Vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) are cea mai mare rată de refuz dintre vaccinurile din România și înregistrează o valoare mai mare de refuz în mediul urban decât în cel rural, cu toate că bilanțul epidemiei de rujeolă declarate în țara noastră în septembrie 2016 a ajuns la 59 de morți (cei mai mulți dintre ei bebeluși nevaccinați) și 14.758 de cazuri, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică.

Vaccinarea la copiiFoto: pixnio.com

România se confruntă cu cea mai gravă epidemie de rujeolă din Europa, iar rata vaccinării s-a situat constant, în ultimii ani, sub recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății, care este de 95%. În ultimii ani, au existat periodic crize ale vaccinului ROR sau stocuri insuficiente, medicii de familie și părinții plângându-se frecvent că nu găsesc vaccinul. Ministerul Sănătății a admis, uneori, că au existat "sincope" în aprovizionarea cu ROR, cel mai recent chiar la finalul lunii trecute: "La ROR am avut o sincopă, în care n-am avut două săptămâni, la medicii de familie." - ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, pe 26 iunie.

Institutul Național de Sănătate Publică a estimat acoperirea vaccinală pentru eșantionul de copii născuți în luna iulie 2016 (un total de 14.766 de copii) până la vârsta de 18 luni a acestora, în februarie 2018.

Din cei 14.766 de copii, 8.542 (57,8%) provin din mediul urban si 6.224 (43,1%) provin din mediul rural. Pentru acest eșantion de copii este considerat complet vaccinat copilul care a primit: o doză de vaccin BCG (împotriva tuberculozei), câte 3 doze din vaccinurile Hep B pediatric, DTPa, VPI, Hib - cunoscute, împreună, ca vaccinul hexavalent și, respectiv, o doză de vaccin ROR.

Acoperirea vaccinală la nivel național pe tipuri de vaccin, număr de doze administrate și medii de rezidență pentru eșantionul de copii studiat:

Acoperirea vaccinală totală, pe tipuri de vaccin și pe număr de doze administrate, obținute prin raportarea la numărul de născuți vii ai eșantionului de bebeluși născuți în iulie 2016:

3.027 de copii, reprezentând 20,5% din eșantionul studiat, au fost identificați ca fiind incomplet vaccinați în raport cu vârsta. Dintre aceștia, 1.841 (60,8%) provin din mediul urban și 1.186 (39,2%) provin din mediul rural.

Motivele nevaccinării:

Refuzul general (față de toate vaccinurile) a înregistrat o valoare mai mare în mediul urban. Cele mai mari valori ale refuzului, în cazul eșantionului de copii studiat, au fost raportate în județele Hunedoara (41,5%), Caras-Severin (33,3%), Covasna (33,3%), Sibiu (29,2%) și Bihor (24,5%).

Refuzul în cazul vaccinului ROR (RRO) a avut cea mai mare pondere în cadrul refuzului general, înregistrând o valoare mai mare în mediul urban. Cel mai mare procent de copii cu refuz la vaccinarea cu ROR din eșantionul studiat a fost înregistrat în județul Dolj (30,4%) urmat de județul Giurgiu (30%) si de județul Constanța (23,1%).

În doar 16 județe, refuzul la vaccinarea cu ROR nu a fost raportat ca motiv de nevaccinare corespunzatoare vârstei.

Refuz și la a doua doză de vaccin ROR

Institutul Național de Sănătate Publică a realizat și o estimare a acoperirii vaccinale cu două doze de vaccin ROR la vârsta de 5 ani în cazul copiilor născuți în anul 2012. A fost studiat un eșantion de de 162.420 de copii (80,8% din numărul total de născuți vii în perioada respectivă). Dintre aceștia, 89.674 (55,2%) provin din mediul urban și 72.746 (37,8%) provin din mediul rural.

Acoperirea vaccinală cu a doua doză de vaccin ROR (copii de 5 ani) și cu vaccinul dT (diftero-tetanic) la varsta de 14 ani:

În ceea ce privește administrarea celei de-a doua doze de vaccin ROR, și în acest caz se înregistrează refuzuri. Cel mai mare procent de copii cu refuz la vaccinarea cu a doua doză ROR din esantionul studiat a fost înregistrat în județul Ilfov (34,9%), urmat de județele Neamt (13,5%), Bacău ( 13% ) și Constanța (11,4%).

Intr-un singur județ (Satu Mare), refuzul la vaccinarea cu a doua doză ROR nu a fost raportat ca motiv de nevaccinare corespunzatoare varstei.

Motivele nevaccinării:

Citește și: