Haos în procedura de reînnoire a permiselor auto pentru persoanele cu deficiențe de auz: medicii interpretează diferit un Ordin al Ministerului Sănătății, de la un județ la altul

de Alina Neagu     HotNews.ro
Miercuri, 27 februarie 2019, 10:14 Actualitate | Sanatate


Medici
Foto: sxc.hu
​Persoanele cu deficiențe de auz care trebuie să își reînnoiască permisele de conducere reclamă că obținerea noilor permise este blocată, în cazul unora dintre ei, din cauză că un Ordin al Ministerului Sănătății este interpretat diferit de instituțiile din unele județe. Spre exemplu, câteva persoane cu deficiențe de auz din județul Argeș au reclamat, într-o serie de memorii adresate Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Parlament, că în județul lor Ordinul MS este interpretat diferit față de alte județe și li se limitează sau chiar blochează dreptul la reînnoirea permiselor, cu toate că sunt de mulți ani conducători auto. Situația este valabilă și în cazul celor care încearcă să obțină pentru prima dată permisul auto. Audiată în Comisia pentru cercetarea abuzurilor din Parlament, Sorina Pintea, ministrul Sănătății, spune că modificarea Ordinului nu este necesară "de fiecare dată când apare câte o problemă punctuală într-un județ", iar ce poate face Ministerul în această situație este să transmită precizări către județele unde reglementările au fost înțelese greșit.


  • Persoanele cu deficiențe de auz: Un Ordin al MS a abrogat vechile acte normative, în care surditatea nu era menționată ca boală incompatibilă cu abilitatea de a conduce autovehicule
Persoanele surde și cu deficiențe de auz atrag atenția că recomandările internaționale (Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități) precum și legislația din alte țări nu prevăd vreo incompatibilitate între surditate și abilitatea de a conduce autovehicule, în special în ceea ce privește permisele auto de categoria A și B.

"În lume există șoferi profesioniști, de categoria C, fiind surzi, există piloți de avioane. Iar noi în 2019 ne punem niște probleme care sunt rezolvate în alte țări deja din 2010-2015. Măcar pentru permisele de conducere de categoria B am putea renunța la povestea asta cu 'apt' sau 'inapt' la ORL, că asta este problema", atrage atenția Adriana Săftoiu, deputat PNL și membru al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților.

Persoanele cu deficiențe de auz reclamă, într-o serie de memorii depuse la Parlament, faptul că "persoanele surde de la noi din țară se confruntă cu refuzul unităților medicale autorizate de a le acorda cale liberă spre înscrierea la școala de șoferi sau chiar în ceea ce privește preschimbarea permisului după data expirării, motivul principal constituindu-l Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1162/2010 pentru aprobarea normelor minime privind aptitudinile fizice și mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul. Pe scurt, acest ordin a abrogat vechile acte normative în care surditatea nu era menționată ca boală incompatibilă cu abilitatea de a conduce autovehicule. În Ordinul 1162/2010, referirile la auz sunt ambigue: 'Permisele de conducere auto pot fi eliberate sau reînnoite pentru candidații sau conducătorii auto din grupa 2 numai cu avizul unei unități de asistență medicală autorizată. Se acordă o atenție deosebită examinării medicale, ținându-se seama de posibilitățile de compensare.' Prin 'grupa 2', în sensul acestui act, înțelegem doar 'conducătorii auto ai autovehiculelor din categoriile C, CE, C1, C1E, D, DE, D1 și D1E', neexistând nicio referire directă la situația conducătorilor de autovehicule de categorie A și B. Din acest motiv, unii medici responsabili cu avizarea dosarelor ajung să refuze orice responsabilitate pentru acei cetățeni care nu aud și nu poartă aparate auditive, de unde rezultă inclusiv o discriminare în ceea ce privește a beneficia de un control și de o certificare din partea unui specialist, în condițiile legii."

