​3 ani de la Colectiv: Spitalele românești sunt bântuite în continuare de infecții, dar raportează de 5 ori mai puține nosocomiale decât spitalele din Germania. / Medic: Nu au fost schimbări majore nici după Colectiv, nici după scandalul Hexi Pharma

de Alina Neagu     HotNews.ro
Luni, 29 octombrie 2018, 7:32 Actualitate | Sanatate


Spital
Foto: pixabay.com
​La 3 ani de la tragedia din clubul Colectiv, spitalele de stat din România continuă să fie bântuite de infecții nosocomiale, situație  care, în cele mai multe cazuri, este ascunsă sub preș - o spun medicii consultați de HotNews.ro și o admite, în declarațiile publice, și ministrul Sănătății, Sorina Pintea. Asta chiar dacă nedeclararea infecțiilor nosocomiale duce la decese evitabile, spune un medic consultat de HotNews.ro. În spitalele românești "nu se simt schimbări majore, deși după Colectiv a mai fost un scandal care a îndreptat atenția opiniei publice asupra infecțiilor nosocomiale, și anume scandalul Hexi Pharma", declară, pentru HotNews.ro, un renumit medic din București. HotNews.ro i-a contactat pe ultimii 5 miniștri ai Sănătății - Sorina Pintea, Florian Bodog, Vlad Voiculescu, Patriciu Achimaș Cadariu și Nicolae Bănicioiu - pentru a explica ce măsuri au luat, în timpul mandatelor lor, în privința infecțiilor din spitale. Niciunul dintre ei nu a oferit vreun răspuns.


Info pe scurt:

  • În spitalele din România au fost raportate oficial, în 2017, 19.607 infecții, dintre care 1.304 septicemii.
  • Numărul infecțiilor raportate în 2017 aproape că s-a dublat comparativ cu 2014 (10.630 de infecții). Medici și pacienți consultați de HotNews.ro spun că, înainte de momentul Colectiv, aproape că nu se știa și nu se vorbea în România despre infecțiile spitalicești - o posibilă explicație pentru faptul că numărul raportărilor s-a dublat.
  • În foarte multe cazuri, infecțiile din spitale continuă să nu fie raportate - o spun medicii și o recunoaște, în declarațiile publice, și Sorina Pintea. Nivelul raportat al infecţiilor spitaliceşti din România este de 1,4%, în timp ce în Germania este de 8%, potrivit unei declarații a ministrului Sănătății.
  • Motivele pentru care infecțiile nu sunt raportate sunt diverse, însă teama de sancțiuni și dezinteresul par principalele două cauze, după cum a reieșit din discuțiile cu medicii.

  • HotNews.ro i-a contactat pe ultimii 5 miniștri ai Sănătății - Sorina Pintea, Florian Bodog, Vlad Voiculescu, Patriciu Achimaș Cadariu și Nicolae Bănicioiu - pentru a explica ce măsuri au luat, în timpul mandatelor lor, în privința infecțiilor din spitale. Niciunul dintre ei nu a răspuns întrebărilor HotNews.ro, până la momentul publicării acestui articol.

  • La ultimul termen al dosarului Colectiv, judecătorul a anunţat că va discuta cererile avocaţilor care reprezintă părţile vătămate privind efectuarea unor expertize medicale, inclusiv expertize care să ateste dacă starea victimelor internate în spitalele din România a fost afectată de infecţiile nosocomiale.

Câte infecții sunt în spitalele din România: Oficial, de 5 ori mai puține decât în Germania

Oficial, în spitalele de stat din România au fost raportate, anul trecut, 19.607 infecții, dintre care 1.304 septicemii, potrivit datelor transmise de Ministerul Sănătății ca răspuns la o interpelare formulată de deputatul USR Adrian Claudiu Prisnel. În 2017 s-a înregistrat, practic, un record de infecții raportate - cele mai multe din ultimii 10 ani. Chiar și așa, Sorina Pintea declara, în luna iulie, la Antena 3, că nivelul raportat al infecţiilor spitaliceşti din România este de 1,4%, în vreme ce în Germania este de 8%.

