Suspendarea exportului paralel rezolvă criza citostaticelor? Vlad Voiculescu: Exportul paralel e un mecanism legal, dar profund imoral față de pacienți. Nicio măsură, singură, nu rezolvă toată problema

de Alina Neagu     HotNews.ro
Vineri, 13 septembrie 2019, 19:18 Actualitate | Sanatate


Vlad Voiculescu
Foto: AGERPRES
Măsura suspendării pentru 6 luni a exportului paralel pentru 172 de medicamente - citostatice și imunosupresoare - este una parțial bună, însă "nicio măsura, singură, nu rezolvă toată problema", afirmă Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății și fondatorul rețelei citostaticelor - o rețea de voluntari care ajută bolnavii din România să facă rost de citostatice care nu se găsesc în țară. Vlad Voiculescu atrage atenția că în cazul multor citostatice care lipsesc din România, problema nu este exportul paralel, ci faptul că din cauza prețului foarte mic fixat de statul român, ele nu mai ajung deloc în țara noastră: "Cred că problema la majoritatea medicamentelor foarte ieftine care lipsesc nu e că pleacă, e că nu mai vin deloc, din cauza prețului foarte mic."

Exportul paralel de medicamente este un mecanism comercial legal, dar profund imoral față de pacienții români, prin care distribuitorii scot medicamentele de pe piața din România, unde sunt obligați să le vândă ieftin, și le direcționează către piețe europene unde le pot vinde, legal, la prețuri mai mari, explică Vlad Voiculescu: "Exportul paralel al medicamentelor este o problemă peste tot în estul Europei, adică acolo unde prețul reglementat al medicamentelor este unul mai mic (în acord cu puterea de cumpărare a acestor țări). Practica este desigur legală pentru că circulația mărfurilor în Uniunea Europeană este liberă. Cu toate acestea, exportul paralel duce de multe ori la lipsa unor medicamente în țări precum România, Ungaria, Polonia, etc.", spune fostul ministru al Sănătății.

"Problema de fond este diferența de preț: noi impunem un preț care este foarte jos pentru unele medicamente. Dacă lipsesc unele medicamente, ce poți să faci, mai ales pentru cele care sunt cele mai ieftine, este să ridici puțin prețul", a explicat Vlad Voiculescu vineri, într-un interviu telefonic pentru HotNews.ro. "Adică ceea ce făcea acea listă a medicamentelor esențiale recomandate de Organizația Mondială a Sănătății - este o măsură de bun simț, mai ales că în cazul medicamentelor cele mai ieftine, problema este că ele nu mai vin deloc, nu că se face export paralel, pentru că ele nu mai vin. Soluția este, în primul rând, reintroducerea listei medicamentelor esențiale conform Organizației Mondiale a Sănătății", spune fostul ministru.


Vlad Voiculescu la Ministerul Sănătății, în 2016

În anul 2016, când era ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu a introdus în legislație, prin Hotărâre de Guvern, o listă a medicamentelor esențiale pe care Organizația Mondială a Sănătății le recomandă pentru a nu lipsi din nicio țară. O mare parte dintre medicamentele vizate acum de interdicția Ministerului Sănătății de a fi exportate paralel se regăseau pe acea listă.

Lista medicamentelor considerate de OMS necesare în fiecare țară din lume a fost transpusă în legislația din România prin Hotărârea de Guvern nr. 800/2016 pentru aprobarea Metodologiei privind modul de calcul și procedura de avizare și aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizație de punere pe piață în România. Vlad Voiculescu, explica, la acea vreme, că scopul acestei masuri era ca medicamentele esențiale din lista OMS să fie prezente pe piața romanescă în cantități suficiente (nota de fundamentare a HG nr. 800/2016 poate fi citită aici).

Hotărârea de Guvern nr. 800/2016 a fost abrogată în 2017 de Parlament cu avizul pozitiv al lui Florian Bodog, succesorul lui Vlad Voiculescu la conducerea Ministerului Sănătății.

Vlad Voiculescu admite, însă, că nici lista medicamentelor esențiale nu ar rezolva complet problema, ci doar parțial: "Nicio măsură, singură, nu rezolvă toată problema. Trebuie să ai așa: trebuie să ai prețul la un nivel decent, nu prea mic, și asta face lista medicamentelor esențiale, trebuie să ai monitorizarea stocurilor, trebuie să ai sistem de raportare, adică medicamentele lipsă, trebuie să ai interzicerea exportului paralel acolo unde ai date și poți să argumentezi. Și dacă ai date și poți să argmentezi, nu se leagă Comisia Europeană de tine. Dacă nu ai date, riști să ajungi să plătești penalități."

El amintește că, în timpul mandatului de ministru al Sănătății, a creat un mecanism transparent de raportare a lipsei medicamentelor (site-ul www.medicamentelipsa.ms.ro) și un sistem de monitorizare a stocurilor de medicamente la distribuitori și farmacii (împreuna cu STS), care sunt în continuare funcționale. "Ministerul Sănătății poate să știe în orice moment ce medicamente lipsesc", subliniază Vlad Voiculescu.

