Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare solicită adoptarea în regim de urgenţă a cadrului legislativ pentru înfiinţarea şi funcţionarea de centre pentru colectarea plasmei în vederea obţinerii produselor de acest tip, inclusiv imunoglobulină. Pacienții care au nevoie de acest medicament au fost afectați de o gravă criză în urmă cu doi ani, când medicamentele de acest tip au lipsit timp de aproape un an din România.
Ministerul Sănătății a publicat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice. Proiectul prevede, printre altele, înființarea de centre pentru colectarea plasmei, în vederea obţinerii produselor/medicamentelor de acest tip.
Proiectul de Ordonanță de Urgență poate fi consultat pe site-ul Ministerului Sănătății.
"Solicităm adoptarea în regim de urgenţă a cadrului legislativ pentru înfiinţarea şi funcţionarea de centre de colectare de plasmă în vederea fracţionării fie de stat, fie privat, fie în parteneriat stat-privat, conform studiului de fundamentare pentru construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem...", a afirmat, miercuri, într-o dezbatere publică desfăşurată la Ministerul Sănătăţii, Stela Pîrvu, reprezentanta Asociaţiei Române a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare, citată de Agerpres.
Imunoglobulinele sunt substanțe obținute din plasmă sanguină umană și sunt medicamente esențiale pentru pacienții cu imunodeficiente primare și boli autoimune. În lipsa tratamentului, pacienții cu imunodeficiențe primare și boli autoimune riscă să râmână cu sechele ireversibile din punct de vedere fizic. În cazurile grave, lipsa tratamentului poate duce la deces.
Imunodeficiențele primare sunt boli rare, care apar ca urmare a unui defect genetic la nivelul sistemului imun. Câteva sute de români sunt diagnosticați oficial cu forme ale acestei boli rare, însă numărul lor ar putea fi mult mai mare, în condițiile în care, în România, acești pacienți nu au acces la toate investigațiile necesare unui diagnostic corect. Accesul la tratament este parțial pentru cele mai multe tipuri de imunodeficiențe primare, iar pentru anumite forme de boală lipsește cu desăvârșire în țara noastră.
Pacienții cu imunodeficiențe primare din România au fost grav afectați, în perioada 2017-2018, de criza imunoglobulinei, care a debutat în vara anului 2017 și s-a întins până în primăvara anului trecut. Imunoglobulina este tratamentul care îi ține în viață pe acești pacienți.
Criza imunoglobulinei s-a rezolvat temporar în urma activării, de către Ministerul Sănătății, a Mecanismului European de protecție civilă, în primăvara anului trecut. Pe termen lung însă, soluția ar fi centrele de colectare a plasmei sanguine umane, care nu există în acest moment în țara noastră.
Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare salută decizia de modificare şi completare legislativă a activităţii de transfuzie sanguine prin Ordonanţă de Urgenţă, însă susţine că această propunere se referă "doar" la plasma care poate fi utilizată în procesul transfuzional: "Ca utilizatori de produs obţinut din plasmă (imunoglobulina) sesizăm că această propunere de modificare de lege nu se referă deloc la procesul de colectare de plasmă prin plasmafereză, singura metodă viabilă de obţinere a plasmei în vederea fracţionării şi obţinerii de imunoglobulină şi astfel asigurarea măcar parţial a autosuficienţei recomandată de UE", spun reprezentanţii asociaţiei.
La rândul său, preşedintele Coaliţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, Radu Gănescu, a solicitat ca în legislaţie să fie specificat ce înseamnă pacient cu boli rare politransfuzaţi: "Am solicitat modificarea sistemului transfuzional din România: să existe şi categoria pacienţilor cronici cu boli rare - politransfuzaţi, care sunt o categorie aparte. Adică, aceşti pacienţi beneficiază de transfuzii periodice, vorbim de transfuzii săptămânale, şi orice neregulă în sistem le poate provoca, să spun, complicaţii ale sănătăţii şi pot duce chiar la deces. Ştim că în România s-a mai întâmplat, pacienţi au murit în spital din cauza unor protocoale nerespectate din punct de vedere al transfuziei şi noi asta vrem să reglementăm şi să întărim. Aceste lucruri să nu se mai întâmple. Trebuie specificat şi reglementat ce înseamnă pacient politransfuzat şi ce înseamnă pacient acut. Ce testare trebuie făcută la un pacient politransfuzat şi ce testare trebuie făcută la un pacient acut", a subliniat Radu Gănescu.
