere Constituția României, trebuie să ținem seama de faptul că, în spatele acestor statistici, se află copii cu destine proprii. Interesele fiecărui copil sunt primordiale și din această perspectivă trebuie să intervenim, fie ca reprezentanți ai unei instituții cu responsabilități în acest sens, fie ca părinți ori simpli adulți cărora le pasă de prezentul și viitorul copiilor noștri. Acest Raport va deveni un instrument important pentru instituția pe care o conduc în munca mea și a colegilor mei", afirmă Renate Weber, Avocatul Poporului.
- Peste 150.000 de copii români merg seara la culcare flămânzi
Aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în deprivare materială severă – cea mai ridicată rată din UE; unde media este de UE 5,9% - și peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie. Acest procent include persoanele ale căror venituri sunt mai mici de 60% din venitul mediu la nivel național (adică sub 616 lei/persoană/lună în 2017), incluzând prestațiile sociale.
România are cea mai mare rată a sărăciei relative persistente din Uniunea Europeană. În anul 2017, 19,1% din populație avea venituri sub pragul de sărăcie și se aflase în aceeași situație în cel puțin doi din cei trei ani anteriori. În cazul copiilor, rata sărăciei persistente era de 28,8% în 2017. Deși în scădere, conform celor mai recente date estimate EUROSTAT, România rămâne statul european cu cea mai mare diferență la indicatorul sărăciei sau excluziunii sociale între copii și totalul populației.
Peste 150.000 de copii merg seara la culcare flămânzi, iar statistica include doar copiii care trăiesc în mediul rural și a fost calculată pe baza unui studiu din 2018, în care 3% dintre copii au răspuns că se culcă flămânzi în fiecare seară, și încă 5% uneori. Nu există studii similare privind copiii din mediul urban.
Cei mai expuși riscului sunt, de departe, copiii care au doi sau mai mulți frați. Pentru familiile compuse din 2 adulți și 3 sau mai mulți copii, riscul de a trăi sub pragul de sărăcie era de 61,9% în anul 2017. Același risc este redus la mai puțin de jumătate pentru familiile cu 2 adulți și 2 copii (26,3%). Chiar și familiile monoparentale au un risc mult mai mic de a trăi în sărăcie (31,2%).
- Mortalitatea în rândul copiilor, pe primul loc în Uniunea Europeană
Mortalitatea în rândul copiilor situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalității de două ori mai mare decât media Uniunii pentru populația între 0-19 ani. În România, rata mortalității în 2017 a fost de 61,69 la 100.000 copii și adolescenți, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 31,60.
Se observă din comparația cu țările cu venituri similare că rata mortalității pentru copiii mici (0-4 ani) în România este dublă, și mult mai mare decât alte țări cu resurse financiare mai scăzute, cum sunt Muntenegru, Serbia sau Bulgaria. Se pune deci întrebarea inabilității României de a asigura supraviețuirea copiilor în condițiile resurselor financiare pe care le are la dispoziție.
Mortalitatea infantilă : În 2018, în România s-au înregistrat 1.214 de decese ale copiilor sub un an, cu o rată a mortalității infantile (numărul deceselor raportat la 1.000 de nașteri) de 6,5‰. Mai mult de jumătate dintre decesele sub un an se produc în prima lună de viață (mortalitate neonatală).
Analiza factorilor favorizanți realizată de Institutul Național de Sănătate Publică arată că o parte din aceste decese ar fi putut fi evitate printr-o mai bună monitorizare antenatală, care ar fi permis atât intervenții în sarcină, cât și direcționarea sarcinilor cu complexitate mare către unități echipate corespunzător.
Din păcate însă, o mare parte din gravide nu au beneficiat de investigații prenatale. De asemenea, un rol esențial în salvarea bebelușilor născuți prematur o are dotarea corespunzătoare a secțiilor de neonatologie, motiv pentru care Salvați Copiii implementează, pentru al nouălea an consecutiv, cel mai amplu program național de dotare a maternităților cu aparatură medicală vitală.
Ratele mortalității infantile variază puternic la nivelul județelor. Astfel, județele cu cele mai scăzute rate ale mortalității infantile în 2018 sunt Dâmbovița (2,9‰), Ilfov (4,1‰), Arad și Timiș (4,5‰), Iași și Alba (4,8‰) și mun. București (3,6‰). La polul opus, cu rate ale mortalității de trei și de două ori mai mari, se află Tulcea (15,5‰), Botoșani (12,9‰), Sălaj (11,5‰), Călărași (11,2‰) și Caraș-Severin (10‰).
O altă constantă este clivajul rural/urban: rata mortalității infantile în mediul rural (7,9) este mult mai mare decat de cea din mediul urban (5,3). În ciuda tendinței descrescătoare a mortalității infantile în România, decalajul absolut dintre mediul rural și cel urban s-a păstrat relativ constant până în 2014. Dată fiind scăderea ratelor mortalității, în termeni relativi, decalajul urban-rural înseamnă că diferența dintre șansele copiilor din mediul rural la supraviețuire față de cei din mediul urban s-a înrăutățit în general în perioada 1990-2018.
Educația și vârsta mamei. Procentul cel mai mare de decese ale copiilor sub 1 an se înregistrează pentru mamele fără educație și cele care au terminat doar școala primară, acesta scăzând ca funcție a nivelului de educație al mamei. Vârsta mamei este de asemenea un factor important, cu rate mari ale mortalității atât la mamele adolescente, cât și la cele peste 40 de ani.
Din datele deceselor sub 1 an, reiese că o treime (34,4%) din mamele pentru care s-a înregistrat frecvența controalelor prenatale nu au făcut niciun control prenatal, iar alte 27% au făcut doar între 1 și 4 controale.
Distribuția rețelei de servicii medicale este situată în special în mediul urban, unde funcționează peste 90% din numărul de spitale, peste 95% din totalul dispensarelor, policlinicilor, centrelor medicale de specialitate și unităților de ambulanță, și toate centrele de sănătate mintală.
Acoperirea scăzută cu vaccin. Față de anii 2014-2016, când datele Institutului Național de Sănătate Publică indicau de asemenea lipsa vaccinului ca unul din motivele principale ale vaccinării necorespunzătoare, răspunzătoare pentru aproximativ un sfert din cazurile de nevaccinare, în 2017 și 2018 sub 2% din cazuri s-au datorat lipsei vaccinului. Se observă din statitica motivelor nevaccinării că refuzul părinților este un motiv invocat doar în aproximativ 5% din cazuri (ușor mai crescut pentru vaccinul ROR în special).
- Câți copii trăiesc în România
În anul 2018, în România trăiau 3.680.850 de copii. La 1 ianuarie 2018, procentul copiilor rezidenți în mediul rural era cu foarte puțin mai mare decât al copiilor din mediul urban, diferența reală fiind de doar 0,32% (13.228) mai mulți copii în mediul rural.
Dacă la grupa de vârstă 15-19 ani majoritatea copiilor locuiesc în sate (peste 55%), cei mai mulți copii între 0 și 4 ani trăiesc în orașe.
Ponderea copiilor diferă de la o regiune la alta cu până la 6 procente. Cei mai mulți copii, proporțional în populația regiunii, se află în regiunea cu cel mai înalt nivel de sărăcie relativă: Regiunea Nord-Est are 24,5% din populație sub 19 ani și o rată a sărăciei de 33,4%. În contrabalans, regiunea cea mai înstărită, București Ilfov cu o rată a sărăciei relative de doar 6,1%, are cea mai mică proporție de copii dintre toate regiunile (18,5%).
1
1
