​SĂNĂTATEA - Ce rămâne după guvernarea PSD: S-a ratat construirea spitalelor regionale, dar au crescut substanțial salariile medicilor. Plusurile Sorinei Pintea, umbrite de uriașele probleme din sistem

de Alina Neagu     HotNews.ro
Vineri, 11 octombrie 2019, 9:26 Actualitate | Sanatate


Asa ar urma sa arate Spitalul Regional din Cluj
Foto: Ministerul Sanatatii
​Ratarea promisiunii privind cele 8 spitale regionale, a căror construcție ar fi trebuit să înceapă în 2017, este de departe cea mai mare bilă neagră a celor 3 ani de guvernare PSD în sănătate. În schimb, PSD a crescut substanțial (a dublat și chiar triplat) salariile medicilor, în încercarea de a stopa exodul acestora și a reușit, la 4 ani după Colectiv, să inaugureze primele două secții pentru pacienții mari arși din România, dar și un spital nou, construit de la zero, la Mioveni. În domeniul sănătății, guvernarea PSD a avut, poate surprinzător, câteva plusuri (în special în mandatul de ministru al Sorinei Pintea și mai puțin în cel al lui Florian Bodog). Puținele plusuri au fost însă, cel mai adesea, umbrite de uriașele probleme ale sistemului sanitar, care se încăpățânează să nu își găsească rezolvarea de cel puțin 30 de ani.

PSD a avut doi miniștri ai Sănătății în cei aproape 3 ani de guvernare: Florian Bodog (ianuarie 2017 - ianuarie 2018) și Sorina Pintea (ianuarie 2018 - octombrie 2019).

Sorina Pintea

Dacă Florian Bodog (de profesie medic chirurg) a fost extrem de puțin vizibil la conducerea Ministerului Sănătății, Sorina Pintea (economist și fost manager al Spitalului Județean din Baia Mare) a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai activi miniștri din Guvernele PSD ale ultimilor aproape 3 ani. Și-a dorit și a promis mult, a reușit doar o mică parte și s-a lovit adesea de rezistența la schimbare a sistemului, rezistență care a ieșit de multe ori la suprafață în momente în care ministrul a luat sau și-a anunțat intenția de a lua unele măsuri-cheie - precum reformarea domeniului transplantului, marcat în ultimii ani de scandaluri răsunătoare, sau eliminarea "plicului" din spitale.

Spre deosebire de Florian Bodog, Sorina Pintea a fost unul dintre foarte puținii miniștri PSD ai ultimilor 3 ani atacați extrem de rar, aproape deloc, dinspre zona opoziției. Potrivit surselor HotNews.ro, acest lucru s-a datorat faptului că a încercat, în special în prima parte a mandatului, să preia și să aplice o parte dintre propunerile reprezentanților opoziției, cu care a ales să dialogheze, nu să și-i ostilizeze.

Sorina Pintea a fost și unul dintre marii răsfățați ai presei de toate culorile dintre miniștrii Guvernului Dăncilă - a lăsat mereu impresia unui demnitar deschis la întrebările jurnaliștilor și a beneficiat de apariții aproape zilnice în mass-media. În mandatul Sorinei Pintea, Ministerul Sănătății nu a fost însă nici pe departe atât de transparent cum dădeau, poate, de înțeles aparițiile televizate ale ministrului: procentul răspunsurilor instituției la întrebări delicate ale jurnaliștilor, formulate în baza Legii 544/2001, a fost unul extrem de mic. Exemplu concret: Sorina Pintea a anunțat public numeroase controale ale Corpului de control al Ministerului la spitale și instituții din subordine unde erau probleme. De multe ori, aceste controale aveau rolul de a "stinge" scandaluri de moment. Sorina Pintea a promis de fiecare dată că va face publice concluziile acestor controale, lucru care nu s-a întâmplat.


