Postul german a semnat un acord de cooperare cu ERR, postul public estonian, prin care va livra o emisiune de lifestyle si una de stiri in limba rusa. Parteneriatul a fost mijlocit de insusi ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier.
In Estonia, directorul general al Deutsche Welle Peter Limbourg a fost primit cu bucurie. Pentru el insusi e o schimbare majora de atmosfera avand in vedere ca, de la numirea sa in functie, este contestat si atacat pe toate fronturile in Germania: de la angajati, sindicate si pana la politicieni - aproape nimeni nu e de acord cu planurile sale de reforma a institutiei publice Deutsche Welle.
La Tallinn insa situatia e cu totul alta. Pentru ca Deutsche Welle are misiunea de a ajuta la combaterea propagandei rusesti. In confruntarea dintre Rusia si Occident, televiziunea a ajuns la rang de arma. Statele baltice au devenit, in contextul crizei ucrainene, tari pe linia frontului, iar circa o treime din populatia lor este rusofona. Aceasta treime ar putea deveni poarta de intrare a Rusiei, la fel cum a fost cazul in Ucraina.
Minoritatea rusofona se informeaza aproape exclusiv de la posturile de televiziune rusesti, care se bucura de larga audienta datorita show-urilor de entertainment. Pe langa acestea insa, privitorii primesc si o doza de propaganda marca Vladimir Putin. „Emisiunile informative nu servesc neaparat informarii”, afirma un secretar de stat in ministerul estonian de externe.
Asa se face ca statele baltice pornesc la ofensiva mediatica. Lituania si Letonia au si ele un acord de cooperare cu Deutsche Welle si sporesc cantitatea de continut informational in limba rusa. Estonia construieste chiar de la zero un post care va emite exclusiv in rusa. La sfarsitul lui septembrie e programat sa inceapa emisia.
Statele baltice au si o mare problema de emigratie, care, ajutata de influenta rusa, ar putea avea efecte economice grave. Dincolo de acest pericol mai exista si problema integrarii minoritatii rusofone in aceste tari. Pentru obtinerea cetateniei, etnicii rusi trebuie sa dea teste de limba. Daca nu reusesc sa le treaca, raman in tara, dar fara nicio apartinere statala, ceea ce duce la sanse foarte mici pe piata muncii. In Letonia, partidul minoritatii ruse, cel mai mare partid de opozitie, nu are voie sa desemneze un vicepresedinte al Legislativului. Iar la summitul Parteneriatului Estic de la Riga, primarul orasului - de etnie rusa - nu a avut voie sa rosteasca nici macar un discurs de bun venit.
Redactorul sef al postului in limba rusa din Estonia se apara de acuzatia ca va face propaganda europeana sau pro NATO cu afirmatia ca vrea sa ajute la integrarea acestei minoritati. „Daca oamenii snt nemultumiti, atunci cad mai usor prada propagandei de tipul ‘vom avea noi grija de voi’”, spune acesta.
Sursa: Spiegel
1
10