  • Exportul paralel de citostatice și imunosupresoare - suspendat timp de 6 luni

Ministerul Sănătății a decis să suspende temporar - pentru 6 luni - exportul paralel de citostatice și imunosupresoare vitale pentru pacienții bolnavi de cancer sau care au suferit un transplant și care sunt insuficiente pe piața din România, a anunțat vineri ministrul Sorina Pintea. În total, 125 de citostatice și 47 de imunosupresoare nu vor mai putea fi distribuite în afara României pentru o perioadă de 6 luni. Exportul paralel reprezintă o cauză a riscului de dispariție pentru 46% din medicamentele oncologice din România, arată un raport realizat în anul 2018 de Observatorul Român de Sănătate în parteneriat cu Asociația Dăruiește Viață.

Motivul pentru care Ministerul Sănătății a luat această măsură este că unele firme retrag medicamentele de pe piața românească, unde acestea sunt mai ieftine, și preferă să le vândă în alte țări, pentru un preț mai bun.

Conform legislației în vigoare, Deținătorii de Autorizații de Punere pe Piață (APP-uri), dar și distribuitorii și furnizorii lor au obligația publică de a asigura cu prioritate nevoile pacienților interni, arată Ministerul Sănătății.


Sorina Pintea

Ministerul Sănătății a elaborat un proiect de Ordin în acest sens, publicat vineri în dezbatere publică, iar ministrul Sorina Pintea spune că actul normativ va fi, mai mult ca sigur, aprobat. Sorina Pintea a precizat că măsura a fost recomandată de Agenția Națională a Medicamentului și că "vom respecta toți pașii, vom notifica Comisia Europeană și vom argumenta".

Potrivit ministrului Sănătății, 12 citostatice esențiale sunt de negăsit în acest moment pe piața din România, pentru 48 de citostatice există risc mare de discontinuitate (să dispară de pe piață) în următoarele două luni, iar pentru 65 de citostatice în următoarele 3 luni.

"Am primit sesizări din partea pacienților și specialiștilor privind lipsa acestor medicamente. Pacienții sunt lipsiți de aceste medicamente și trimiși în străinătate să le cumpere. Vom respecta toți pașii, vom notifica Comisia Europeană și vom argumenta. Companiile au obligația publică de a asigura nevoile pacienților interni. Nu dorim să facem probleme pieței și industriei farma", afirmă ministrul Sănătății.

"Ca ministru nu pot să ignor aceste semnale și trebuie să folosesc toate pârghiile pe care le am. Este un Ordin vital, dacă putem să îl numim așa pentru a putea regla piața și reface stocurile de medicamente vitale necesare pacienților noștri cu afecțiuni cronice. Nu putem să mai stăm să ne uităm cum pacienții sunt lipsiți de aceste medicamente și sunt trimiși în străinătate să le cumpere la preț dublu sau triplu. În această perioadă, am semnat 12 autorități pentru nevoi speciale pentru alte DCI-uri care în prezent lipsesc, dar nu putem face din asta o practică. Pentru a pune în aplicare acest Ordin vom respecta toți pașii și procedurile interne și internaționale și vom notifica Comisia Europeană și vom argumenta", a subliniat Sorina Pintea.

  • Amenzi de la 50.000 lei la 100.000 lei pentru cei care încalcă legislația

Ordinul de ministru publicat astăzi prevede suspendarea pentru o perioadă de 6 luni, până la 31 martie 2020, a distribuției în afara teritoriului României pentru un număr limitat de medicamente cu risc crescut de discontinuitate în aprovizionare.

Este vorba de 172 Denumiri Comune Internaționale (DCI-uri) și coduri anatomice-teraputice-chimice (125 de citostatice și 47 de imunosupresoare) corespunzătoare mai multor medicamente citostatice și imunosupresoare vitale pentru asigurarea tratamentului pacienților cu afecțiuni oncologice și a celor transplantați.


Bleomicin, citostatic esențial care lipsește din România


Potrivit proiectului de Ordin al Ministerului Sănătății, cei care vor încălca reglementarea riscă amenzi cuprinse între 50.000 de lei și 100.000 de lei.

"Nerespectarea dispoziţiilor prezentului ordin se sancţionează potrivit prevederilor art. 875 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", prevede proiectul de ordin publicat în transparență publică de Ministerul Sănătății.

Articolul 875 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii prevede că "(se sancționează) cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, aplicată distribuitorului angro și unității farmaceutice, în cazul nerespectării obligațiilor prevăzute sau stabilite, după caz, potrivit art. 699 pct. 19 sau art. 804 alin. (2) și (2^1); se sancționează cu aceeași amendă deținătorul autorizației de punere pe piață/reprezentantul deținătorului de punere pe piață în România în cazul nerespectării de către acesta a obligațiilor prevăzute la art. 699 pct. 19, art. 799 alin. (6) sau art. 804 alin. (2) și (2^1); în cazul în care se constată, într-o perioadă de 3 luni, săvârșirea aceleiași contravenții, se retrage autorizația de distribuție sau de funcționare, după caz".