"Pentru furnizorii de servicii de sănătate, monitorizarea calității nu este o preocupare sistematică. De exemplu, identificarea, analiza, controlul și monitorizarea riscului infecțios intra-spitalicesc înregistrează încă deficiențe semnificative. Raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale sau a incidentelor/accidentelor cu risc infecțios ocupațional este deficitară", se mai arată în răspunsul transmis de Ministerul Sănătății la interpelarea formulată de deputatul Adrian Claudiu Prisnel pe tema infecțiilor nosocomiale.


Situația infecțiilor raportate de spitalele din România în ultimii 10 ani (sursa: Ministerul Sănătății):


Medicii consultați de HotNews.ro vorbesc și ei despre faptul că infecțiile sunt sub-raportate, iar motivele sunt dintre cele mai diverse.

Dan Grigorescu, șeful Secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov, este printre puținii șefi de secție din spitalele românești care raportează "fără nicio teamă" infecțiile nosocomiale. Mărturisește că a făcut acest lucru "cu rigurozitate", la fel cum a colaborat cu "specialiștii în domeniu ai spitalului, ca să înțelegem cum s-a întâmplat și ce avem de făcut pe viitor."  "Poate pentru că avem toată această preocupare, coroborat cu dezinfecția corect realizată, la noi infecțiile nosocomiale sunt foarte puține, dar pentru că așa și sunt, nu pentru că ne-am feri noi să le raportăm, ca să dăm bine", spune Dan Grigorescu. Medicul brașovean admite, însă, că acest lucru nu se întâmplă în multe spitale din România: "O problemă gravă, derivând din nerespectarea managementului corect al infecțiilor nosocomiale, este neraportarea acestora."


La spital

Bogdan Tănase, medic la Institutul Oncologic din București (Fundeni), confirmă că "sub-raportarea infectiilor continuă, dar asta e și din cauza aspectului de vinovăție, de culpă, care este asociat acestor infecții nosocomiale." Bogdan Tănase mai spune că "la modul general, referitor la comportamentul din spitale, nu au fost schimbari majore, deși după Colectiv a mai fost un scandal care a îndreptat atenția opiniei publice asupra infecțiilor nosocomiale, și anume scandalul Hexi Pharma."  

Situația este confirmată și de medicul Elena Copaciu, care a condus, timp de 8 ani, Secția de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Universitar de Urgență din București și a fost consilierul lui Vlad Voiculescu în mandatul acestuia de ministru al Sănătății: "Sub-raportarea infecțiilor este boală veche, însă, în momentul de față, și medicii curanți, de la patul pacientului, și echipele de conducere din spitale, se tem de consecințe legale și de litigii. După părerea mea, este o problemă prost înțeleasă, prost gestionată, pornind de la decidenții și leadership-ul din sistem, și care ajunge până la patul bolnavului, cu consecințe dintre cele mai grave pentru pacienți. Este o problemă majoră de siguranță, în timpul actului medical, în sistemul sanitar românesc."

Dan Grigorescu este de părere că un prim pas spre normalitate ar fi ca managerii și șefii de secții din spitale să fie încurajați să raporteze infecțiile, fără să se teamă de eventuale sancțiuni sau de stigmatizare: "Dacă lupta împotriva infecțiilor nosocomiale ar fi un criteriu în contractul de management al șefilor de secții, sunt convins că nu numai ei, ci și cei din subordinea acestora, ar deveni mult mai interesați. Iar dacă s-ar proceda la fel ca în străinătate, respectiv că secțiile de spital unde se raportează infecții ar fi 'premiate' prin alocarea de sume suplimentare pentru combaterea acestora (deci sprijinire, nu penalizare), lucrurile s-ar putea schimba în bine și în România!"


Medicul Bogdan Tănase

Oncologul Bogdan Tănase admite că, după Colectiv, "la nivel de conducere, oamenii sunt mai atenți la aceste subiecte cu infecțiile nosocomiale", dar atrage atenția că "în continuare, rata de raportare a infecțiilor nosocomiale este foarte scăzută, participarea epidemiologilor si infecționistilor la prescrierea tratamentului antibiotic și la izolarea și depistarea germenilor este inoperantă în marea majoritate a spitalelor și multe prevederi legislative nu au fost puse încă în practica. O parte din legislație s-a schimbat, dar, după știrea mea, nu este aplicată pe scară largă."

