4 pacienți internați la finalul lunii aprilie în secția de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Județean de Urgență Drobeta din Turnu Severin și infectați cu Acinetobacter au murit, anunță Ministerul Sănătății, precizând că informarea a venit de la Direcția de Sănătate Publică din Mehedinți. Unul dintre cei 4 era purtător al bacteriei la momentul internării, susține Direcția de Sănătate Publică Mehedinți. Secția de Anestezie-Terapie Intensivă a fost închisă.
- Acinetobacter a ucis anul acesta 13 pacienți la spitalul Marius Nasta din București
Acinetobacter este aceeași bacterie care a ucis, anul acesta, 13 pacienți la Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din București, potrivit declarațiilor managerului acestui spital, Beatrice Mahler.
Potrivit raportului Direcției de Sănătate Publică din Mehedinți, toți cei 4 pacienți care au murit la Spitalul Județean de Urgență Drobeta din Turnu Severin aveau afecțiuni grave, cronice, precum: diabet, bronhopneumopatie, encefalopatie hipercapnică, poliglobulie, insuficiență renală, sindrom de citoliză hepatică, insuficiență cardiacă. De asemenea, doi dintre ei prezentau la examenul bacteriologic din exudatul bronșic efectuat la internare Acinetobacter, respectiv Kebsiella Spp.
"La testele de autocontrol efectuate de unitatea sanitară nu a fost evidențiată niciodată prezența Acinetobacter", susțin reprezentanții Direcției de Sănătate Publică din Mehedinți. Ei adaugă că "neputându-se depista sursa de infecție, Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu -Severin a decis inchiderea temporara a activitatii sectorului septic al sectiei ATI, din dupa-amiaza zilei de 03.05.2019 pentru efectuarea operatiunilor de curățenie și dezinfecție a întregului sector septic".
Ministerul Sănătății precizează că a cerut Direcției de Sănătate Publică Mehedinți "să verifice modul în care Spitalul Județean a respectat procedurile în acest caz și a solicitat ca mâine, 7.05.2019, după finalizarea activitatilor de dezinfectie, Directia de Sanatate Publică Mehedinți să se deplaseze la Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin pentru a preleva probe din secția de ATI. În funcție de rezultatele acestor probe se va decide reluarea activității."
Pacienții internați în secția de Terapie Intensivă a spitalului, în momentul închiderii acesteia, au fost direcționați către unități sanitare din județele Dolj si Gorj.
- O infecție nosocomială poate fi raportată oficial doar în cazul în care se poate dovedi că pacientul a luat-o din spital: numai dacă pacientului i se iau probe bacteriologice la internare
Cum reușesc multe spitale din România să se spele pe mâini sau să arunce vina în altă parte atunci când pacienții iau infecții din spital? Medicul brașovean Dan Grigorescu, șeful Secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov, a explicat recent, pentru HotNews.ro, că o condiție principală pentru ca o infecție nosocomială să poată fi raportată este ca fiecărui pacient să i se ia probe bacteriologice la internare, condiție care este "puțin respectată în spitalele din România".
O infecție nosocomială (luată din spital) poate fi declarată și raportată oficial doar în cazul în care se poate dovedi că pacientul a luat-o din spital: adică atunci când pacientului respectiv i s-au luat probe bacteriologice la internare și nu avea, la acel moment, respectiva infecție.
Medicul Dan Grigorescu a vorbit și despre importanța întocmirii și actualizării permanente a unei "hărți bacteriologice" a spitalului - un alt lucru care se face în spitalele din străinătate, dar nu și în cele din România: "În mod normal, în orice spital ar trebui să existe ceea ce eu numesc 'o hartă bacteriologică' a spitalului. De ce? Pentru că sunt zone în spital care nu sunt atât de expuse infecțiilor (un exemplu ar fi, să zicem, reumatologia, pentru că, prin natura patologiei, acolo nu sunt internați bolnavi cu infecții), spre deosebire de altele, cum ar fi, de pildă, Terapia Intensivă (unde sunt internați pacienți gravi, cu imunitate scăzută, cu stări septice sau terminale), unde se consideră, nu doar în România, ci peste tot în lume, că sunt cele mai multe infecții nosocomiale."
Dan Grigorescu spune că "din câte cunosc eu, efortul de a contribui permanent la realizarea unei hărți bacteriologice a spitalului nu este un criteriu în contractul de management al șefilor de secție. În străinătate eu știu că se face asta."
- Spitalele din România raportează de 5 ori mai puține infecții decât spitalele din Germania
Oficial, în spitalele de stat din România au fost raportate, în anul 2017, 19.607 infecții, dintre care 1.304 septicemii, potrivit datelor transmise de Ministerul Sănătății ca răspuns la o interpelare formulată de deputatul USR Adrian Claudiu Prisnel. În 2017 s-a înregistrat, practic, un record de infecții raportate - cele mai multe din ultimii 10 ani. Chiar și așa, Sorina Pintea declara, în iulie anul trecut, la Antena 3, că nivelul raportat al infecţiilor spitaliceşti din România este de 1,4%, în vreme ce în Germania este de 8%.
În ceea ce privește anul 2018, în acest moment sunt disponibile doar datele pentru primul semestru - 9.805 infecții nosocomiale raportate de spitalele din România.
Medici și pacienți consultați de HotNews.ro spun că, înainte de momentul Colectiv, aproape că nu se știa și nu se vorbea în România despre infecțiile spitalicești - o posibilă explicație pentru faptul că numărul raportărilor s-a dublat în ultimii ani.
În foarte multe cazuri, infecțiile din spitale continuă să nu fie raportate - o spun medicii și o recunoaște, în declarațiile publice, și Sorina Pintea. Nivelul raportat al infecţiilor spitaliceşti din România este de 1,4%, în timp ce în Germania este de 8%, potrivit unei declarații a ministrului Sănătății.
Motivele pentru care infecțiile nu sunt raportate sunt diverse, însă teama de sancțiuni și dezinteresul par principalele două cauze, după cum a reieșit din discuțiile cu medicii.
"O problemă gravă, derivând din nerespectarea managementului corect al infecțiilor nosocomiale, este neraportarea acestora", afirmă medicul Dan Grigorescu, șeful Secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov.
Bogdan Tănase, medic chirurg la Institutul Oncologic din București (Fundeni) și președintele Alianței Medicilor din România, confirmă că "sub-raportarea infecțiilor continuă, dar asta e și din cauza aspectului de vinovăție, de culpă, care este asociat acestor infecții nosocomiale." Bogdan Tănase mai spune că "la modul general, referitor la comportamentul din spitale, nu au fost schimbări majore, deși după Colectiv a mai fost un scandal care a îndreptat atenția opiniei publice asupra infecțiilor nosocomiale, și anume scandalul Hexi Pharma."
Situația este confirmată și de medicul Elena Copaciu, care a condus, timp de 8 ani, Secția de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Universitar de Urgență din București și a fost consilierul lui Vlad Voiculescu în mandatul acestuia de ministru al Sănătății: "Sub-raportarea infecțiilor este boală veche, însă, în momentul de față, și medicii curanți, de la patul pacientului, și echipele de conducere din spitale, se tem de consecințe legale și de litigii. După părerea mea, este o problemă prost înțeleasă, prost gestionată, pornind de la decidenții și leadership-ul din sistem, și care ajunge până la patul bolnavului, cu consecințe dintre cele mai grave pentru pacienți. Este o problemă majoră de siguranță, în timpul actului medical, în sistemul sanitar românesc."
Citește și:
11
5