Ordinul de ministru pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile internaționale și codurile anatomice-terapeutice-chimice corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate și a unei măsuri pentru asigurarea acestora pe piața din România a fost postat vineri după-amiază în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății.

  • Exportul paralel, una dintre principalele cauze ale crizelor de medicamente din România

Peste 14 milioane de pastile sau fiole au fost exportate paralel din România în perioada martie - decembrie 2017, arată raportul "Radiografia Exportului paralel de medicamente din România", realizat de Observatorul Român de Sănătate în parteneriat cu Asociația Dăruiește Viață în anul 2018.

Exportul paralel este o cauză a riscului de dispariție pentru 46% din medicamentele oncologice identificate de analiza Observatorului Român de Sănătate ca având în prezent risc semnificativ de discontinuitate sau dispariție din România, potrivit raportului.

Cele mai exportate cinci medicamente din punct de vedere al cantităților au fost: Pantoprazol (folosit în tratarea ulcerului), Metoprolol și Nebivol (folosite în bolile cardiovasculare), Clobetasol (folosit în tratarea dermatozelor) și antibioticul Augmentin.

Pacient în România

Cu toate că exportul paralel este o activitate legală, "majoritatea beneficiilor financiare ale exportului paralel revin distribuitorului mai degrabă decât pacientului", potrivit Curții de Justiție a Uniunii Europene.

39 dintre cele 113 medicamente oncologice incluse în Programul Național dedicat bolnavilor de cancer au fost exportate paralel cel puțin o dată în perioada martie - decembrie 2017, reprezentând peste 15.200 pastile/fiole pe lună, arată raportul realizat în anul 2018 de Observatorul Român de Sănătate.

Pentru o parte dintre ele, cantitatea exportată paralel este redusă comparativ cu consumul mediu anual înregistrat în România și astfel accesul pacienților români la aceste medicamente nu a fost periclitat.

În cazul altor medicamente oncologice însă, cantitățile exportate paralel au fost semnificative, depășind și o cincime din cantitatea anuală consumată de pacienții români.

Mai mult, 12 medicamente oncologice erau exportate paralel în aceeași perioadă în care lipsa lor era semnalată de pacienții români. Printre acestea se numără Eligard (folosit în cancerul de prostată) – pentru care a fost exportată paralel o cantitate egală cu 18,3% din consumul mediu anual în România – şi Somatuline (folosit în tratamentul tumorilor neuroendocrine) – pentru care a fost exportată paralel o cantitate egală cu 38,25% din consumul mediu anual în România.

Exportul paralel a reprezentat un risc considerabil sau semnificativ pentru pacienții români în cazul următoarelor medicamente oncologice: Somatuline, Sprycel, Hycamtin, Eligard și Navelbine, arată raportul "Radiografia Exportului paralel de medicamente din România".

Potrivit raportului citat, profiturile realizate de companiile care efectuează export paralel pot atinge sume importante datorită diferențelor de preț dintre România și țările de destinație. Astfel, simulările realizate în analiza Observatorului Român de Sănătate și bazate pe cantitățile exportate paralel între martie şi decembrie 2017 arată că se pot înregistra profituri brute de peste 760.000 de euro din exportul paralel al unui singur medicament în Olanda. Cifrele obținute în analiza ORS sunt susținute și de o analiză anterioară a Consiliului Concurenței.

Analiza Observatorului Român de Sănătate a identificat 21 de companii care realizează exporturi paralele de medicamente din România. Peste jumătate dintre companiile de distribuţie au avut sau au probleme juridice fie direct prin asociaţii actuali, fie prin personalul administrativ sau prin foști asociaţi. Printre probleme se numără 3 condamnări definitive pentru dare de mită către autorități sau falsificarea unor rețete și decontări fictive, în timp ce în alte cinci dosare nu s-au primit încă sentințe definitive. Alte probleme juridice implică penalizări aplicate de Consiliul Concurenței sau de Agenția Națională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.

În cazul a 9 din companiile de distribuție identificate a putut fi confirmată existența în portofoliul lor a medicamentelor oncologice a căror lipsă a fost raportată de pacienți în perioada analizată.

Cu toate că exportul paralel este o activitate comercială legală pe teritoriul UE, atunci când are ca rezultat scoaterea din România a unor medicamente oncologice a căror lipsă a fost raportată de pacienți, apar efecte nocive asupra dreptului și accesului pacienților români la sănătate în favoarea unor interese strict legate de profit. Fiind vorba de cancer, o patologie foarte gravă, aceste efecte pot fi fatale, potrivit raportului "Radiografia Exportului paralel de medicamente din România", realizat de Observatorul Român de Sănătate în parteneriat cu Asociația Dăruiește Viață.


Citește și:


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















4449 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Vladut (Vineri, 13 septembrie 2019, 20:39)

    Pasarea_PuieMontix [utilizator]

    Cand Rodica a refuzat postul (stii tu care) spunand ce tre sa dea juma' afara n-ai crezut'o....Acu' te ai convins?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version