La rândul său, un medic de anestezie-terapie intensivă de la un spital din București a declarat, pentru HotNews.ro, sub protecția anonimatului, că "Spitalele evită să raporteze infecțiile și trec, de multe ori, pacienții ca fiind colonizați, și nu infectați. Dar pacienții mor și colonizați."


Ultimii 5 miniștri ai Sănătății refuză să spună ce măsuri au luat împotriva infecțiilor nosocomiale

HotNews.ro i-a contactat, la începutul săptămânii trecute, pe ultimii 5 miniștri ai Sănătății - Sorina Pintea, Florian Bodog, Vlad Voiculescu, Patriciu Achimaș Cadariu și Nicolae Bănicioiu - pentru a explica ce măsuri au luat, în timpul mandatelor lor, în privința infecțiilor din spitale. Niciunul dintre ei nu a răspuns întrebărilor HotNews.ro, până la momentul publicării acestui articol.

Sorina Pintea

Patriciu Achimaș Cadariu este singurul dintre ei care a spus de la început că nu dorește să răspundă, deoarece "nu face obiectul activității sale".

Sorina Pintea (prin purtătorul de cuvânt de la minister) și Nicolae Bănicioiu au promis în două rânduri că vor răspunde, însă acest lucru nu s-a întâmplat, până la momentul publicării acestui articol.

Vlad Voiculescu și Florian Bodog au promis inițial că vor răspunde, dar ulterior nu i-au mai răspuns la telefon reporterului HotNews.ro.

Nicolae Bănicioiu

Nicolae Bănicioiu (ex-PSD, în prezent membru Pro România) este ministrul care a avut de gestionat, în timpul mandatului său, situația răniților din incendiul din clubul Colectiv - mulți dintre ei infectați cu nosocomiale în timpul spitalizării în România.

Patriciu Achimaș Cadariu a fost ministru tehnocrat al Sănătății în Guvernul Cioloș, numit în funcție imediat după incendiul din clubul Colectiv. Patriciu Achimaș Cadariu este medic și deține, în prezent, funcția de director medical al Institutului Oncologic din Cluj Napoca.

Patriciu Achimaș Cadariu

Florian Bodog a fost ministrul Sănătății timp de un an, este medic chirurg specializat în chirurgie plastică și reparatorie și este în prezent senator PSD și membru al Comisiei de Sănătate Publică din Senat.

Atât Patriciu Achimaș Cadariu, cât și Florian Bodog, au fost foarte rezervați în declarațiile publice privind infecțiile nosocomiale și în timpul mandatelor lor de miniștri.


Florian Bodog și Vlad Voiculescu

În schimb, Vlad Voiculescu (fost ministru tehnocrat al Sănătății în Guvernul Cioloș, numit în funcție la câteva luni după incendiul din clubul Colectiv) și Sorina Pintea (PSD, actual ministru al Sănătății și fost manager al Spitalului Județean din Baia Mare), au vorbit adesea, în spațiul public, despre fenomenul infecțiilor din spitalele românești.


Medicul care a ales să nu ascundă infecțiile explică de ce alții le bagă sub preș

Infecțiile nosocomiale au fost redenumite, recent, "infecții asociate actului medical", din cauză că denumirea lor căpătase un sens profund negativ. "Deși e aceeași Mărie...", spune medicul Dan Grigorescu, șeful Secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov, care subliniază că "problema majoră nu este denumirea, ci managementul lor."

Medicul brașovean atrage atenția că o condiție principală pentru ca o infecție nosocomială să poată fi raportată este ca fiecărui pacient să i se ia probe bacteriologice la internare, condiție care este "puțin respectată în spitalele din România". O infecție nosocomială (luată din spital) poate fi declarată și raportată oficial doar în cazul în care se poate dovedi că pacientul a luat-o din spital: adică atunci când pacientului respectiv i s-au luat probe bacteriologice la internare și nu avea, la acel moment, respectiva infecție.