"Începând din 1959, reglementările permit persoanelor surde să obțină permisele de conducere pentru categoriile A și B corespunzătoare vehiculelor ușoare. Prin urmare, aceste vehicule pot fi utilizate fără probleme de către toți surzii", mai arată persoanele cu deficiențe de auz, în memoriile depuse la Parlament.

Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1162/2010 poate fi citit integral aici.


  • Sorina Pintea: O proastă înțelegere de către medici din câteva județe nu poate fi generalizată
Audiată, marți, în Comisia pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaților, Sorina Pintea, ministrul Sănătății, a afirmat că "Nu cred că o proastă înțelegere de către anumite persoane, medici din câteva județe, poate fi generalizată la nivelul întregii țări. Am mai întrebat și eu în Maramureș, pentru că sunt de acolo, și nu există astfel de probleme, în Satu Mare, Constanța. Adică nu putem acuza Ministerul Sănătății pentru proasta înțelegere a unora. Din punctul meu de vedere, sună foarte clar: da, este apt dacă îndeplinește această condiție a oglinzilor. Iar sintagma "apt" sau "inapt" este cuprinsă în acea fișă-cadru care nu este făcută de minister. Ministerul Sănătății a dat niște precizări, aceste persoane au dreptul să conducă în anumite condiții, iar aceste condiții sunt reglementate internațional. Eu cred că o proastă înțelegere nu înseamnă că nu se poate întâmpla. Ce putem face în acest moment este să dăm alte precizări la precizări: să le spunem să nu spună că sunt inapți dacă sunt apți și au oglinzile modificate."

Deputatul PNL Adriana Săftoiu i-a atras atenția că "Aceste persoane cu deficiențe de auz nu resping examenul ORL deloc: ei spun că în baza surdității și a faptului că sunt hipoacuzici, acolo, la ORL, să nu fiu trecut inapt doar pentru că sunt surd. Peste tot în lume, surzii sau hipoacuzicii nu sunt declarați inapți doar pentru că sunt surzi sau hipoacuzici, ci Ministerul de Interne constată dacă mașina are oglinzi corespunzătoare. Asta nu e treaba medicului, e treaba Ministerului de Interne. În lume există șoferi profesioniști, de categoria C, fiind surzi, există piloți de avioane. Iar noi în 2019 ne punem niște probleme care sunt rezolvate în alte țări deja din 2010-2015. Măcar pentru permisele de conducere de categoria B am putea renunța la povestea asta cu 'apt' sau 'inapt' la ORL, că asta este problema."


"Probabil că ar trebui să găsim o altă sintagmă - apt cu condiția verificării de către Ministerul de Interne", a admis ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

"Important este să nu îi mai blocăm, este dreptul lor să aibă permis de conducere", a subliniat deputatul PNL Adriana Săftoiu.

Sorina Pintea a promis o întâlnire pe această temă cu reprezentanții Ministerului de Interne.

Totuși, Sorina Pintea spune că "problemele există punctual, în foarte puține județe", iar în foarte multe zone, Ordinul este foarte clar și a fost înțeles: "Din punctul meu de vedere, aceste persoane nu sunt persoane cu dizabilități, sunt persoane ca și noi", mai spune Sorina Pintea. Dacă nu respectă, îi sancționăm sau îi verificăm. Pentru faptul că anumiți medici se comportă discriminatoriu față de anumite persoane nu este vina Ministerului Sănătății, dimpotrivă. Noi am sancționat de fiecare dată. Am mai descoperit și noi niște lucruri, în Suceava, spre exemplu, și am făcut plângeri. Dar nu puteți acuza Ministerul că face discriminări, fac anumite persoane care interpretează în mod eronat sau nu."

Ministrul Sănătății a promis că "Este posibil să facem precizări legat de acest Ordin, dar mi se pare anormal să modificăm ordine de fiecare dată când apare câte o problemă punctuală într-un județ. Putem trimite eventual precizări - cum fac alte județe cu procedurile lor de lucru, deci nu cred că va fi o problemă. Mă surprinde că la Argeș nu s-a rezolvat problema pentru că eu am discutat personal cu DSP Argeș, rugându-i să meargă la Spitalul Județean și să discute cu conducerea Secției ORL. Voi verifica dacă au ținut cont de acest telefon pe care l-am dat."



