Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a promis, marți, la Iași, în legătură cu spitalul regional, că "finalitatea nu va fi 2023, ci 2024, dar exclus să nu se facă acest spital şi să nu se finalizeze". "Nu putem spune că s-a pierdut timpul, că s-au tergiversat lucrurile. Mai mult, pot să vă spun că Iaşi, din punctul meu de vedere, este un exemplu de bună colaborare între autorităţile locale", mai spune Sorina Pintea despre proiectul spitalului regional, potrivit Ziarul de Iași.
"Spitalul Regional Iaşi se va face. Este cel mai înaintat. Reiterez mulţumirile mele Consiliului Judeţean şi Primăriei că au conlucrat astfel încât acest proiect în faza studiului de fezabilitate să fie finalizat. (...) Teoretic, ar trebui să terminăm spitalul în 2023 ca să ne putem recupera toţi banii. Ştiţi că e vorba de proceduri şi posibile contestaţii şi atunci am achiesat la discuţiile pe care le-am avut cu cei din Comisia Europeană. Ministerul Sănătăţii propune fazarea acestui proiect astfel încât nu se va întârzia construcţia. Finalitatea nu va fi 2023, ci 2024, dar exclus să nu se facă acest spital şi să nu se finalizeze", a afirmat Sorina Pintea.
Ministrul Sănătăţii mai spune că în septembrie 2017, printr-o hotărâre de Guvern, s-a alocat suprafaţa de teren necesară Spitalului Regional Iaşi, în octombrie s-a încheiat un protocol prin transmiterea terenului pentru construcţia spitalului, în mai 2018 a fost eliberat certificatul de urbanism, în luna august 2018 a fost finalizat studiul topografic, iar în luna decembrie a fost finalizat studiul geotehnic şi a fost organizată o dezbatere publică a studiului de evaluare a impactului asupra mediului.
"Prin urmare, nu putem spune că s-a pierdut timpul, că s-au tergiversat lucrurile. Mai mult, pot să vă spun că Iaşul, din punctul meu de vedere, este un exemplu de bună colaborare între autorităţile locale: Consiliul Judeţean şi Primăria Iaşi pentru a putea obţine toate aceste documente necesare finalizării studiului de fezabilitate. În luna iulie, prezentam la Iaşi, împreună cu reprezentanţii Băncii Europene de Investiţii, un draft al studiului de fezabilitate, draft care trebuia completat cu acest studiu de fezabilitate, impactul de mediu. După anexarea studiului de mediu finalizat, acest studiu de fezabilitate poate să stea la baza celei de finanţare pe care Guvernul României trebuie să o depună la Bruxelles", mai spune ministrul Sănătăţii.
Clujul vrea să construiască pe cont propriu spitalul regional
Consiliul Județean Cluj va încerca să devină titular pentru construirea spitalului regional pentru a putea accesa bani europeni și a demara mai repede proiectul, în condițiile în care "Guvernul a amânat accesarea banilor după 2020-2025, iar noi nu avem niciun motiv să stăm să așteptăm", declara, pe 22 noiembrie, pentru HotNews.ro, președintele CJ Cluj, Alin Tișe. Oficialul clujean atrage atenția că în acest moment "sunt 9 miliarde de euro care nu sunt trași pentru infrastructură", iar dacă ghidul Programului Operațional Regional se va modifica astfel încât Consiliul Județean să poată fi eligil pentru spitalul regional, pașii pentru construirea acestuia ar putea fi demarați anul viitor.
"Depinde foarte mult de modificarea ghidului pe POR, ca să putem fi și noi eligibili pe POR, pentru spitale regionale. Dacă s-ar modifica ghidul și ne-ar da posibilitatea să putem depune noi proiectul de finanțare, am putea să câștigăm noi această finanțare și să dăm drumul la construcție", explica Alin Tișe.
Despre motivele care au făcut ca CJ Cluj să ia decizia de a lua lucrurile în propriile mâini, Alin Tișe spunea că "Atâta timp cât Guvernul a amânat accesarea banilor după 2020-2025, noi nu avem niciun motiv să stăm să așteptăm. Atâta timp cât noi, dacă s-ar modifica ghidul, am putea să tragem banii de îndată. Sunt 9 miliarde de euro care nu sunt trași pentru infrastructură. Iar noi, dacă devenim titulari prin ghid al unei finanțări, în acel moment Consiliul Județean devine titular pentru construirea spitalului."
Potrivit lui Alin Tișe, Consiliul Județean Cluj "are până acum bani europeni trași, avem două finanțări de peste 1 miliard de lei, adică vreo 250 de milioane de euro, bani trași în 2 ani - tot ce înseamnă infrastructură de transport, spitale, dotări de spitale".