Medicul Dan Grigorescu

Dan Grigorescu vorbește și despre importanța întocmirii și actualizării permanente a unei "hărți bacteriologice" a spitalului - un alt lucru care se face în spitalele din străinătate, dar nu și în cele din România: "În mod normal, în orice spital ar trebui să existe ceea ce eu numesc 'o hartă bacteriologică' a spitalului. De ce? Pentru că sunt zone în spital care nu sunt atât de expuse infecțiilor (un exemplu ar fi, să zicem, reumatologia, pentru că, prin natura patologiei, acolo nu sunt internați bolnavi cu infecții), spre deosebire de altele, cum ar fi, de pildă, Terapia Intensivă (unde sunt internați pacienți gravi, cu imunitate scăzută, cu stări septice sau terminale), unde se consideră, nu doar în România, ci peste tot în lume, că sunt cele mai multe infecții nosocomiale."

Dan Grigorescu spune că "din câte cunosc eu, efortul de a contribui permanent la realizarea unei hărți bacteriologice a spitalului nu este un criteriu în contractul de management al șefilor de secție. În străinătate eu știu că se face asta."

În Secţia de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Braşov, condusă de Dan Grigorescu, "infecțiile nosocomiale se raportează cu mare rigurozitate. Și fără nicio teamă!": se recoltează probe bacteriologice pacienților atât la internarea în secție (indiferent că vin din afara spitalului sau dintr-o altă secție din spital), cât și după - chiar zilnic, atunci când este necesar. "Așa am reușit să-i identificăm încă de la internare și pe pacienții cu germeni multirezistenți (pentru că aceștia nu se găsesc neapărat numai spital, ei pot fi întâlniți și în comunitate). Pe aceștia îi izolăm, ordinea lor de intrare în sălile de pansamente este strict stabilită, iar timpii de dezinfecție sunt foarte bine stabiliți și respectați."

"La noi infecțiile nosocomiale sunt foarte puține, dar pentru că așa și sunt, nu pentru că ne-am feri noi să le raportăm, ca să dăm bine. Am făcut din lupta împotriva lor unul din scopurile noastre strategice, la fel de important ca obținerea de rezultate cât mai bune sau a unui grad cât mai înalt de satisfacție a pacienților", spune Dan Grigorescu, adăugând că "la început, colegii ziceau că nu sunt normal. Acum le-a trecut. Mai ales celor care, beneficiind de rezultatele aplicării acestor reguli, au constatat că și pacienții lor evoluează septic mult mai rar decât înainte!"

Medicul Dan Grigorescu amintește că "Este de notorietate faptul că mai toate spitalele private, în care se internează de regulă pacienți programați, cer pacientului să își facă aceasta investigare bacteriologică personală înainte de a se interna. Dacă aceasta investigație pune în lumină germeni mai greu de tratat, din câte știu eu,  pacientul nu este admis în spital până nu își rezolvă această problemă. Pe când, la un spital de urgență, nu poți să faci acest lucru, pentru că pacientul este o urgență. Iată de ce este și greșit, și imoral, să se compare  condițiile oferite pacienților pe acest palier, pentru că, într-un spital de urgență, intrările celor cu infecții sunt imposibil de controlat."

Care sunt cauzele pentru care alți medici refuză să raporteze infecțiile sau le sub-raportează?
Dan Grigorescu afirmă că "Prima, dar cred că nu cea mai importantă, este teama unora de a le fi desconsiderată activitatea, pentru că dacă au infecții înseamnă că, gata!,  la ei e mizerie. Profund greșit. Infecțiile în secție nu înseamnă mizerie. Curățenia e una, infecțiile sunt cu totul altceva! A doua: infecțiile nosocomiale nu au cum să fie corect raportate în lipsa posibilității de încadrare în definiție, prin lipsa informațiilor privind configurația bacteriologică inițială a pacientului. Iată de ce, dacă nu faci efortul permanent ca toți pacienții care intră în secție să aibă o configurație bacteriologică cunoscută, ești condamnat să nu mai poți declara nosocomialitatea. Pentru ca nu poți  să te raportezi la nimic. Și uite cum se ajunge în situația de a se subraporta! Mai mult decât atât, să presupunem că toți medicii ar raporta toate infecțiile puse în evidență la bolnavii internați, dar care nu ar avea identificată configurația bacteriologică la internare. Și asta ar fi o greșeală, însemnând, nici mai mult, nici mai puțin decât o supraraportare."

