În România se distrug anual între 72.000 şi 100.000 de litri de plasmă, a afirmat miercuri secretarul de stat Cristian Grasu, la o dezbatere publică pe tema proiectului de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, elaborat de Ministerul Sănătății.
"Ce ne interesează în mod special este faptul că noi distrugem plasmă în fiecare an, multă. Că o distrugem este păcat, că mai şi plătim zece euro pe fiecare litru plasmă distrus este deja o problemă care ne pune în situaţia de gândi o metodă eficientă de a câştiga ceva din treaba aceasta. Adică, dacă am folosi această plasmă, în loc să o distrugem dintr-o dată, am economisi zece euro la fiecare litru de plasmă distrus şi înţeleg că sunt aproape 100.000 de litri care se aruncă şi se distrug. La nivel naţional, rapoartele noastre arată între 72.000 şi 100.000 de litri pe an. Facturi de distrugere de plasmă. (...) Eu vă spun ce informaţii am primit la Ministerul Sănătăţii acum doi ani", a afirmat Cristian Grasu, citat de Agerpres.
La rândul său, reprezentantul Centrului de Transfuzie Sanguină Bucureşti, Doina Goşa, a spus că centrul bucureştean nu "rebutează" plasmă: "Centrul de Transfuzie Sanguină Bucureşti nu rebutează plasmă. 100.000 de litri de plasmă pe an înseamnă 400.000 de prize. 400.000 de prize este colecta naţională. (...) Noi facem 20.000 de litri de plasmă pe an."
Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare a solicitat, în cadrul dezbaterii, adoptarea în regim de urgenţă a cadrului legislativ pentru înfiinţarea şi funcţionarea de centre pentru colectarea plasmei în vederea obţinerii produselor de acest tip, inclusiv imunoglobulină. Pacienții care au nevoie de acest medicament au fost afectați de o gravă criză în urmă cu doi ani, când medicamentele de acest tip au lipsit timp de aproape un an din România.
Ministerul Sănătății a publicat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice. Proiectul prevede, printre altele, înființarea de centre pentru colectarea plasmei, în vederea obţinerii produselor/medicamentelor de acest tip.
Proiectul de Ordonanță de Urgență poate fi consultat pe site-ul Ministerului Sănătății.
"Solicităm adoptarea în regim de urgenţă a cadrului legislativ pentru înfiinţarea şi funcţionarea de centre de colectare de plasmă în vederea fracţionării fie de stat, fie privat, fie în parteneriat stat-privat, conform studiului de fundamentare pentru construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem...", a afirmat, miercuri, într-o dezbatere publică desfăşurată la Ministerul Sănătăţii, Stela Pîrvu, reprezentanta Asociaţiei Române a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare, citată de Agerpres.
Imunoglobulinele sunt substanțe obținute din plasmă sanguină umană și sunt medicamente esențiale pentru pacienții cu imunodeficiente primare și boli autoimune. În lipsa tratamentului, pacienții cu imunodeficiențe primare și boli autoimune riscă să râmână cu sechele ireversibile din punct de vedere fizic. În cazurile grave, lipsa tratamentului poate duce la deces.
Imunodeficiențele primare sunt boli rare, care apar ca urmare a unui defect genetic la nivelul sistemului imun. Câteva sute de români sunt diagnosticați oficial cu forme ale acestei boli rare, însă numărul lor ar putea fi mult mai mare, în condițiile în care, în România, acești pacienți nu au acces la toate investigațiile necesare unui diagnostic corect. Accesul la tratament este parțial pentru cele mai multe tipuri de imunodeficiențe primare, iar pentru anumite forme de boală lipsește cu desăvârșire în țara noastră.
Pacienții cu imunodeficiențe primare din România au fost grav afectați, în perioada 2017-2018, de criza imunoglobulinei, care a debutat în vara anului 2017 și s-a întins până în primăvara anului trecut. Imunoglobulina este tratamentul care îi ține în viață pe acești pacienți.
Criza imunoglobulinei s-a rezolvat temporar în urma activării, de către Ministerul Sănătății, a Mecanismului European de protecție civilă, în primăvara anului trecut. Pe termen lung însă, soluția ar fi centrele de colectare a plasmei sanguine umane, care nu există în acest moment în țara noastră.