Florian Bodog

De cealaltă parte, Florian Bodog, acum senator PSD, se confruntă cu acuzații de abuz în serviciu și fals intelectual din partea DNA, fiind suspectat că, în mandatul său de ministru al Sănătății, ar fi făcut demersuri pentru ca o persoană angajată în funcţia de consilier personal să îşi încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni, fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului. Direcția Națională Anticorupție a cerut aprobarea Parlamentului pentru începerea urmăririi penale în cazul său, dar, deocamdată, pe Florian Bodog l-a salvat imunitatea parlamentară: Senatul a respins, pe 23 septembrie, cererea DNA de începere a urmăririi penale a fostului ministru.


CARE SUNT MARILE PLUSURI ȘI MINUSURI ALE SĂNĂTĂȚII DUPĂ 3 ANI DE GUVERNARE PSD:

  • Spitalele regionale - de departe cea mai mare bilă neagră
PSD a câștigat alegerile parlamentare de acum aproape 3 ani cu promisiunea fermă (asumată în programul de guvernare) că va construi 8 spitale regionale și un spital metropolitan în București, "după modelul AKH Viena, dar mai mare". Construcția lor trebuia să înceapă în 2017. Între timp, din 8 spitale regionale au mai rămas doar 3 - Cluj, Craiova și Iași - și acelea doar pe hârtie. Construcția lor nu a început, iar, potrivit celor mai recente declarații pe această temă ale Sorinei Pintea, cele 3 spitale ar putea fi gata, în cel mai fericit caz, abia peste 7 ani.

În tot acest timp, multe spitale din România funcționează în clădiri vechi de zeci de ani, uneori chiar vechi de peste 100 de ani, cu circuite medicale demult depășite, și sunt bântuite de infecții nosocomiale de care, în unele cazuri, nu se mai poate scăpa decât odată cu mutarea activității într-o clădire nouă.

Așa ar urma să arate Spitalul Regional din Cluj

În mandatul Sorinei Pintea s-au făcut totuși pași către construirea a 3 spitale regionale, chiar dacă pași mici: a fost aprobat studiul de fezabilitate pentru Spitalul regional din Cluj, au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru Spitalul regional din Iași și a fost lansat draftul studiului de fezabilitate pentru Spitalul regional din Craiova.

  • Creșterea substanțială a salariilor din sistemul sanitar - una dintre cele mai mari bile albe
PSD a promis, în campania electorală din 2016, creșterea salariilor din sistemul sanitar, în încercarea de a opri exodul medicilor, și s-a ținut de cuvânt. În cele mai multe cazuri, salariile din sistem - medici, asistente, infirmiere etc. - s-au dublat sau chiar s-au triplat.

Chiar dacă într-o primă fază au existat categorii de salariați din sistem care au rămas "pe dinafara" creșterilor salariale (precum biologii, chimiștii sau biochimiștii), acest lucru a fost reglat după câteva luni, la presiunea sindicatelor.

  • Crizele de medicamente, în special citostatice, bântuie în continuare România - o mare bilă neagră
Guvernarea PSD nu a găsit, în 3 ani, soluția pentru ca medicamente esențiale, precum cele vitale pentru bolnavii oncologici, să nu mai lipsească frecvent din țară și să nu mai pună astfel în pericol viața acestor pacienți. Abia pe finalul mandatului său, Sorina Pintea a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordin de ministru ce prevede suspendarea temporară a exportului paralel de citostatice și imunosupresoare - medicamente care lipsesc frecvent - în condițiile în care exportul paralel reprezintă una dintre principalele cauze ale crizelor de medicamente din România.

Chiar dacă intenția este bună, proiectul de Ordin a fost criticat în spațiul public pentru imperfecțiunile sale - suspendarea exportului paralel nu poate rezolva în totalitate problema, decât combinată cu alte măsuri. De asemenea, lista medicamentelor incluse în proiectul de act normativ este și ea discutabilă - o parte dintre ele nu au fost deloc exportate paralel, iar soluția în cazul lor nu este aceasta. Sorina Pintea a dat asigurări că proiectul de act normativ va fi îmbunătățit. Nu a apucat, până la momentul votării moțiunii de cenzură de ieri, să aprobe acest Ordin, care a rămas la stadiul de proiect.
Cisplatin, citostatic care lipsește din România


Cum crizele de medicamente sunt una dintre cele mai mari probleme ale sănătății din România, rămâne întrebarea de ce Sorina Pintea a căutat atât de târziu, abia la finalul mandatului de un an și 8 luni, o soluție pentru această problemă. În ceea ce îl privește pe Florian Bodog, el nu a anunțat public, în timpul mandatului său, că ar fi lucrat la vreo soluție pentru crizele de medicamente.