Concluzia medicului Dan Grigorescu este că "Argumentul pe care unii medici îl scot în față – acela de a nu raporta infecțiile nosocomiale din teama ca ar putea fi sancționați -  are mai degrabă rolul de a masca un anumit grad de dezinteres. Asta este părerea mea. Dacă lupta împotriva infecțiilor nosocomiale ar fi un criteriu în contractul de management al șefilor de secții, sunt convins că nu numai ei, ci și cei din subordinea acestora, ar deveni mult mai interesați.  Iar dacă s-ar proceda la fel ca în străinătate, respectiv că secțiile de spital unde se raportează infecții ar fi 'premiate' prin alocarea de sume suplimentare pentru combaterea acestora (deci sprijinire, nu penalizare), lucrurile s-ar putea schimba în bine și în România!"


"Nedeclararea infecțiilor nosocomiale duce la decese evitabile"

La rândul său, medicul Elena Copaciu, fosta șefa a Secției de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului Universitar de Urgență din București, atrage atenția că "Este adevărat că nici cei care fac inspecțiile nu își pun în mod real și corect întrebări și nu caută răspunsuri și atunci e un fel de: noi ne facem că raportăm, ei se fac că inspectează și rezultatele se răsfrâng la patul bolnavului, direct în pronosticul și în viața lui."

"Nedeclararea infecțiilor nosocomiale duce la decese evitabile",
pune punctul pe i medicul Elena Copaciu.


Elena Copaciu

Pentru spitalele care refuză să raporteze infecțiile, Elena Copaciu are și câteva întrebări, deocamdată fără răspuns: "Cum explică spitalele, în aceste condiții, circulația de germeni multirezistenți și culturile microbiologice care se izolează în spital? Pentru că, dacă iei rezultatele dintr-un an de zile, ce ai izolat laboratorul de microbiologie al spitalului, rezultă că circulă aceste tulpini, dar înțeleg că nu dau infecții, nu? Sau cum? Și cum justifică un consum mare de antibiotice? Pentru că, dacă este să iei, procentual, cât din bugetul spitalului respectiv merge pe antibioterapie majoră din liniile care se spune că sunt de rezervă, cele cu spectru ultra-larg, dacă nu ai infecții, cum le justifici consumul?"

Elena Copaciu amintește, de asemenea, că problema infecțiilor nosocomiale "nu este doar o problemă a României, câtă vreme Organizația Mondială a Sănătății recomandă din anul 2017 planuri guvernamentale individualizate pentru germeni multirezistenți, dintr-o listă pe care i-a numit critici, germeni care se regăsesc și în spitalele din România."

Concluzia Elenei Copaciu este că "trebuie să recunoaștem, la nivel de țară, că avem această problemă și că trebuie să avem un plan de gestionare. Câtă vreme nu avem un plan de gestionare, nu o să ne așteptăm la rezultate bune. Din întâmplare nu au cum să apară rezultate bune."




Citeste mai multe despre   

















3322 vizualizari

  • +13 (17 voturi)    
    Aveti ce ati votat, desteptilor (Luni, 29 octombrie 2018, 8:17)

    2087 [utilizator]

    Ati vrut PSD, nu v-ati dus la vot.

    Poftim, muriti de infectii prin spitale.

    Unde nu-i cap, vai de votanti.
  • +13 (15 voturi)    
    Prioritatea guvernantilor (Luni, 29 octombrie 2018, 8:39)

    ady77 [utilizator]

    Este construirea de biserici nu de spitale noi.
    Nu suntem noi aia care avem dotari ca in Germania?
    • +4 (4 voturi)    
      Cu banii din tepe de tip HexiPharma (Luni, 29 octombrie 2018, 12:41)

