Sistemul cardului de sănătate nu funcționează pentru a 22-a zi consecutiv

CNAS anunțase, joia trecută, că efectuează "testele finale pentru revenirea la modul de lucru uzual, online, al platformei PIAS", dar susținea că "starea de indisponibilitate nu înseamnă că sistemul informatic nu a funcționat în această perioadă".

"Este o avarie foarte gravă, chiar dacă ei evită să spună. Ei nu au avut curajul să spună. Tot sistemul e prăbușit" - declara săptămâna trecută Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, pentru HotNews.ro.

• Sandra Alexiu, medic de familie: "Tot sistemul e prăbușit, chiar dacă ei evită să spună"

"Este o avarie foarte gravă, chiar dacă ei evită să spună. Durează de 18 zile. E foarte grav probabil. Ei nu au avut curajul să spună. Tot sistemul e prăbușit", declara la finalul săptămânii trecute Sandra Alexiu, medic de familie și președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, pentru HotNews.ro.

Medicii nu pot, conform legii, să efectueze niciun fel de operațiuni medicale fără să le înregistreze prin cardul național de sănătate, riscând să achite contravaloarea lor din buzunar. În aceste condiții, o parte dintre pacienți ajung să fie trimiși acasă.

Sandra Alexiu mai spunea că sistemul a funcționat într-adevăr offline și preciza că "noi funcționăm la cabinete cu niște limitări, dar funcționăm. Dar sistemul informatic nu este pornit, adică nu știu dacă au făcut testul sau nu, dar nu merge."

Sandra Alexiu spune că numărul pacienților care au fost trimiși acasă în această periodă fără să fie consultați este mic, dar confirmă că "pacienții sunt trimiși acasă de frica imputărilor. Pentru că, dacă cumva se interpretează eronat, noi toate astea le vom plăti din buzunar. Deși, conform legii, în momentul în care Casa de Asigurări declară că sistemul s-a oprit, atunci noi suntem absolviți de orice imputare pe perioada când nu funcționează. Dar ne e frică, că suntem pățiți".

"Dar lucrurile pentru care trimiți pacienții acasă sunt: că nu poți să verifici calitatea de asigurat, online, nu poți să validezi un card nou, pentru că acela se validează numai în online, nu poți să verifici dacă pacientul este internat în spital în același timp, ca să nu apară dubluri. Pacientul are dreptul să ia 7 medicamente decontate pe lună, atât decontează Casa de Asigurări. Dacă a fost la cardiolog și acolo i-a dat o rețetă cu 3 medicamente, mie îmi apare alertă, că sunt deja 3 medicamente, eu pot să mai dau maximum 4. Asta nu se poate vedea dacă sistemul nu funcționează", explică medicul.

Sandra Alexiu mai spune că problemele nu îi afectează doar pe pacienți, ci și pe medici: "Din cauza faptului că nu funcționează, noi, medicii, nu am putut face raportările. Raportarea serviciilor medicale se face în primele zile ale lunii următoare - în primele 4-7 zile calendaristice noi trimitem în sistemul informatic tot ce am lucrat cu o lună în urmă. După ce trimitem în sistemul informatic, Casa emite un decont și pe baza decontului noi facturăm serviciile și trimitem la Casa de Asigurări. Iar pe baza facturii, ei ne trimit banii cu care ne întreținem cabinetul. În momentul în care sistemul nu funcționează, noi nu am putut face raportări. Dacă nu pot face raportări eu nu primesc decont, nu pot factura, dacă nu pot factura, nu primesc banii. Iar în contract scrie că CNAS trebuie să îmi dea banii până pe data de 18 a lunii. Astăzi suntem în 18. Noi nu am primit banii, nu pot să fac plățile la salarii, în condițiile în care eu am salariați, trebuie să plătesc la ANAF la timp taxele, altfel am penalități. Eu nu pot să plătesc din cauză că nu am primit banii de la Casă."

CNAS a furnizat ultimele informații despre sistemul cardului de sănătate joia trecută, când anunțase că face teste finale pentru repornirea lui, iar ministrul Sorina Pintea spunea, joi seară, că speră ca sistemul să funcționeze până luni, adică până astăzi. Pintea a precizat și că instituția care răspunde de funcționarea sistemului PIAS este CNAS.

Reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au anunțat, joia trecută: "Ca urmare a afirmațiilor contradictorii apărute în spațiul public referitoare la platforma informatică PIAS și la modul de lucru offline al furnizorilor de servicii medicale aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate, CNAS face următoarele precizări: la ora actuală se desfășoară testele finale pentru revenirea la modul de lucru uzual, online, al platformei PIAS, urmând ca atunci când acestea vor demonstra că sistemul informatic se încadrează în parametri normali de funcționare să înceteze starea de indisponibilitate declarată anterior."

CNAS susține, însă, că "Starea de indisponibilitate nu înseamnă că sistemul informatic nu a funcționat în această perioadă, ci faptul că modul de funcționare al acestuia nu a corespuns în momentele de vârf de activitate standardelor tehnice referitoare la timpul de răspuns. Declararea stării de indisponibilitate a inclus mai multe zile anterioare datei de 10 iulie, diferențiat pentru diverse categorii de furnizori de servicii medicale, deoarece s-a luat în calcul că există posibilitatea ca unii furnizori să nu fi transmis în PIAS serviciile efectuate în zilele respective, până la momentul declarării indisponibilității, având în vedere faptul că, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, această transmitere se poate efectua în interval de trei zile lucrătoare după data acordării serviciului respectiv."