  • Bugetul alocat sănătății, tot la coada Uniunii Europene - bilă neagră
Sorina Pintea a anunțat, la începutul acestui an, că bugetul sănătății beneficiază de o "creștere istorică" și a subliniat, în mai multe rânduri, că sănătatea este "prioritatea zero" a Guvernului Dăncilă. Cifrele arată însă cu totul altceva. România a rămas și în acest an pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile alocate sănătății raportat la Produsul Intern Brut.


Pacient în România

În timp ce media țărilor Uniunii Europene pentru sănătate este de 9,6% din PIB, România a alocat în 2019 doar jumătate din această medie - adică un procent de 4,84% din PIB. Franța este țara UE cu cel mai mare procent alocat sănătății (11,5% din PIB), în timp ce media europeană este de 9,6%. Alături de Franța, în fruntea clasamentului se mai află Germania (11,3% din PIB) și Suedia (10,9% din PIB), în timp ce Letonia, Lituania, Luxemburg și România alocă cei mai puțini bani, raportat la PIB. (sursa: "Raportul Health at a Glance: Europe 2018", publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică - OECD).

Bugetul sănătății din România rămâne în continuare și în urma unor țări din afara UE, precum Albania (6,8% din PIB), Macedonia (6,1%) și Muntenegru (5,9%).

  • Primele două secții pentru mari arși din România- o mare bilă albă
Unul dintre marile plusuri ale guvernării PSD în domeniul sănătății este inaugurarea, săptămâna aceasta, a primelor două secții (unități funcționale pentru arși) din România care îndeplinesc toate condițiile pentru tratarea marilor arși, la Spitalele Județene din Iași și Timișoara. Inaugurarea lor vine târziu, abia la 4 ani după tragedia din clubul Colectiv, în condițiile în care despre aceste centre s-a vorbit încă din anul 2014. Esențial rămâne, însă, că România are, începând de săptămâna aceasta, primele 11 paturi unde marii arși pot fi tratați cu adevărat în condiții de maximă siguranță.

Cele 11 paturi nu sunt, desigur, suficiente. Potrivit normativelor Organizației Mondiale a Sănătății, România ar trebui să aibă cel puțin două astfel de paturi la un milion de locuitori - adică cel puțin 40 de paturi. În plus, alte două centre similare celor de la Iași și Timișoara, promise încă din 2014, ambele în București (la Spitalul Bagdasar Arseni și la Spitalul Grigore Alexandrescu) s-au pierdut deocamdată pe drum.

Centrul pentru mari arși de la Timișoara


Concluzia: În cazul unei eventuale noi tragedii de dimensiunile celei din Colectiv, România are condiții pentru a trata în siguranță doar 11 mari arși, soluția rămânând tot trimiterea celor mai mulți dintre ei, cât mai rapid cu putință, în afara țării.

  • "S-a terminat plafonul" - bilă neagră
Românii care plătesc asigurări de sănătate își plătesc în continuare din buzunar o mare parte din analizele teoretic decontate prin lege și își cumpără singuri medicamente chiar și atunci când sunt internați în spital - o mare bilă neagră a guvernării PSD de 3 ani în sănătate.

De câte ori ați fost informați că "s-a terminat plafonul (banii de la Casa de Asigurări de Sănătate destinați analizelor/tratamentelor decontate pe luna în curs - n.red.)", așa că trebuie să le plătiți din buzunar?