      Altiro [utilizator] i-a raspuns lui ady77

      se puteau construi anual cate trei spitale noi, dotate corespunzator. Guvernantii nu sunt interesati de spitale ci de tepe. Ei nu construiesc biserici pt ca ar fi fost precum autostrazile, adica lipsa.
    • -2 (6 voturi)    
      Construirea bisericilor... (Luni, 29 octombrie 2018, 14:05)

      Olyx [utilizator] i-a raspuns lui ady77

      nu este grija guvernantilor, ci a Bisericii ! Nu incurcati lucrurile; Biserica dovedeste ca POATE construi insa STATUL arata ca are la dispozitie o GRAMADA DE BANI pentru construirea spitalelor - nici macar ai lui, ci bani europeni ! - si, cu toate acestea , NU CONSTRUIESTE SPITALE ! DE FAPT, NU VREA !...Sau nu poate !...Bani, are !
      • +2 (4 voturi)    
        Da, da, cu bani de la stat (Luni, 29 octombrie 2018, 17:15)

        Dalinar [utilizator] i-a raspuns lui Olyx

        Sau cu bani netaxati. Biserica sifoneaza la greu bani din Economie….pt CLSfinte.
        • 0 (0 voturi)    
          0,01% din PIB este (Miercuri, 31 octombrie 2018, 11:07)

          ruskimushki [utilizator] i-a raspuns lui Dalinar

          bugetul alocat Bisericii, 4% cel alocat sanatatii.
          De ce minti ?
        • 0 (0 voturi)    
          Iar in cei 0,01 sau 0,1 %, ma rog (Miercuri, 31 octombrie 2018, 11:08)

          ruskimushki [utilizator] i-a raspuns lui Dalinar

          sunt incluse toate cultele, de la pocaiti la musulmani si scientologi.
          De ce minti ?
  • +4 (8 voturi)    
    ...autoexterminarea si (Luni, 29 octombrie 2018, 9:37)

    ...!?! [utilizator]

    extinctia prostilor, continua!
  • +10 (10 voturi)    
    Când UE ne cheamă să ne dea bani, (Luni, 29 octombrie 2018, 9:40)

    asavreau [utilizator]

    Să construim spitale,autostrăzi.infractorii din guvern vor parteneriate public private.Că-i hoție și minciună vede oricine.O lege a parteneriatului public privat nu rețin să existe și cine-i oprește ca să facă 3-4 spitale regionale mari cu fonduri UE cu sistemul de autostrăzi și alte mijloace de transport necesare și să facă și în parteneriat public privat spitale specializate,pentru-că acestea au o componentă comercială dominantă și la fel la autostrăzi.Problema este că în Guvern nimeni nu gândește în interesul românilor.La ministerul fondurilor europene ministrul are un pat în loc de scaun,să poată dormi.De fapt PSd a pus ministru pe cea mai puturoasă reprezentantă a lor.
  • +4 (6 voturi)    
    normal... (Luni, 29 octombrie 2018, 9:57)

    liviu_ [utilizator]

    ce atata schimbari... da-i naiba de tineri... oricum nu voteaza psd si vor sa se duca la un trai mai bun, in loc sa fie exploatati de hoti... ce nenorociti! oricum nu meritau sa traiasca!

    serios acu... in romania nimanui nu-i pasa... nici autoritatilor, dar nici oamenilor...
    mosii voteaza psd pentru 50 lei la pensie... nu conteaza ca psd distruge tara...
  • -7 (7 voturi)    
    Totusi (Luni, 29 octombrie 2018, 10:43)

    CPM1 [utilizator]

    Pe mine ma intereseaza si cauzele incendiului/dezastrului din acea seara? A fost sau nu a fost cu premeditare? A fost sau nu a fost un atentat terorist? Sau reglari de conturi de tip mafiot? De ce procuratura nu ne spune nimic in acest sens si se concentreaza numai asupra a ceea ce s-a intamplat in spitale?
  • +7 (7 voturi)    
    Coruptia criminala este aceeasi... (Luni, 29 octombrie 2018, 11:04)

    Adri70 [utilizator]

