Medicamentele accesibile ca preț sunt cele mai vulnerabile la taxa clawback, iar efectul, în cazul unora dintre ele, este dispariția de pe piață, făcand accesul pacienților la medicamente foarte dificil sau imposibil, afirmă reprezentanții Asociației Române a Producătorilor de Medicamente Generice. Producătorii români de medicamente generice atrăgeau atenția, la finalul anului trecut, că alte 2.300 de medicamente ieftine, majoritatea produse în România, riscă să dispară de pe piață "în perioada imediat următoare", după ce 2.000 de medicamente au fost retrase de producători în ultimii doi ani.
Producătorii făceau apel încă de atunci la Ministerul Sănătății și la Ministerul Finanțelor să promoveze, în paralel cu creșterea bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate corelată cu inflația, și introducerea calcului diferențiat al taxei clawback ȋn functie de prețul de referință.
Potrivit sursei citate, "introducerea calcului diferențiat al taxei clawback nu ar afecta în niciun fel colectarea veniturilor prevăzute la bugetul de stat, însă ar asigura o distribuție echitabilă a sarcinii fiscale, în acord cu cheltuielile publice decontate pentru medicamente".
Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România recomandă Ministerului Sănătății și Casei de Asigurări de Sănătate "să încurajeze creșterea prescrierii medicamentelor generice și biosimilare, aspect ce va conduce la optimizarea bugetară, o administrare mai bună a fondurilor statului alocate decontării medicamentelor pe bază de prescripție, creșterea accesului pacientilor la tratamente, precum și finanțarea inovației, programelor sau a proiectelor de prevenție."
- Producătorii români de medicamente: Procentul taxei clawback s-a dublat
"De-a lungul timpului taxa clawback a fluctuat semnificativ, facând din aceasta cea mai instabilă sarcină fiscală din România. Cu titlu de exemplu, în perioada T3 2015 pâna în T4 2018, procentul taxei s-a dublat, ajungând la peste 25% din valoarea de decontare. Deținătorii de autorizații de punere pe piață pentru medicamente generice suportă un procent de clawback în creștere, deși nu au contribuit în aceeași măsură la creșterea consumului", arată reprezentanții APMGR.
Reprezentanții Asociației Române a Producătorilor de Medicamente Generice mai spun că "toate statele membre UE, cu excepția Greciei și României, sprijină industria locală de medicamente generice, aceștia din urmă plătind fie deloc, fie un procent de pâna în 5% pentru clawback/payback. De asemenea, mai toate statele membre UE, încurajează prescrierea de medicamente generice și biosimilare pentru asigurarea optimizării bugetare cât și pentru un acces crescut al pacienților la tratamente. Chiar Comisia Europeana consideră că mecanismul de clawback ar trebui să fie o soluție temporară acompaniată de alte reforme structurale, cum ar fi promovarea unui uz rațional de medicamente, negocierea prețurilor medicamentelor și creșterea prescrierii medicamentelor generice, reforma sistemului public de achiziții în vederea creșterii competiției și a reducerii prețurilor."
"Medicamentele biosimilare au prețuri maximale cu 20% mai mici decât cele ale medicamentelor de referință, conform legislației de prețuri în vigoare, existând, astfel, și toate premisele pentru economii semnificative la bugetul de stat, la care se adaugă economiile ce decurg din diminuarea prețurilor ca urmare a procesului de licitație. Astfel, în vederea optimizării bugetare, a unui acces crescut al pacienților la tratamente, APMGR recomandă Ministerului Sănătății și CNAS să susțină creșterea prescrierii de medicamente generice și biosimilare, includerea în Protocoalele Terapeutice a biosimilarelor imediat ce au apărut pe piață, cât și în sistemul de achiziții publice", arată reprezentanții producătorilor români de medicamente generice.
Reprezentanții producătorilor se plâng că "în România sunt 18 de fabrici de medicamente, în care s-au făcut investiții de peste 110 milioane de euro, care produc pentru piața locală, dar care nu beneficiază de nici un sprijin din partea autorităților."