În calitate de ministru al Sănătății, Sorina Pintea a atras atenția public că este "inadmisibil" ca pacienţii internați să fie trimişi să îşi cumpere medicamente "cu un bileţel" scris de medic cu pixul, fără o reţetă parafată, subliniind că spitalele sunt obligate prin lege să asigure toată medicaţia. Sorina Pintea a îndemnat chiar ca, în cazurile în care pacienții internați în spital sunt trimiși să își cumpere medicamentele pe cheltuiala proprie, ei să solicite rețetă, să o păstreze și să ceară spitalului decontarea acestor cheltuieli.

Medici

În practică, românii continuă să își plătească din buzunar analizele după ce "s-a terminat plafonul", de multe ori chiar după primele 2-3 zile ale lunii, iar cei din spitale să își cumpere medicația cu bani din propriul buzunar. Cei 3 ani de guvernare PSD nu au schimbat nimic la acest capitol.

  • Exodul medicilor - bilă neagră
Deși foarte consistente, creșterile de salarii nu par să îi fi convins pe medici să rămână în țară: România a pierdut, în medie, 6 medici în fiecare zi din 2018, anul măririi substanțiale a salariilor. În anul 2018, numărul medicilor români care au făcut cerere pentru a obține certificate de conformitate (documente care le permit să profeseze în afara țării) a scăzut nesemnificativ comparativ cu anul 2017, în ciuda creșterii substanțiale a salariilor din sistem, arată datele transmise HotNews.ro de Ministerul Sănătății, în decembrie 2018. În total, 2.312 medici au cerut eliberarea certificatelor de conformitate în anul 2018, în timp ce în 2017, numărul total a fost de 2.794 de medici, potrivit datelor transmise de Ministerul Sănătății la solicitarea HotNews.ro.

2.312 medici înseamnă o medie de 6 medici pe zi care au cerut documentele pentru a părăsi țara și a putea profesa în străinătate în anul 2018. Cu un an mai devreme, în 2017, înainte de creșterea salariilor din sistemul sanitar, totalul de 2.794 însemna o medie de 7,6 medici plecați zilnic din țară.

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a precizat, în decembrie 2018, pentru HotNews.ro, că nu este obligatoriu ca toți medicii care au cerut eliberarea acestor certificate de conformitate să plece din țară, putând exista și excepții.

Din discuțiile HotNews.ro cu medicii a rezultat că, după rezolvarea problemei salariilor, principala problemă din cauza căreia medicii continuă să plece este lipsa condițiilor din spitale.

  • "Plicul" - bilă parțial albă
Sorina Pintea a fost al doilea ministru al Sănătății, după Vlad Voiculescu, care a vorbit deschis despre condiționarea actului medical de mită - "plicul". Declarațiile ministrului Sănătății pe această temă au fost foarte frecvente și au atras, adesea, ostilitatea unei părți a angajaților din sistem.

Sorina Pintea nu s-a limitat doar la a vorbi despre faptul că obiceiul "plicului" trebuie să dispară. În mandatul său, Ministerul Sănătății a elaborat o strategie anti-corupție pentru a descuraja condiționarea actului medical de către o parte din personalul medical. Una dintre cele mai mediatizate "componente" ale acestei strategii (și una dintre cele mai criticate de o parte dintre angajații din sistem) a fost anunțul ministrului, în această vară, că va trimite în spitale "pacienți sub acoperire" pentru a identifica neregulile, inclusiv angajații din sistem care condiționează actul medical de mită. Pacienții sub acoperire sunt în acest moment în spitale.


Mită

Tot în cadrul acestei strategii, o firmă de audit din Germania a analizat, la comanda Ministerului Sănătății, chestionarele de feedback completate de pacienții externați din spitale (introduse în mandatul lui Vlad Voiculescu) și a realizat un clasament al spitalelor unde pacienții spun că personalul medical le-a cerut mită, în primele 7 luni ale acestui an. Concluzia raportului realizat de firma de audit a fost că mii de pacienți din toată țara au dat șpagă în această perioadă, la solicitarea personalului medical.

Sorina Pintea își încheie mandatul de ministru al Sănătății cu convingerea că fenomenul mitei din spitale "nu va dispărea dintr-odată", din cauză că "a fost prea încetățenit în conștiința tuturor".