    La 3 ani de la "Colectiv" primaria sect 3 da autorizatii de constructie in parcurile IOR si Brancusi! Este o actiune criminala, in contextul in care cartierul este deja sufocat, cu blocuri inghesuite si infrastructura "la pamant"... Nu vreau nici sa ma gandesc ce se va intampla in cazul unui cutremur cu magnitudine peste 7.
  • +6 (6 voturi)    
    Toate sunt efectele coruptiei (Luni, 29 octombrie 2018, 11:48)

    carmen_i [utilizator]

    Nu se va schimba nimic atat timp cat numirile in functii de conducere se fac pe criterii politice, Spitalele au ajuns vaci de muls pentru coruptii de partid, prin licitatii trucate si achizitii directe cu dedicatie.
    Iar medicii obisnuiti nu mai sunt interesati de performanta, ci doar de modul in care sa jupoaie pacientul de mai multi bani.

    Din pacate nimeni nu are curajul sa loveasca in mafia medicala, nici macar tehnocratii. Iar presa vorbeste de efecte, dar nu de cauze.
  • +4 (4 voturi)    
    Tot ce tine de Colectiv este ilustrarea : Coruptia (Luni, 29 octombrie 2018, 12:41)

    deval [utilizator]

    ucide !! Adica tot ce s-a petrecut atunci si de atunci pana azi.
    Pana azi, statul continua sa ucida si raneasca victimele Colectiv si pe noi ceilalti oricand potentiale victine.......
  • +1 (3 voturi)    
    chiar daca.. (Luni, 29 octombrie 2018, 13:15)

    Itsoc [utilizator]

    ministrul cercetarii are dubii legate de teoria darwinista, ea functioneaza din fericire iar popoarele imbecile, indolente si proaste sunt menite sa dispara.
    la cat mai multe infectii, dragi romani!
    cat despre cei deschisi la minte, plecati cat puteti.
  • 0 (0 voturi)    
    Deci avem aceste realități (Luni, 29 octombrie 2018, 13:34)

    hic sunt leones [utilizator]

    1. Infecții;
    2. Persoane care nu raportează corect situația infecțiilor existente în spitale;
    3. Persoane care au decedat din cauza infecțiilor.

    Ne lipsește punctul 4. - Persoane condamnate, pentru omor (eu aș zice „omor deosebit de grav”, pentru că victimele sunt multe - foarte multe -, dar să vedem măcar condamnați pentru omor din culpă) - ca să se rezolve situația; iar dacă persoanele vizate ar fi politicieni, sunt convins că lucrurile s-ar rezolva în decurs de câteva zile.
  • 0 (0 voturi)    
    Noroc cu medici precum Dr Felix Popescu si altii.. (Luni, 29 octombrie 2018, 13:40)

    adishanti [utilizator]

    Cati isi mai aduc aminte de victimele incediului care dupa ce au scapat cu viata, dar mutilate, au decis sa-si curme soarta? Noroc cu medicii din mediul privat, care au sarit in ajutorul victimelor desfigurate de incendiu. Felicitari tuturor care au ajutat si in special dr Felix Popescu care a operat multe victime din Colectiv pentru a se putea reintegra in societate. Iata ce minuni a putut face acest om pentru acesti copii nevinovati: https://www.youtube.com/watch?v=QYiRPaItzU0

    Daca ar fi mai multi oameni de acest fel in Romania, alta ne-ar fi soarta. Insa, din pacate, povestea acestor copii a cam ramas undeva uitata...
    Condoleante rudelor victimelor trecute in nefiinta si multa sanatate si succes in recuperare suprevietuitorilor!
  • +4 (4 voturi)    
    Grija fata cetatean... (Luni, 29 octombrie 2018, 13:57)

    Olyx [utilizator]

    este ultima grija a guvernului actual ( ca si a altora...). cata vreme guvernantii romaniei, actuali si viitori, nu vor pune in centrul preocuparilor lor cetateanul roman, nimic nu se va schimba in bine, in romania !
  • -2 (4 voturi)    
    totusi, (Luni, 29 octombrie 2018, 15:00)

    bancher [utilizator]

    cati pacienti sunt internati in spitalele din Germani si cati in Romania??/ Mult mai multi in Germania, deci e normal sa fie mai multe infectii spitalicesti acolo decat la noi.
    Dar ia sa se calculeze numarul de infectii la 1000 de intenrati?


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version