Memoriu depus la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții de către Thalia Ripas, conducător auto cu deficiențe de auz:


"Prin prezenta, țin să precizez dificultățile pe care persoanele surde și cu deficiențe auditive le întâlnesc, precum și o puternică discriminare la înscrierea pentru examenul de conducere cu scopul de a obține permisul de conducere, care le poate facilita autonomia și libertatea de a se deplasa la serviciu, pentru diverse demersuri și desigur pentru deplasările lor personale și familiale.

Știm foarte bine că auzul este considerat al doilea simț ca importanță în orientarea persoanei, pe primul loc aflându-se simțul vizual. Adesea, persoanele fără deficiențe auditive nu își pot imagina viața fără auz, iar problemele de natură afectiv-emoțională care apar la persoanele asurzite (care și-au pierdut auzul ulterior nașterii, după ce și-au construit adaptarea la mediu pe baza tuturor simțurilor) vorbesc de la sine - astfel, am putea uneori să acordăm o importanță ușor exagerată simțului auditiv în raport cu realitatea pe care ne-o oferă mai ales comunitatea surzilor. Aceasta este formată din persoane cu deficiențe de auz, care comunică în limbajul mimico-gestual, dezvoltând o cultură aparte (cultura surzilor) și care nu percep surditatea ca peo povară/problemă/boală, ci mai degrabă ca un factor de diferențiere culturală, ca pe un element ce creează o manieră specifică de raportare la lume și viață.

Însuși faptul că persoanele surde ating autonomie socială și financiară, urmează diferite niveluri de învățământ, își întemeiază familii, se bucură de viață ș.a.m.d. ar trebui să ne demonstreze, indiscutabil, că surditatea în sine nu este o barieră pentru integrare atunci când societatea este cu adevărat incluzivă.

Una dintre problemele de actualitate cu care se confruntă persoanele cu deficiențe de auz din România o constituie dreptul de a conduce autovehicule. Unul din miturile privind persoanele surde este cel legat de închipuita incapacitate a acestora de a conduce autovehicule (în special motociclete și mașini mici), pe motiv că auzul ar avea un rol crucial în comportamentul șoferului în trafic. În realitate, experiența de zi cu zi ca șofer poate servi oricui drept dovadă că vederea este simțul pe care ne bazăm cel mai mult în această activitate. De mare importanță este și integritatea fizică, precum și sănătatea mintală. Auzul poate avea o anume relevanță dacă autovehiculul pe care vrem să îl conducem este mai voluminos și mai dificil de manevrat. Însă, pentru autovehiculele de categorie A și B, acesta ar trebui să aibă relevanță minimă, sau chiar zero. De altfel, multe abateri de comportament în trafic sunt relaționate de elemente sonore (de exemplu, vorbitul la telefon, distragerea atenției într-o conversație cu altă persoană din mașină, muzică dată foarte tare ș.a.m.d.). O persoană surdă, desigur, nu-și va pierde niciodată concentrarea prin aceste moduri, existând chiar mai puțini factori care să determine tulburări ale atenției în timpul conducerii autovehiculelor.

La nivel internațional, Federația Mondială a Surzilor a emis în anul 2009 o declarație privind dreptul persoanelor surde de a conduce un autoturism sau alte categorii de vehicule. În cadrul acesteia, se precizează că "surditatea nu limitează în niciun fel abilitatea unei persoane de a conduce autovehicule", iar "un șofer surd nu constituie un risc pentru traficul în siguranță". De asemenea, se mai menționează că "nu există nicio dovadă că șoferii surzi sunt implicați în mai multe accidente de circulație, sau că sunt supuși unui risc mai mare față de cei cu auz normal".