  • Spital construit de la zero la Mioveni - o mare bilă albă
Guvernarea PSD nu a reușit să construiască niciun spital regional, nici pe cel metropolitan din București, însă în ultimii 3 ani s-a construit de la zero, la Mioveni, un spital orășenesc nou. Finanțarea a fost asigurată parțial de autoritățile locale, parțial de Guvern, prin programul PNDL.

Spitalul din Mioveni a costat 68 de milioane de euro, este construit de la zero la normele europene din 2019, cu circuite medicale gândite astfel încât să elimine riscul apariției infecțiilor nosocomiale și dotat cu aparatură de top. Spitalul este în faza de obținere a avizelor și ar urma să fie funcțional în primăvara anului viitor.


Spitalul din Mioveni

  • Medicina de familie și de ambulator lăsate de izbeliște și Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor supra-aglomerate - bilă neagră
În timp ce medicina de familie și de ambulator par să fi fost lăsate de izbeliște de mai toți miniștrii Sănătății care s-au succedat în ultimii ani, medicii urgentiști se plâng că Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor sunt supra-aglomerate, inclusiv cu cazuri care nu reprezintă urgențe medicale.

O posibilă soluție ar fi ca pacienții care nu reprezintă cu adevărat urgențe medicale majore să se adreseze medicului de familie, cabinetelor medicale din ambulator sau centrelor de permanență. Însă birocrația (în multe cazuri, medicul de familie este limitat la a putea elibera doar o rețetă sau o trimitere la specialist) lipsa dotărilor din aceste cabinete și, nu în ultimul rând, lipsa de educație a pacienților fac ca aceștia să se adreseze direct Unităților de Primiri Urgențe din spitale.

Cei 3 ani de guvernare PSD nu au schimbat nimic la acest capitol.

  • Epidemia de rujeolă și vaccinarea anti-rujeolă - bilă parțial albă
Cei 3 ani de guvernare PSD în domeniul sănătății s-au suprapus cu epidemia de rujeolă (declarată oficial în septembrie 2016), considerată cea mai gravă din Europa. În total până acum s-au înregistrat 18.370 de cazuri de îmbolnăviri și 64 de decese. Numărul deceselor a scăzut semnificativ în ultimul an - în decursul ultimului an și 3 luni s-au înregistrat 5 decese, trendul fiind în scădere evidentă.

Vaccinare

Dacă izbucnirea epidemiei a prins România pe picior greșit, cu stoc insuficient de vaccin anti-rujeolic, pe parcursul guvernării PSD lucrurile s-au reglat - cel puțin în ultimul an nu s-a vorbit niciun moment despre lipsa vaccinului anti-rujeolic.

Principala problemă rămâne însă accesul la vaccinul anti-rujeolic (asigurat gratuit) în comunitățile sărace și izolate, unde locuitorii nu au acces la un medic de familie, din cauză că acesta nu există. De asemenea, în mediul urban, principala problemă este că vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) are cea mai mare rată de refuz dintre vaccinurile din România (potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică), cel mai probabil în strânsă legătură cu curentul anti-vaccinist.

  • Haosul și neregulile grave din domeniul transplantului - bilă neagră
Sorina Pintea a promis reformarea Agenției Naționale de Transplant și introducerea, pentru prima dată în România, a unor criterii clare și transparente în acest domeniu marcat de haos și scandaluri răsunătoare, inclusiv o nouă lege a transplantului. Totul a rămas la stadiul de promisiune. Ministrul Sănătății a lăsat impresia de entuziasm în această privință în primele luni de mandat și de abandonare a acestei teme după câteva luni.

În urmă cu exact un an, Sorina Pintea anunța că proiectul unei noi legi a transplantului, elaborat de minister, este finalizat. Un an mai târziu, nimeni nu a văzut încă proiectul. Se lucrează în continuare la el, în Comisia de Sănătate din Camera Deputaților.