"Tot conform legislației în vigoare, pentru intervalul de timp în care platforma informatică a fost declarată indisponibilă se face derogare de la regula transmiterii serviciului efectuat în interval de trei zile lucrătoare după data acordării serviciului respectiv, urmând ca transmiterea către PIAS să se poată efectua până la termenul de raportare a întregii activități pe lunii iulie 2019, după încheierea acestei luni. Acest termen este diferențiat pe categorii de furnizori de servicii medicale. În perioada de declarare a indisponibilității platformei PIAS, furnizorii de servicii medicale pot transmite online, pe loc, activitatea efectuată, sau, în cazul în care întâmpină dificultăți de transmitere, pot efectua serviciile respective în modul de lucru offline, urmând ca serviciul să poată fi raportat ulterior. Precizăm că modul de lucru offline este utilizabil și în perioadele în care platforma informatică funcționează în parametri tehnici, dar furnizorii de servicii medicale întâmpină dificultăți de comunicare cu PIAS din alte cauze (spre exemplu, din cauza furnizorului local de servicii de Internet)", se mai arăta într-un comunicat al CNAS.

Casa de Asigurări de Sănătate mai preciza că "în modul de lucru offline se efectuează practic aceleași operațiuni pe calculator ca și în modul de lucru online, singura diferență fiind doar faptul că transmiterea operațiunilor efectuate către PIAS nu se face în timp real. Reamintim că la introducerea cardului de asigurat în cititorul de card se înregistrează în calculatorul respectiv amprenta de timp a momentului serviciului respectiv. De aceea, nu se justifică afirmațiile conform cărora furnizorii de servicii medicale nu pot acorda aceste servicii".

"Referitor la verificarea calității de asigurat, precizăm că în majoritatea cazurilor situația de persoană asigurată sau neasigurată este deja cunoscută medicului de familie sau este ușor verificabilă. Astfel, pentru anumite persoane, categoria de asigurat este aceeași pentru o perioadă lungă de timp, respectiv copii, pensionari, veterani de război etc. Pentru alte categorii, calitatea de asigurat este cunoscută de medicul curant, de exemplu beneficiari de programe naționale de sănătate, iar pentru persoanele care sunt salariate, calitatea de asigurat se menține timp de trei luni după data încetării raporturilor de muncă și/sau serviciu. În situația în care medicul nu poate stabili calitatea de asigurat a unui pacient, are posibilitatea de a solicita clarificări (telefonic sau prin e-mail) casei de asigurări de sănătate cu care se află în contract. Subliniem totodată că serviciile necesare în situațiile de urgență medicală sunt incluse în pachetul minimal și se acordă atât persoanelor asigurate, cât și celor neasigurate. Prin urmare, toți pacienții pot și trebuie să fie îngrijiți, oricare ar fi situația sistemului informatic", adăuga CNAS.

"Decontarea serviciilor medicale efectuate se va face pe baza raportărilor ulterioare, iar în situația în care vor exista probleme legate de decontarea vreunui serviciu, acestea se pot soluționa prin dialog între furnizorul respectiv de servicii medicale și casa cu care acesta se află în contract, conform unei proceduri deja reglementate de actele normative în vigoare", mai spuneau reprezentanții Casei.

Pe data de 12 iunie, medicii de familie semnau o scrisoare deschisă adresată Guvernului, Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în care semnalau faptul că sistemul informatic este "în colaps total".

Medicii de familie au acordat nota 0,33 sistemului informatic și afirmau atunci că "disfuncționalitățile sistemului creează probleme insurmontabile medicului de familie, atât la nivel birocratic cât și în comunicarea cu pacientul. De exemplu, documentele emise la un cabinet de medicină de familie (bilet de trimitere, rețetă electronică) trebuie validate în termen de maximum 72 de ore, însă au fost situații în care pe o perioada de 3 zile sistemul a funcționat, adunat, 2-3 ore."

"Medicii de familie din întreaga țară au ajuns la limita suportabilității", se arăta în scrisoarea deschisă semnată de Societatea Națională de Medicina Familiei: "Numărul și complexitatea problemelor fundamentale cu care se confruntă sistemul medical sunt depășite ca nivel de suportabilitate de chinul zilnic prin care trec mii de medici de familie încercând să își facă datoria".

Medicii de familie mai spuneau și că trebuie să facă ture de noapte ca să valideze documentele și "solicită imperativ rezolvarea problemelor informatice și adaptarea normelor de activitate la ritmul de funcționare a sistemului. Toate efectele negative ale acestei situații se răsfrâng în primul rând asupra pacienților prin prelungirea timpului de așteptare".

"Disfuncționalitățile sistemului creează probleme insurmontabile medicului de familie, atât la nivel birocratic cât și în comunicarea cu pacientul. De exemplu, documentele emise la un cabinet de medicină de familie (bilet de trimitere, rețetă electronică) trebuie validate în termen de maximum 72 de ore însă au fost situații în care pe o perioada de 3 zile sistemul a funcționat adunat 2-3 ore", mai spuneau semnatarii scrisorii.

Sistemul Informatic pentru Cardul Electronic de Asigurari de Sanatate (CEAS) a fost implementat de asocierea HP Romania SRL si Novensys Corporation SRL, contract in valoare de 87.636.000 lei (fara TVA), atribuit in data de 23 aprilie 2012 de catre Imprimeria Nationala, compania nationala care a organizat licitatia. SIVECO Romania a fost subcontractor in acest contract, furnizand inclusiv serviciile de validare a operatiunilor semnate cu cardul.

Reprezentanții Societății Naționale de Medicina Familiei acuză că "până în acest moment nicio persoană și nicio instituție nu au fost făcute responsabile pentru modul ineficient în care au fost cheltuiți banii publici în acest proiect".