Alin Tișe consideră "inadmisibil" faptul că Guvernul nu accesează finanțarea care există în acest moment și subliniază că nu este o problemă care ține de politică, ci de nevoia de a avea un spital: "Nimic nu oprește Guvernul, pe urmă, dacă vrea să investească în dotarea spitalelor, să o facă, dar noi nu mai putem să stăm. Am dat Ministerului Sănătății un teren de 14 hectare, cu titlu gratuit, să facă spitalul, iar acum nu mai vor să îl facă din diverse motive, cu toate că comisarul Corina Crețu a spus explicit că există bani, ei doar trebuie să fie trași. Să stau să mă uit cum ei nu depun pentru finanțare, când avem banii care ne așteaptă, este inadmisibil.
Aici nu discutăm de politică, discutăm despre nevoia de a avea un spital. Noi avem foarte multe spitale în oraș, oferim servicii medicale întregii regiuni, beneficiarii serviciilor medicale sunt din întreaga regiune. 60% din beneficiarii serviciilor medicale de la Cluj sunt din afara orașului Cluj, sunt din toată regiunea, din alte județe. Asta înseamnă că oamenii vin la Cluj pentru servicii medicale și de asta noi nu mai putem să așteptăm la nesfârșit, să ne uităm la cer. Dacă Guvernul își va reveni și va înțelege prioritatea acestor spitale, va putea să dea bani pentru dotarea lor măcar."
Șeful CJ Cluj mai spunea că pașii pentru construcția spitalului ar putea fi demarați imediat după obținerea finanțării, posibil anul viitor: "Noi în momentul în care obținem finanțarea, dăm drumul imediat, vedem ce studii are Ministerul Sănătății, avem PUZ-ul făcut deja pentru teren, 14 hectare, terenul este foarte generos, la ieșirea din Cluj spre Oradea. Noi estimăm că anul viitor am putea să demarăm acești pași pentru construirea spitalului. Pe aceste considerente, dacă se modifică ghidul, noi putem foarte simplu să depunem noi proiectul, să obținem finanțarea europeană și să dăm drumul la lucrări, la studiu de fezabilitate, la tot ce înseamnă un astfel de spital. E totuși o clădire de spital, nu construim sub ocean și nici nu construim turnuri de 200 de etaje. Construim totuși o clădire de spital, despre asta vorbim."
Întrebat cât se estimează că va costa clădirea spitalului, Alin Tișe spunea că și la acest capitol, lucrurile la Ministerul Sănătății sunt neclare: "Ministerul a făcut atât de multe studii că nu mai știu pe care să le cred. Au vorbit de 150 de milioane de euro, apoi de 200 de milioane de euro, apoi de 250. Noi nu suntem aici la loto, construim o clădire de spital, nu înțeleg ce este atât de complicat. Există standarde de cost pentru tot ceea ce se construiește în ziua de azi, nu inventăm apa caldă. Toate aceste lucruri se cunosc, nu trebuie să inventăm nimic, noi trebuie doar să le aplicăm."
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a transmis Comisiei Europene, dar şi Autorităţii de Management din Ministerul Dezvoltării, o adresă oficială prin care solicită preluarea de către forul administrativ judeţean a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgenţă de la Cluj.
"Această solicitare este o continuare firească a demersurilor pe care le-am întreprins în mod constant, atât în primul şi în actualul mandat la conducerea Consiliului Judeţean, cât şi în calitate de senator de Cluj, pentru construcţia acestui obiectiv medical de o importanţă strategică. Consider că expertiza necesară derulării unui proiect de o asemenea anvergură precum şi capacitatea noastră financiară şi instituţională au fost deja dovedite de fondurile europene în valoare de circa 190 milioane de euro pe care le-am accesat în actuala perioadă de programare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, educaţionale şi de sănătate", a arătat Alin Tişe.
Potrivit solicitării adresate comisarului european Corina Creţu şi conducerii Autorităţii de Management pentru POR din cadrul MDRAP, preşedintele CJ Cluj solicită acestor instituţii să agreeze şi să propună modificarea Programului Operaţional în sensul înlocuirii Ministerului Sănătăţii, ca şi aplicant eligibil, cu unităţile administrativ-teritoriale, respectiv judeţele pe raza cărora s-a decis amplasarea spitalelor regionale, în calitate de proprietari ai amplasamentelor propuse.
”O asemenea modificare este necesară întrucât, potrivit POR 2014 - 2020, se prevede în mod expres ca activităţile privind spitalele regionale de urgenţă să aibă ca beneficiar Ministerul Sănătăţii, cel ale cărui demersuri au înregistrat, până în prezent, progrese minime. Realizată în regim de urgenţă, iniţiativa va permite Consiliului Judeţean Cluj să demareze toate procedurile de realizare a acestui proiect prioritar, absorbind fondurile europene alocate în prezenta perioadă de programare.”
În prezent, în judeţul Cluj funcţiile unui spital regional unic sunt îndeplinite de cinci spitale, cu o structură de 45 de clădiri separate şi care au, în total, 3.100 de paturi. În plus, în ultimii 2 ani, adresabilitatea serviciilor de urgenţă a crescut la nivelul judeţului de cel puţin 3 ori datorită pacienţilor care provin din judeţele limitrofe.
0
4
