​Autoritățile locale ar urma să acorde facilități și stimulente medicilor care deschid cabinete de medicină de familie în provincie, prevede un proiect de lege inițiat de senatorul USR Adrian Wiener și deputatul USR Tudor Pop, depus săptămâna aceasta la Parlament. Peste 700 de localități nu au medic de familie, iar în următorii 10 ani, se estimează că 30% dintre cei 11.000 de medici de familie din România vor pleca din sistem, prin pensionare, arată cei doi inițiatori ai proiectului de lege.

Foto:

De asemenea, bugetul alocat asistenței medicale primare din România ar urma să nu mai poată fi mai mic de 8% din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, prevede același proiect de lege.

Modificările propuse de cei doi parlamentari USR la Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății:

1. La articolul 74, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

"(1) Autoritățile administrației publice locale acordă facilități și stimulente aferente instalării unui medic, înființării și funcționării cabinetului de medicină de familie, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare."

2. Articolul 86 se modifică și va avea următorul cuprins:

"Sumele alocate pentru finanțarea asistenței medicale primare se stabilesc pe baza obiectivelor politicii naționale de sănătate publică și nu pot fi mai mici de 8% din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate."

Proiectul de lege a fost inițiat de Adrian Wiener (USR), medic și membru al Comisiei de Sănătate din Senat, și Tudor Pop (USR), membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.

  • 700 de localități din România nu au medic de familie, iar 30% dintre medicii de familie se vor pensiona în următorii 10 ani

"Medicina de familie este piatra de temelie a sistemului de sănătate din România și garanția asistenței medicale integrate a pacientului. Aproape jumătate din populația țării trăiește în mediul rural, unde principalul acces la sistemul de sănătate, adesea singurul, este prin intermediul medicului de familie", arată cei doi inițiatori, în expunerea de motive ce însoțește proiectul de lege.

Inițiatorii proiectului de lege atrag atenția, în expunerea de motive, că "situația actuală a acestei specialități în România este una îngrijorătoare. Sunt peste 700 de localități fără medici de familie, iar vârsta medie a acestora este de 57 de ani. Se estimează că în următorii 10 ani vor pleca din sistem, prin pensionare, 30% dintre cei 11.000 de medici de familie din România."

"Și din cauza acestor deficiențe majore ale medicinei primare, indicatorii de performanță ai sistemului sanitar sunt foarte slabi: accesibilitatea la sistem rămâne una dintre cele mai slabe din Europa; nevoile medicale nesatisfăcute - mult peste media UE, cu un decalaj major între rural și urban; decalajul între bogați și săraci în ceea ce privește neefectuarea unui control medical necesar este este dublu față de media UE; 25% dintre femeile din mediul rural nu au asigurare de sănătate, iar una din 5 gravide este evaluată de obstetrician pentru prima dată în momentul nașterii", se mai arată în document.

Cu toate acestea, asistența medicală primară, care include și medicina de familie, beneficiază de mai puțin de 6% din bugetul FNUASS, în condițiile în care media europeană este între 10-14%.

Este motivul pentru care cei doi inițiatori propun asigurarea unui minim de 8% din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru medicina primară și implicarea activă a autorităților locale în sprijinirea medicinei de familie.

Citește și: