Presa rusa reia teza implicarii Romaniei in destabilizarea Republicii Moldova, una dintre temele majore de propaganda ale Kremlinului in legatura cu Romania. Un politolog rus foloseste aceasta tema in legatura cu protestul masiv care a avut loc la Chisinau pe 3 mai, cand mii de moldoveni au protestat impotriva guvernului.

"Situatia din Republica Moldova e mult mai complicata decat pare la prima vedere, deoarece la aceste actiuni de protest participa activ un sir de organizatii pro-romane", sustine politologul Serghei Lavreonov de la Institutul Tarilor CSI, cu sediul la Moscova.

El a mai declarat pentru rueconomics.ru (site-ul unei reviste cu profil economic) ca Romania ar fi interesata de destabilizarea situatiei si ar putea sa profite de situatia economica grava a R. Moldova pentru a-si promova interesele.

"Mana Romaniei" in evenimentele care se produc in Republica Moldova este porocedeul preferat al presei ruse de a manipula opinia publica. Practic toata presa rusa (inclusiv mijloacele mass-media de opozitie), care a scris despre protestul din 3 mai, a incercat intr-un fel sau altul sa induca idea ca protestele din Chisinau ar fi un fel de "maidan" de tipul celui ucrainean, inspirat de Romania si Occident. Presa rusa nu a prezentat insa dovezi credibile in acest sens.

Acuzatiile din partea Rusiei vin pe fondul unei implicari fatise a Moscovei in mediul politic si economic din Republica Moldova. Trupele rusesti stationeaza pe teritoriul moldovenesc de peste 20 de ani, in ciuda obligatiilor asumate de Rusia la summit-urile OSCE din 1999 si 2001. Pe langa prezenta trupelor armate rusesti in regiunea separatista Transnistria, Rusia s-a implicat decisiv in alegerile din regiunea autonoma Gagauzia, unde favorita Moscovei, Irina Vlah, a castigat alegerile.

In plan economic, Rusia este cea care a impus un embargo dur produselor agro-alimentare din Republica Moldova, ceea ce a dus la pierderi majore pentru economia republicii.

In plan financiar, Rusia apare pe traseul miliardului de euro disparut din trei banci moldovenesti, in ceea ce presa de la Chisinau a numit "furtul secolului". Potrivit raportului realizat de firma Krull, delapidarea banilor a fost inlesnita de companii, persoane si banci cu stranse legaturi cu Rusia.