"România are fabrici care pot produce la prețuri competitive medicamentele despre care s-a arătat că au creat crize de-a lungul timpului – clonazepam, levodopa, acenocumarol, cisplatin, imunoglobuline, vaccinuri, HIV / SIDA și multe altele – însă lipsa unei strategii naționale a medicamentului și deficitul de comunicare cu autoritățile au facut ca viața pacienților să fie pusă în pericol, iar statul roman să devină captiv intereselor unor importatori", arată Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, într-un comunicat.
Producătorii de medicamente "solicită coaliției PSD-ALDE și Guvernului Viorica Dăncilă să acorde fabricării de medicamente în țară aceeași atenție pe care o acordă domeniului construcțiilor, IT și fabricării de automobile".
Potrivit acestora, costul mediu al unei cutii de medicament fabricate în România este de 10,10 lei, față de media pieței, de 23,54 lei. "Fabricile de medicamente din România au un rol strategic pentru aprovizionarea cu medicamente a pacienților, reducerea costurilor în sistemul sanitar și creșterea economică", afirmă producătorii.
"Fabricile de medicamente din România, care în ultimii 10 ani au făcut obiectul unor extinderi și modernizări ce au însumat 500 milioane de Euro și care plătesc anual sute de milioane de lei taxe și impozite în țară pot produce orice medicament ieșit de sub patent, în orice formă de prezentare. Din păcate însă, ani de zile autoritățile din instituțiile abilitate nu au discutat cu reprezentanții noștri", afirmă Dragoș Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România.
"Din acest motiv, în loc să le găsească fabricate în țară, pacienții trebuie să aștepte săptămâni în șir pentru ca medicamente uzuale cum sunt cele descrise mai sus să fie aduse pe nevoi speciale și la prețuri mai mari din import", adaugă Dragoș Damian.
Această situație afectează nu numai pacienții, ci și economia României, deficitul de balanță comercială în domeniul farma fiind estimat la 2,25 miliarde Euro la nivelul anului 2018, asta însemnând aproape 15% din deficitul total al țării, susțin producătorii.
Potrivit acestora, "singura soluție durabilă pentru ca pacienții români și economia țării să nu mai aibă de suferit o reprezintă desemnarea industriei farmaceutice drept domeniu economic strategic de interes național, decizie care va permite schimbarea legislației privind fiscalitatea (taxa clawback) și crearea unor facilități de atragere de capital uman și financiar pentru fabricarea de medicamente. România deține tehnologia pentru a fabrica în ţară toate medicamentele deficitare a căror lipsă a fost semnalată de pacienții români și poate atrage noi investiții în așa fel încât crizele din trecut, artificiale sau nu, să nu se mai repete."
În prezent, România exportă medicamente în valoare de circa 350 de milioane de Euro, în vreme ce țări ca Ungaria, Cehia, Polonia și Croația depășesc 1 miliard, chiar și 2 miliarde de Euro în exporturi, potrivit producătorilor.
"Cota de piață a medicamentelor fabricate în țară a scăzut cu 40% în ultimii 10 ani și peste 1.000 de medicamente din fabricație autohtonă au fost scoase din fabricație din cauza înghețării prețurilor și a taxei clawback. Costul mediu al medicamentelor fabricate în țară este de 10,10 lei", afirmă producătorii de medicamente.
Din Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA și VIM SPECTRUM.
0
2
