Florin Mihai Răcășan, un cunoscut medic ortoped din Cluj, a fost reținut în urmă cu câteva zile și este anchetat de procurori după ce a fost prins în flagrant când lua 700 de euro mită de la un pacient, scrie ZiardeCluj. Medicul ortoped se află acum în arest la domiciliu și este cercetat pentru luare de mită.
"În baza art.218 şi 220. C.pr.pen. admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, şi în consecinţă : Dispune luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, prev. de art.202 alin.4 lit.d C.pr.pen. faţă de inculpatul : - R. F. M., - pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 15.07.2019 şi până la data de 13.08.2019 inclusiv. În temeiul art.221 alin.1 C.pr.pen. constată că inculpatul locuieşte în şi impune inculpatului obligaţia de a nu părăsi imobilul situat la adresa de mai sus, fără permisiunea organului judiciar. În baza art.221 alin.2 C.pr.pen., pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii : a) să se prezinte în faţa organului judiciar ori de câte ori este chemat; b) să nu comunice cu D. N., D. R. şi D. R.-C. În temeiul art.2 alin.4 C.pr.pen. atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor ce îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive. Face aplicarea art.221 alin.8 C.pr.pen. Potrivit art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare cu procurorul şi inculpatul", se arată în soluția dată de Tribunalul Cluj și rămasa definitivă astazi, la Curtea de Apel Cluj.
- Managerul spitalului: "Flagrantul a avut loc în spital"
Managerul Spitalului de recuperare din Cluj, Sanda Patrichi, a declarat, pentru ZiardeCluj, că evenimentele s-au întâmplat în interiorul spitalului și că ea nu știa dinainte de "obiceiurile bănoase" ale medicului Răcășan Florin Mihai.
"Nu am știut nimic despre toate acestea. Flagrantul prin care l-au prins a avut loc în spital. Așa am aflat și eu de mita respectivă. Doresc să precizez că poziția Spitalului de Recuperare Cluj este una de toleranță zero față de astfel de medici și astfel de practici", a declarat Sanda Patrichi.
- Sorina Pintea trimite în spitale pacienți sub acoperire pentru identificarea angajaților care iau mită
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, intenționează să trimită în spitale pacienți "sub acoperire" pentru a identifica angajații care condiționează actul medical de mită. Acesta este unul dintre pașii unei strategii anti-corupție mai ample, gândite de Ministerul Sănătății, declara luni Sorina Pintea pentru HotNews.ro. "Eu cred că sunt și medici cinstiți, dar știm cu toții că lucrurile pe această parte sunt încă nerezolvate. Sunt spitale în această țară unde medicii spun: 'Nu este nevoie, mulțumim.' Eu cred că nu merită acești oameni, pentru câțiva care fac asta, să fie murdăriți", a explicat ministrul Sănătății, pentru HotNews.ro.
O zi mai târziu, Sorina Pintea a anunțat că primii "pacienți sub acoperire" au fost deja trimiși în spitale acum 3 săptămâni, iar aceste acțiuni sunt parte a unei strategii anticorupţie pe care Ministerul Sănătăţii urmează să o aplice până în anul 2020.
Ministerul Sănătății a elaborat și va pune în aplicare o strategie anti-corupție, un proiect-pilot fiind deja aplicat la Spitalul Fundeni din București. Angajații acestui spital au semnat, în această primăvară, la solicitarea conducerii unității sanitare, "declarații anti-mită", în care își iau angajamentul să nu ceară sau primească bani de la pacienți. De asemenea, pe pereții spitalului au fost lipite afișe prin care pacienții sunt informați că angajații acestui spital nu primesc "plic".
Sorina Pintea
"Avem de pus în aplicare o strategie anti-corupție și am pus în aplicare un proiect-pilot la Spitalul Fundeni. În acest moment, pregătim niște indicatori să ne ajute să cuantificăm ceea ce facem. Unul dintre obiectivele strategiei este folosirea acestei sintagme de "pacient sub acoperire" care să meargă, în funcție de gradul de satisfacție al pacientului de la un anumit spital, să verifice dacă cele sesizate de pacienți sunt mai mult sau mai puțin reale. Avem acel chestionar de feedback pe care îl analizăm, iar dacă vedem că scade gradul de satisfacție și crește numărul pacienților care spun că li s-a cerut șpagă, trimitem acești 'pacienți sub acoperire'", a explicat luni ministrul Sănătății, Sorina Pintea, pentru HotNews.ro.
Sorina Pintea mai spune că, cu toate că unii pacienți cărora li se cere șpagă în spitale i se adresează chiar ei pentru a se plânge de cele întâmplate, "ei spun că nu vor să sesizăm organele de anchetă, ceea ce mi se pare ciudat".
"Eu cred că sunt și medici cinstiți, dar știm cu toții că lucrurile sunt încă nerezolvate. Nu cere medicul, ci merge asistenta la pacient și spune: acesta este tariful. Sunt spitale în această țară unde medicii spun: 'Nu este nevoie, mulțumim.' Eu cred că nu merită acești oameni, pentru câțiva care fac asta, să fie murdăriți", a adăugat ministrul Sănătății.
Sorina Pintea a mai subliniat că "Medicii spun că ministrul are ceva cu ei. Ministrul nu are nimic cu ei, are grijă de pacienți, pentru că despre asta vorbim, până la urmă. Până la urmă, trebuie să ne asumăm cu toții niște lucruri. Haideți să ne facem treaba!"