Sorina Pintea a schimbat, în decurs de câteva luni, doi șefi la Agenția Națională de Transplant - medicul clujean Anca Baculea Mureșan și chirurgul bucureștean Radu Zamfir (supraviețuitorul accidentului aviatic din Munții Apuseni). Anca Baculea a fost văzută, la numire, ca o mare speranță pentru Agenția de Transplant și a depus, în toamna trecută, o plângere la DIICOT în care reclama neregulile grave găsite la Agenția de Transplant. După doar câteva luni, Anca Baculea a fost înlocuită la conducerea Agenției Naționale de Transplant de Radu Zamfir.

Alexandru Arșinel, acuzat că a sărit peste rând la transplant

Sorina Pintea a trimis anul trecut Corpul de Control al Ministerului Sănătății la Agenția Națională de Transplant. Concluziile raportului, pe care Ministerul Sănătății a refuzat să le facă publice, au fost obținute și publicate în exclusivitate de HotNews.ro și sunt dezastruoase pentru sistemul de transplant din România. Una dintre ele este că în România nu a existat și nu există un sistem care să țină evidența organelor donate și unde ajung acestea. De asemenea, transplantul din România a fost controlat timp de 10 ani de un singur om: Victor Zota a gestionat toate informațiile și activitățile privind traseul organelor de la donatori la primitori, dintr-o funcție înființată ilegal, în afara Agenției Naționale de Transplant.

Sorina Pintea s-a limitat la a constata aceste probleme în timpul mandatului său, fără a lua măsuri pentru a le rezolva, chiar dacă a promis.

În ceea ce îl privește pe Florian Bodog, în timpul mandatului său, Ministerul Sănătății a elaborat un proiect al legii transplantului extrem de contestat în spațiul public și retras rapid.

  • Fără "avem de toate" - marii arși, transferați rapid în afara țării - bilă albă
După tragedia de acum 4 ani din clubul Colectiv, niciunul dintre miniștrii Sănătății care au urmat nu a mai spus că "avem de toate". Atât Vlad Voiculescu (tehnocrat), cât și Florian Bodog și Sorina Pintea au dat rapid undă verde pentru ca pacienții cu arsuri grave să fie transferați la tratament în afara țării, atunci când a fost cazul.


Sorina Pintea în vizită la spital

  • Stingerea crizei imunoglobulinei și soluția pe termen lung - bilă albă
Sorina Pintea a preluat conducerea Ministerului Sănătății într-un moment de criză gravă - în plină criză a imunoglobulinei, medicament vital pentru o mare parte dintre pacienții cu boli rare. În momentul venirii Sorinei Pintea la minister, pacienții dependenți de imunoglobulină nu aveau tratament de mai bine de o jumătate de an, timp în care Florian Bodog nu a luat măsuri pentru a rezolva problema. Sorina Pintea a reușit să stingă, pe termen scurt, criza în timp record - aproximativ o lună - prin activarea Mecanismului european de protecție civilă: România a cumpărat imunogobulină de la țările europene care aveau surplus.

Copil dependent de imunoglobulină

După acest moment, echipa Sorinei Pintea de la minister a lucrat, împreună cu pacienții afectați, la o soluție pe termen lung. Chiar la începutul acestei săptămâni, Sorina Pintea a anunțat soluția pe termen lung pentru evitarea crizelor de imunoglobulină: două centre pilot de colectare a plasmei, primele din România, ce ar urma să fie replicate apoi în țară.

Imunoglobulina este un medicament produs din plasmă umană, însă în România nu există niciun centru de colectare a plasmei, iar singura soluție este deocamdată ca aceste medicamente să fie importate. Medicamentele derivate din plasmă umană, precum imunoglobulinele, sunt esențiale pentru peste 8.000 de pacienții români diagnosticați cu boli rare, dar în România nu există în acest moment nici măcar un centru de donare de plasmă umană pentru a fi utilizată la fabricarea de medicamente. Guvernul urma să adopte, în următoarea ședință, o Ordonanță de Urgență privind înființarea celor două centre pilot de colectare a plasmei. După adoptarea moțiunii de cenzură, proiectul riscă să rămână în aer.