În România, prima persoană surdă care a obținut permisul de conducere a reușit acest lucru în 1969, mulți alți surzi obținând ulterior această calificare, ce permite libera circulație, participarea la trafic în condiții de egalitate. Cu toate acestea, în prezent, persoanele surde de la noi din țară se confruntă cu refuzul unităților medicale autorizate de a le acorda cale liberă spre înscrierea la școala de șoferi sau chiar în ceea ce privește preschimbarea permisului după data expirării, motivul principal constituindu-l Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1162/2010 pentru aprobarea normelor minime privind aptitudinile fizice și mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul. Pe scurt, acest ordin a abrogat vechile acte normative în care surditatea nu era menționată ca boală incompatibilă cu abilitatea de a conduce autovehicule. În Ordinul 1162/2010, referirile la auz sunt ambigue: "Permisele de conducere auto pot fi eliberate sau reînnoite pentru candidații sau conducătorii auto din grupa 2 numai cu avizul unei unități de asistență medicală autorizată. Se acordă o atenție deosebită examinării medicale, ținându-se seama de posibilitățile de compensare." Prin "grupa 2", în sensul acestui act, înțelegem doar "conducătorii auto ai autovehiculelor din categoriile C, CE, C1, C1E, D, DE, D1 și D1E", neexistând nicio referire directă la situația conducătorilor de autovehicule de categorie A și B. Din acest motiv, unii medici responsabili cu avizarea dosarelor ajung să refuze orice responsabilitate pentru acei cetățeni care nu aud și nu poartă aparate auditive, de unde rezultă inclusiv o discriminare în ceea ce privește a beneficia de un control și de o certificare din partea unui specialist, în condițiile legii.

În plus, necesarele modificări legislative viitoare trebuie să ia în considerare și limbajul mimico-gestual utilizat în comunitatea surzilor, fiind justificată prezența unui interpret autorizat în situații oficiale ce țin de examinarea medicală a persoanelor cu deficiențe de auz. Totodată, și asupra termenului de "compensare" este nevoie de detaliere privind măsurile concrete ce se impun a fi luate pentru a i se permite persoanei surde să conducă autovehicule: aceste măsuri trebuie să treacă dincolo compensarea tehnică prin utilizarea aparatului auditiv - limitarea la această idee nu reprezintă altceva decât o propagare a aceluiași model medical de abordare a handicapului, centrat pe deficiență și nu pe funcționarea în societate a individului. În schimb, o compensare autentică prin reflectarea modelului social de abordare a handicapului ce are în vedere elementele de adaptare a autovehiculului (oglinzi duble care să sporească vizibilitatea, alte aparate pentru alerte sonore etc.). Persoanele surde au o vizibilitate mult mai dezvoltată. Vizualitatea este mai importantă decât auzul. Persoanele surde pot conduce. Persoanele surde se încadrează la codul 42.

În concluzie, acțiunile viitoare în acest sens trebuie să reflecte Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, cu deosebire Articolul 5, alin. 2: 'Statele Părți vor interzice toate tipurile de discriminare pe criterii de dizabilitate și vor garanta tuturor persoanelor cu dizabilități protecție juridică egală și efectivă împotriva discriminării de orice fel.'

De exemplu, în Franța, este posibil ca o persoană cu dizabilități să dețină un permis de conducere prin intermediul unor amenajări ale testelor de examinare și ale vehiculelor utilizate.

Înscrierea la examenul de conducere se face în funcție de vârsta candidatului și de categoria pentru permis pe care dorește să o obțină.

O examinare medicală este necesară în funcție de handicap pentru a fi declarat apt.

Începând din 1959, reglementările permit persoanelor surde să obțină permisele de conducere pentru categoriile A și B corespunzătoare vehiculelor ușoare. Prin urmare, aceste vehicule pot fi utilizate fără probleme de către toți surzii.

În funcție de mărimea pierderii auzului, sunt permise permisele de conducere pentru categoriile C, D și E.

Pentru candidații surzi sau hipoacuzici sunt planificate ședințe specializate. Durata totală a testului teoretic este mai mare pentru acești candidați. Se fixează la o oră și 30 de minute. Ei beneficiază în timpul examenului de un dispozitiv de comunicare adaptat la alegerea lor pentru a le permite să înțeleagă bine testele. În timpul testelor, candidatul poate solicita un interpret în limbajul semnelor. Frecvența sesiunilor teoretice nu poate fi mai mică de două ori pe an.

