Ministerul Muncii a răspuns, vineri, memoriului semnat de peste 2.000 de medici din toată țara, prin care aceștia solicitau ca gărzile efectuate să fie recunoscute ca vechime în muncă, iar vârsta de pensionare să scadă în funcție de numărul gărzilor efectuate. Reprezentanții Ministerului Muncii arată, în răspunsul transmis medicilor care au semnat memoriul, că "pensionarea anticipată, fără penalizări, cu un număr de zile proporționale cu numărul de ore de gardă efectuate, începând cu vârsta de 57 de ani femeile și 60 de ani bărbații, va genera ieșirea din sistemul medical a unui număr mare de cadre medicale, iar cei care vor dori să rămână și să performeze din punct de vedere profesional nu vor putea acoperi volumul de activitate și nici nu vor putea stopa degradarea sistemului medical."
"O astfel de reglementare ce ar conduce la scăderea vârstei de pensionare vine în contradicție cu preocupările generale manifestate, în domeniul pensiilor, de statele membre ale Uniunii Europene, documente comunitare recente ce subliniază faptul că în contextul unei societăți cu o populație îmbătrânită, va fi din ce în ce mai greu să se asigure sustenabilitatea financiară a sistemelor de pensii", le transmite Ministerul Muncii medicilor.
"În paralel este necesară atragerea și menținerea pe piața forței de muncă a lucrătorilor în vârstă, depășind actualele tipare de pensionare, în concordanță cu creșterea speranței de viață, precum și examinarea nivelului de adecvare a pensiilor în vederea prevenirii sărăciei persoanelor de vârstă înaintată", se mai arată în răspunsul transmis medicilor de Ministerul Muncii.
Peste 2.000 de medici au semnat, la finalul anului trecut, un memoriu prin care se cerea ca gărzile efectuate să fie recunoscute ca vechime în muncă.
Laura Zarafin, medic la secția de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Colentina și unul dintre inițiatorii memoriului, declara atunci, pentru HotNews.ro, că vârsta de pensionare a medicilor ar trebui să scadă, deoarece un medic epuizat reprezintă un pericol și pentru pacienții săi, iar, în multe cazuri, din salariul unui medic de peste 50 de ani care iese din sistem ar putea fi plătiți doi medici tineri, cu condiția să se organizeze concursuri de angajare pentru medici tineri.
Memoriul semnat de peste 2.000 de medici a fost depus, la finalul anului 2018, la Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și la Parlament.
"Acest demers este justificat, pe de o parte de normele legale ale Uniunii Europene, ce definește timpul de lucru ca orice perioadă în care angajatul își desfășoară activitatea, fiind la dispoziția angajatorului, și, pe de altă parte, de realitățile din sistemul nostru sanitar. În contextul în care studiul efectuat în 2017 și dat publicității în 2018 de Colegiul Medicilor din București indică faptul că peste 50% dintre medicii români suferă de epuizare și surmenaj excesiv (sindromul de burnout), situația este cu adevărat îngrijorătoare", se arăta în memoriul medicilor.
"Un medic epuizat este un pericol nu numai pentru sine, dar mai cu seamă pentru pacient. Calitatea actului medical, prin scăderea performanțelor psiho-motorii și emoționale, a vitezei de reacție și a empatiei medicului respectiv, are mult de suferit!", subliniau semnatarii memoriului.
- În timp ce medicii cer reducerea vârstei de pensionare, Parlamentul a votat creșterea ei
În timp ce peste 2.000 de medici din întreaga țară au cerut ca vârsta de pensionare să scadă, un proiect de lege inițiat de senatorii PSD Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, și Ion Rotaru, ce prevede că medicii pot amâna la cerere vârsta de pensionare până la 67 de ani, a fost adoptat de Parlament în noiembrie anul trecut.
În timp ce inițiatorii proiectului, Florian Bodog și Ion Rotaru (ambii senatori PSD) spuneau că inițiativa legislativă își propune să rezolve deficitul de medici, proiectul a fost puternic contestat chiar de către medici. Bogdan Tănase, medic chirurg la Institutul Oncologic din București (Fundeni) și președintele Alianței Medicilor, a explicat, la acea vreme, pentru HotNews.ro, că proiectul "nu rezolvă deficitul de medici din spitale". Bogdan Tănase spunea că medicii pot rămâne și în prezent, la cerere, în sistem, cu acordul conducerii spitalului și al Colegiului Medicilor, "dar nu mai pot deține o funcție de conducere, aici este problema".
Bogdan Tănase, reprezentantul Alianței Medicilor, afirma, la acea vreme, că "Proiectul de lege privind creșterea vârstei de pensionare nu rezolvă deficitul de medici. Medicii își pot continua și acum activitatea peste vârsta de pensionare dar nu mai pot deține funcții de conducere, ceea ce această lege va permite. În momentul ăsta, se poate rămâne în sistem cu acordul conducerii spitalului și al Colegiului Medicilor. Dacă este cineva, spre exemplu, într-un spital din provincie care are o secție care nu poate funcționa, și sunt situații de genul ăsta, cu cererea respectivului medic și cu aprobarea conducerii și a Colegiului Medicilor, respectivul își poate continua activitatea, dar nu mai poate deține o funcție de conducere, asta este problema."
"Acest proiect de lege poate să fie cu dedicație pentru șefii de secții. Respectivul își poate continua activitatea de medic și acum, dar nu mai poate deține o funcție de conducere, asta este problema", a explicat Bogdan Tănase, adăugând că legea respectivă le va permite acestora nu doar să profeseze peste vârsta de pensionare, ci și, în cazul în care dețin o funcție de conducere (șef de secție în spital), să își poată menține această funcție.
"Unora, care sunt deja în sistem în poziții de conducere, le convine această pensionare la 67 de ani sau împinsă cât mai târziu", a subliniat Bogdan Tănase.
"Proiectul ăsta care cere pensionarea la 67 de ani la cerere nu rezolvă problema deficitului de medici, nu face decât să pună o sarcină suplimentară pe umerii celor care sunt deja în sistem. Unora, care sunt deja în sistem în poziții de conducere, le convine această pensionare la 67 de ani sau împinsă cât mai târziu, asta este altă problemă. Dar, normal, pentru medicii care au un regim de lucru total diferit de al altor categorii profesionale, adică nu lucrează de la ora 8:00 la ora 16:00, ci lucrează în regim de gărzi, normal ar fi să se pensioneze și în funcție de acest regim de gărzi, pentru că gărzile efectuate nu se iau în considerare la calcularea vechimii în muncă în momentul de față", atrăgea atenția Bogdan Tănase.
Bogdan Tănase a mai precizat că de această lege ar putea beneficia doar șefii de secții, nu și managerii de spitale: "Managerii, teoretic, nu îndeplinesc activitate medicală, iar un manager nu e neapărat și medic. Atâta timp cât sunt manageri, în principiu, nu pot opera sau nu pot face activitate medicală decât după ce își îndeplinesc orele de program ca manageri."
Vârsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbaţi. Femeile se pot pensiona și ele, la cerere, la 65 de ani.
Citește și:
0
5
