Şefa secţiei de Psihiatrie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Slatina a fost pusă sub control judiciar pentru 60 de zile într-un dosar de corupţie instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, medicul având şi interdicţia de a-şi mai exercita funcţia de şef de secţie şi profesia în cadrul spitalului. Șefa de secție și alte cadre medicale din spital sunt acuzate că ar fi primit bani pentru a elibera scrisori medicale în vederea încadrării pacienților în diverse grade de invaliditate sau handicap.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, citat de Agerpres, dosarul de corupţie ce vizează persoane care lucrează la secţia Psihiatrie a SJU (un infirmier), cât şi în afara acesteia (o consilieră la DGASPC), iar un cumpărător de influenţă a fost condamnat deja ca urmare a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, s-a dispus extinderea acţiunii penale faţă de alţi doi cumpărători de influenţă şi faţă de medicul şef de secţie de la Psihiatrie.
În privinţa medicului specialist şef de secţie, procurorii au reţinut în sarcina sa două acte materiale de luare de mită, respectiv: "la data de 16.05.2017 a primit suma de 300 lei de la inculpata V.F. în legătură cu (...) acordarea prelungirii concediului medical pentru cumpărătorul de influenţă Berlinschi Georgeta (condamnată, deja, de către Tribunalul Olt, ca urmare a încheierii unui acord de recunoaştere a vinovăţiei); la data de 29.06.2017 a primit suma de 100 lei de la cumpărătoarea de influenţă Z.F., în legătură cu (...) internarea medicală continuă a acesteia în cadrul Secţiei de Psihiatrie a SJU Slatina din perioada 29 iunie - 6 iulie 2017 şi emiterea scrisorii medicale din data de 6 iulie 2017".
În ceea ce priveşte cumpărătorii de influenţă, procurorii au reţinut că unul dintre aceştia (Z.F.), în mai 2017 i-a dat unui infirmier (inculpat) suma de 250 de lei în schimbul promisiunii că acesta va interveni şi va determina cadrele medicale competente - medici - să elibereze actele necesare procedurii de revizuire periodică a încadrării în grad de invaliditate, apoi, în februarie 2018, cumpărătorul de influenţă a mai dat suma de 1.000 lei aceluiaşi infirmier, care i-a promis că va trafica influenţa sa în rândul medicilor competenţi a elibera actele medicale necesare încadrării lui Z.F. în grad de handicap.
Cumpărătorul de influenţă Z.F este acuzat de săvârşirea infracţiunii de dare de mită deoarece, potrivit sursei citate, i-a dat medicului specialist 100 de lei pentru internare şi eliberarea scrisorii medicale din iulie 2017, precum şi de infracţiunea de cumpărare de influenţă în formă continuată (două acte materiale).
În privinţa celui de-al doilea cumpărător de influenţă (P.M), faţă de care a fost extinsă acţiunea penală, "în sarcina acestuia s-a reţinut un singur act material constând în aceea că, la data de 22 mai 2017, a dat inculpatului C.I., prin intermediul concubinei acestuia, V.F., suma de 400 lei, o sticlă de whisky şi un pachet de cafea, în schimbul promisiunii că va interveni şi va determina cadrele medicale competente - medici, să elibereze actele medicale necesare procedurii de revizuire periodică a încadrării în grad de invaliditate şi emiterii deciziilor medicale asupra capacităţii sale de muncă".
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt au dispus controlul judiciar atât faţă de cei doi cumpărători de influenţă, cât şi faţă de medicul şef de secţie de la Psihiatrie. Faţă de şefa secţiei de Psihiatrie, s-a dispus şi interdicţia de a mai exercita profesia de medic în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, precum şi funcţia de şef secţie în cadrul respectivei unităţi spitaliceşti.
Faţă de ceilalţi trei inculpaţi din dosar, fostul infirmier, concubina lui şi consiliera de la DGASPC Olt, s-a dispus prelungirea controlului judiciar. Fostul infirmier şi consiliera DGASPC ar fi pretins şi primit sume de bani de la diverse persoane, în schimbul traficării influenţei pe lângă funcţionari şi medici încât aceştia să elibereze acte medicale pentru acordarea concediului medical ori chiar pentru încadrarea/menţinerea persoanelor în grad de invaliditate în scopul obţinerii pensiei de invaliditate.
Medicul şef de secţie de la Psihiatrie a contestat la Tribunalul Olt măsura dispusă de procurori, dosarul având termen pe 18 martie.
- Afișe pe care scrie "Avem salarii mărite, nu ne trebuie șpagă!", lipite pe pereții Spitalului din Slatina
La finalul lunii ianuarie, pe pereții spitalului din Slatina au fost lipite afișe pe care scria "Avem salarii mărite, nu ne trebuie șpagă! Lăsăm corupția să sufere, pe tine te vindecăm!"
"S-au trecut pe respectivele afișe limitele minime și maxime ale veniturilor pe categorii - medici, asistente, brancardieri și infirmieri. Consider că, odată cu noua lege a salarizării, medicii și asistentele și restul personalului medical au salarii mai mult decât decente, pe care le merită, și sunt niște salarii corecte. Este inadmisibil acest gest de a acorda atenții, care probabil este împământenit la noi, la români, și care nu mai trebuie să fie tolerat. Din acest motiv am pus aceste afișe", declara atunci managerul spitalului, Cătălin Rotea, pentru HotNews.ro.
Cătălin Rotea declara, atunci, pentru HotNews.ro, că "Am luat această decizie de a pune afișe pe toate secțiile spitalului, prin care li se comunică tuturor pacienților și aparținătorilor să nu acorde atenții personalului medical, cu toate că acest lucru este prevăzut în normele legale. S-au trecut pe respectivele afișe limitele minime și maxime ale veniturilor pe categorii - medici, asistente, brancardieri și infirmieri."
Ce scria pe afișele lipite pe pereții Spitalului din Slatina:
"Avem salarii mărite, nu ne trebuie șpagă!
Un medic câștigă între 16.000 și 30.000 de lei brut.
Un asistent medical câștigă între 4.800 lei și 11.000 de lei brut.
Un infirmier câștigă între 3.000 și 5.500 de lei brut.
Un brancardier câștigă între 2.500 și 5.500 de lei brut.
Lăsăm corupția să sufere, pe tine te vindecăm!"
Managerul Spitalului din Slatina mai spunea că "Facem chestionare de feedback pentru toți pacienții și aparținătorii. Sub protecția anonimatului, există 1-2% sesizări cum că s-ar fi simțit condiționarea actului medical și încercăm să nu mai existe nici măcar aceste procente de reclamații."
Cătălin Rotea atrăgea, de asemenea, atenția că "Sunt multe cazuri, pentru că totuși această practică este împământenită la noi la români și sunt situații în care pacientul sau aparținătorul întâlnește un medic care refuză să ia, ceea ce e foarte bine, și, în acel moment, pacientul sau aparținătorul rămâne cu ideea "dacă nu a luat de la mine înseamnă că nu mă poate trata, sunt foarte grav și o să mor".