Autorizația pentru permis se obține cu un aviz medical favorabil din momentul în care handicapul este stabilizat, precum surditatea, și această autorizație poate fi nelimitată.

Văzând legile și reglementările pentru ameliorarea vieții persoanelor surde din alte țări din UE, sunt foarte revoltată pentru că România bate pasul pe loc de ani de zile.

Persoanele cu handicap sunt ignorate, discriminte și drepturile lor în calitate de oameni sunt încălcate zi de zi într-o țară precum România, care face parte din UE din 1 ianuarie 2007.

Numai în România se impune și se obligă ca persoanele surde să poarte proteze auditive pentru obținerea permisului de conducere, este o situație foarte retardată față de standardele existente în alte țări UE.

Dorim cu toții o schimbare, nu se mai poate continua așa. Comisiile medicale pentru Handicap, ANSR, precum și medicii specialiști ORL trebuie să se adapteze în funcție de standardele existente în UE.

Fac apel la dumneavoastră și la Camera Deputaților, precum și la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale pentru propunerea unei legi favorabile, precum și combaterea discriminării în ceea ce privește situația descrisă mai sus.

Vă mulțumesc pentru atenția și înțelegerea acordată.

Cu respect,
Thalia Ripas"



  • Adriana Săftoiu propune introducerea unui semn distinctiv pentru conducătorii auto cu deficiențe de auz
Deputatul PNL Adriana Săftoiu propune, într-un proiect de lege ce urmează să fie depus astăzi la Parlament, introducerea unui semn distinctiv pentru conducătorii de autovehicule care sunt persoane surde și cu deficiențe de auz.

Acest semn ar urma să fie opțional pentru persoanele persoane surde și cu deficiențe de auz, și nu obligatoriu, deoarece unele dintre acestea se tem să nu fie stigmatizate, a explicat deputatul PNL. "Folosirea semnului distinctiv este opțională și va fi aplicat pe lunetă, în colțul din dreapta sau stânga sus. Semnul propus este semnul distinctiv, folosit la nivel internațional, pentru persoanele surde și cu deficiențe de auz", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

"În România, prima persoană surdă care a obținut permisul de conducere a reușit acest lucru în 1969, mulți alți surzi obținând ulterior această calificare, ce permit libera circulație, participarea la trafic în condiții de egalitate", subliniază Adriana Săftoiu, în expunerea de motive.

Ce modificare legislativă propune Adriana Săftoiu:
"Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice:
Articol unic. – Lege pentru modificarea si completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 03 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
Anexa 2 la Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr.195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, se completează cu Capitolul V – Semnalizarea rutieră
Art 34 1 - Conducătorii de vehicule pot monta pe autovehiculele proprii semnul distinctiv pentru conducătorul de autovehicul cu dizabilități de auz."


Acest semn ar urma să fie recomandat pentru conducătorii de autovehicule, persoane surde și cu deficiențe de auz, din următoarele motive, potrivit expunerii de motive:
- dacă persoana surdă este oprită de agentul de circulație, acesta va ști că este nevoie de interpret și de comunicare în limbajul semnelor;
- dacă persoana surdă este implicată într-un accident de circulație, autoritățile sau persoanele fizice vor vedea semnul reprezentativ și vor putea apela în regim de urgență la un interpret în limba semnelor;
- în trafic sau în diverse situații, ceilalți șoferi vor ști că persoana surdă trebuie atenționată prin semnale luminoase;
- orice șofer surd să aibă obligatoriu o legitimație specială în care să se dovedească că are dizabilități auditive și să arate poliției rutiere.


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















3391 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Nu exista piloti surzi (Miercuri, 27 februarie 2019, 11:13)

    AdrianBorza [utilizator]

    Tot controlul de trafic aerian se face audio, prin radio, surzenia si chiar hipoacuzia sunt criterii clare de eliminare.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version