Autoritățile din domeniul medical din Statele Unite au aprobat extinderea vaccinării împotriva virusului HPV - considerat principalul vinovat pentru declanșarea câtorva tipuri de cancer, cel mai frecvent fiind cancerul de col uterin - pentru femeile și bărbații cu vârsta între 27 și 45 de ani. Scopul acestei măsuri este reducerea incidenței cancerelor cauzate de virusul HPV, scrie Washington Post. Vaccinul, denumit Gardasil 9, era aprobat, anterior, doar pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 9 și 26 de ani.
Vaccinul se administrează, de obicei, în două doze, la distanță de câteva luni, pentru cei cu vârsta între 9 și 14 și în trei doze pentru persoanele cu vârsta între 15 și 26 de ani.
Se estimează că majoritatea persoanelor cu activitate sexuală din Statele Unite vor fi infectate cu HPV în timpul vieții. În multe cazuri, virusul este eliminat de sistemul imunitar al organismului, dar atunci când acest lucru nu se întâmplă, infecțiile cu HPV pot declanșa câteva tipuri de cancer: cancer de col uterin, cancer anal, cancer vaginal, cancer de penis sau cancer la gât.
Experții spun că actualul vaccin, care protejează împotriva a 9 tulpini HPV, este cel mai eficient atunci când este administrat înainte de începerea activității sexuale. Vaccinul este considreat însă eficient și după acest moment, pentru că, cu toate că mulți adulți care și-au început viața sexuală au fost expuși la anumite tipuri de HPV, majoritatea nu au fost expuși la toate cele 9 tulpini acoperite de vaccin.
Versiunea originală a vaccinului, denumită simplu Gardasil, a fost aprobată de autoritățile din Statele Unite în anul 2006 și acoperea 4 tulpini ale virusului. Gardasil 9, ultima versiune a vaccinului, a fost aprobat în 2014.
ONG-urile din țara noastră: "România, singura țară din UE care nu asigură finanțare pentru vaccinul HPV"
România este singura țară din Uniunea Europeană care nu alocă bani pentru vaccinarea anti-HPV, au atras atenția, în luna iulie, şapte organizaţii non-guvernamentale care au solicitat Guvernului, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului de Finanţe începerea vaccinării, subliniind că, odată la câteva ore, o româncă este diagnosticată cu cancer de col uterin. În fiecare an, peste 4.000 de românce sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, înregistrându-se anual peste 1.900 de decese cauzate de această boală.
Organizaţiile non-guvernamentale Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), Centrul Filia, Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS), Asociaţia Pro-Imunizare, Sănătate pentru Comunitate, Federaţia Asociaţiilor Studenţilor Farmacişti din România şi Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România au transmis o scrisoare comună, adresată Guvernului României, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Finanţelor Publice, în iulie anul acesta.
"Solicităm Guvernului României să poziţioneze prioritar sănătatea fetiţelor şi a viitoarelor mame şi să aloce fonduri la rectificarea bugetară pentru finanţarea programului de vaccinare anti-HPV, singura modalitate eficientă de prevenţie a cancerului de col uterin şi a bolilor asociate infecţiei cu HPV. (...) Din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, doar România nu oferă finanţare pentru vaccinarea anti-HPV în cadrul Programelor Naţionale de Vaccinare", se arăta în scrisoarea semnată de cele şapte organizaţii.
Cancerul de col uterin reprezintă o problemă de sănătate care nu mai poate fi amânată, au subliniat reprezentanţii societăţii civile, precizând că sunt afectate femei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 de ani. "Odată la două ore o româncă este diagnosticată cu cancer de col uterin. (...) Ne regăsim ca ţară în poziţia de a fi fruntaşi ai Uniunii Europene în ceea ce priveşte atât incidenţa cât şi mortalitatea prin cancer de col uterin, acesta reprezentând principala cauză de deces prin cancer la femeile active din România, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 de ani", au arătat semnatarii scrisorii.
În România, vaccinarea împotriva bolilor provocate de virusul HPV se regăseşte în Programul Naţional de Imunizare, iar de anul trecut Ministerul Sănătăţii a început colectarea solicitărilor adresate de părinţi. De cealaltă parte, cele 7 ONG-uri semnatare ale scrisorii acuză faptul că acest demers a rămas doar pe hârtie.
"A trecut mai mult de un an de zile de când părinţii aşteaptă acest tip de vaccinare pentru fetiţele lor, însă nici unul dintre actorii implicaţi în acest proces nu comunică public privind acest tip de vaccinare. Părinţii îşi pierd încrederea în medicul lor de familie, în sistemul public de sănătate din România, în statul român şi în activitatea de vaccinare propriu-zisă. Este greu de înţeles pentru părinţi, la fel ca pentru orice persoană interesată de sănătatea proprie, a familiei şi copiilor, de ce Ministerul Sănătăţii ar introduce o astfel de prevedere, pentru ca apoi să nu realizeze nici un demers în acest sens", se arăta în scrisoarea adresată Guvernului, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Finanţelor.
1
6