  • Proiectul legii vaccinării - una dintre puținele realizări ale lui Florian Bodog la conducerea Ministerului Sănătății
Proiectul legii vaccinării se plimba prin minister încă din mandatul lui Nicolae Bănicioiu (2015). Potrivit informațiilor HotNews.ro, nici Nicolae Bănicioiu, nici Vlad Voiculescu nu și-au asumat să îl trimită la adoptare în Parlament, cu tot cu sancțiuni pentru părinții care refuză vaccinarea copiilor.

Vaccinare

Proiectul de lege a fost adoptat de Guvern și trimis Parlamentului în august 2017, în mandatul de ministru al lui Florian Bodog. Adoptat rapid de Senat, în toamna lui 2017, proiectul de lege, care prevede inclusiv sancțiuni pentru părinții ce refuză să își vaccineze copiii, este blocat de 2 ani în sertarele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților (for decizional).


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















4845 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    vorbeste lumea ... (Vineri, 11 octombrie 2019, 11:04)

    nu conteaza cine zice [utilizator]

    per total, tot in suficienta mare lipsa de realizari din cele promise si raspromise suntem ... responsabilii s-au cam intrecut pe ei insisi ...
  • -3 (5 voturi)    
    care bile albe? (Vineri, 11 octombrie 2019, 11:16)

    carmen_i [utilizator]

    Bilele albe sunt, de fapt, tot negre.

    Au crescut salariile medicilor, dar ei au rams la fel de spagari si de corupti ca si inainte, iar serviciile medicale oferite sub de o calitate extrem de scazuta. Pacientii sub acoperire sunt basme si oricum nu rezolva nimic.

    Arsii sunt transferati in strainatate? pai e bila neagra, insemna ca spitalele din tara sunt platite degeaba daca nu sunt capabile sa ingrijeasca marii arsi. Ce se mai aude de sectia lui Lascar, mai functioneaza? sau taceti toti malc cand e vorba de "marele profesor" ?

    Spital nou la Mioveni? perfect, inca o mosie buna de muls pentru corupti. Sa vedem pe mana cui ajunge.

    Prioritatea sistemului sanitar este curatarea coruptiei din minister si spitale. Fra spagari, fara afaceri personale si fara incompetenti si plagiatori. Dar cine are curajul sa dea afara "zeii" medicinei romanesti si protejatii lor?
  • +1 (3 voturi)    
    e greu (Vineri, 11 octombrie 2019, 13:43)

    codrean [utilizator]

    sa fii ministru al sanatatii in Romania ! Pretentii mari, multe intarzieri de recuperat, lucru imposibil intr-un timp scurt. Si interese, interese; sunt multi bani in joc. Si ambitii, orgolii, lupte intestine....
    Paradoxal, cei mai buni ministri ai sanatatii din ultimii 30 de ani ... nu au fost medici ! Conduce in clasament Sorina Pintea, economist cu multi ani de munca in sanatate, deci cunoscatoare a domeniului, cu sttinta a sistemului, bunavointa si bun simt si liberalul Nicolaescu, initiatorul unor masuri curajoase si radicale. Mentionez doar abolirea plafoanelor lunare la medicamentele compensate; pana la el era jale in primele trei zile ale lunii, cand se terminau banii : cozi, geamuri sparte, batai. Hai sa nu uitam, cei care-am apucat vremea aia !
    Si o propunere pentru Dl.Orban : Dr.Gheorghe Carp, directorul Spitalului Judetean Oradea ! Ia vedeti ce a putut face pana acum si ce e pe cale sa mai faca ! Un exemplu de urmat de cat mai multi!
  • +3 (5 voturi)    
    mie personal (Vineri, 11 octombrie 2019, 14:08)

    yyyxxx1981 [utilizator]

    mi se pare ca Doamna Pintea alaturi de Ana Birchall chiar au fost ministrii buni, capabili si care si-au dorit sa faca bine. Am avut de curand copilul internat si am fost placut surprins sa vad sectia de pediatria renovata, comportament foarte ok din partea personalului (doctor, asistente, infirmiere) si mai ales refuzul foarte clar de a primii vreun leu. Ma indoiesc ca aceasta situatie e peste tot in tara, dar chiar s-au facut progrese si nu e deloc putin lucru.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by