- Inițiativa Sorinei Pintea, primită cu ostilitate de unii medici și de sindicate
Inițiativa ministrului Sănătății de a trimite "pacienți sub acoperire" pentru a indentifica angajații din spitale care iau șpagă a fost întâmpinată cu ostilitate de unii dintre medici: cu toate că, pe de o parte, medicii susțin că nu condiționează actul medical de plic, iar cei care fac acest lucru ar fi foarte puțini - un procent nesemnificativ, susțin ei - chiar și o parte dintre acei medici care se declară onești și nu primesc mită critică inițiativa Ministerului Sănătății, pe grupurile profesionale de pe rețelele de socializare. Medicii o acuză atât pe Sorina Pintea, cât și presa, că "duc o campanie împotriva lor".
La rândul lor, sindicatele din sănătate susțin că intenția ministrului Sănătății de a trimite în spitale "pacienți sub acoperire" pentru identificarea medicilor care condiționează actul medical de mită este "ilegală". La începutul acestui an, Sorina Pintea a cerut sprijinul sindicatelor din domeniu pentru a găsi împreună soluții pentru combaterea fenomenului mitei din spitale, însă sindicatele au refuzat, motivând că "nu au competențe legale de control și sancțiune în privința plăților informale sau a condiționării actului medical".
În comunicatul dat publicității de Solidaritatea Sanitară, una dintre cele mai mari federații sindicale din sistemul sanitar, nu apare însă nicio referire la faptul că și condiționarea actului medical de primirea de mită este ilegală. În schimb, sindicaliștii afirmă că "Medicii sunt veșnic terorizați (...) Ministerul Sănătății a demarat o campanie împotriva personalului medical, utilizând ca laitmotiv corupția acestuia".
- Sorina Pintea a cerut sprijinul sindicatelor pentru a găsi împreună o soluție pentru combaterea "plicului", dar a fost refuzată pe motiv că sindicatele "nu au competențe"
Fenomenul şpăgii în spitalele din România este unul de mare amploare, afirma, pe data de 8 ianuarie, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, adăugând că intenționează să pună la punct, împreună cu federaţiile sindicale din sănătate, un plan de măsuri pentru a limita obiceiul de a se oferi bani în plic în spitalele românești.
"Astăzi, la această discuţie pe care am avut-o cu cele două federaţii am deschis şi această problemă (şpaga în spitale - n.red.). Concluzia a fost că împreună vom lua nişte decizii, poate chiar conştientizate într-un plan de măsuri astfel încât să limităm foarte mult acest fenomen care din păcate nu este eradicat şi (...) este încă de mare amploare. În permanenţă, mesajele care îmi vin scot în evidenţă acest aspect", declara Sorina Pintea, pe 8 ianuarie.
Sorina Pintea a adăugat atunci că a discutat cu reprezentanţii sindicatelor din sănătate şi au stabilit că vor încerca să întărească rolul sindicatului, pentru ca acesta să poată lua decizii în rezolvarea unor probleme care ţin de organizarea muncii salariaţilor din spitale.
Pacient
O zi mai târziu, pe 9 ianuarie, sindicatele din sănătate anunțau că nu au "competențe legale de control și sancțiune în privința plăților informale sau a condiționării actului medical" și că "din strategia de acțiune pentru descurajarea plăților informale trebuie să facă parte asigurarea resurselor necesare pentru tratamentul pacienților".
"Ministerul Sănătății, înainte de a descrie plățile informale ca fiind un fenomen național, este obligat să desfășoare un studiu temeinic pentru identificarea amplorii problemei (și a soluțiilor posibile)", afirmau, la acea vreme, reprezentanții Solidaritatea Sanitară.
Reprezentanții Solidaritatea Sanitară mai spuneau atunci că "aducerea în discuție a problemei plăților informale în momentul negocierilor pe tema perturbărilor pe care le-a introdus OUG nr. 114/2018 în sistemul de salarizare are ca singur scop încercarea de a abate atenția de la problemele salariale cu care se confruntă salariații din sănătate".
Reamintim că angajații din sistemul sanitar au beneficiat de creșteri substanțiale de salarii anul trecut, odată cu venirea Sorinei Pintea în funcția de ministru al Sănătății. Salariile angajaților din sistem - medici, asistente și infirmiere - s-au dublat sau chiar s-au triplat, în unele cazuri.
- Șpaga din spitale - cea mai importantă problemă a sistemului sanitar, în percepția publicului
Șpaga din spitale, infecțiile intraspitalicești și investițiile insuficiente reprezintă principalele 3 probleme la care românii se gândesc atunci când este vorba despre sistemul sanitar, arată un sondaj realizat de Biroul de Cercetări Sociale în februarie anul acesta.
Principalele probleme ale sistemului sanitar din România, în viziunea participanților la sondaj, sunt: șpaga din spitale (24%), infecțiile intraspitalicești și diversele epidemii (20,1%), investițiile insuficiente în sănătate (12,8%), lipsa personalului calificat (11,5%), lipsa dotărilor medicale (11,1%), slaba organizare a instituțiilor medicale (7,5%), lipsa prevenției (6,5%), administrarea de vitamina D sugarilor (1,2%), altceva (2%), nu știu/nu răspund (3,3%).
7
23
