Dezbatere: ​Cine si cum va monitoriza exploatarea aurului de la Rosia Montana

de Constantin Barbu     Smile Media
Luni, 28 noiembrie 2011, 10:45 Rosia Montana


In orice tara civilizata, rolul societatii civile si al expertilor in diferite domenii este de a monitoriza proiectele mari, indeosebi pe cele industriale, in plus fata de institutiile statului cu atributii in acest domeniu. Acest mecanism de monitorizare asigura cetatenilor accesul la informatii transparente despre lucrarile industriale, despre gradul de respectare a normelor de mediu, patrimoniu, precum si a normelor sociale.

​Cum va fi controlat impactul pe mediu al minei de aur de la Rosia Montana? Cine va da asigurari ca nu va avea loc un accident precum cel de la Baia Mare de acum 11 ani? Care sunt obligatiile companiei Rosia Montana Gold Corporation in privinta mediului si a patrimoniului? Maria Lazar (Prof. Univ. Dr. in minerit si protectia mediului), Alin Teodorescu (sociolog si fondator IMAS), ‪Nicolae Radulescu Dobrogea (Presedinte al Fundatiei Eco-Civica)‬ si Cosmin Popa (purtator de cuvant al Grupului de Monitorizare a Patrimoniului de la Rosia Montana) au discutat online cu cititorii HotNews.ro luni, de la ora 11.00  Nota: Aceasta dezbatere face parte dintr-un ciclu de 6 dezbateri, sustinute de Rosia Montana Gold Corporation.

  • Moderator: Bine ati venit la cea de-a cincea dezbatere despre proiectul minier de la Rosia Montana. Astazi vom discuta despre monitorizarea proiectului minier. 
  • Alin Teodorescu: Sistemele de monitorizare sunt prevazute si de legile romanesti, si de directivele europene. Sunt comisii permanente, bugetul vine de la autoritatea publica locala sau nationala sau in parteneriat. Comisiile contin o autoritate publica aleasa si numita, functionari publici si politicieni si in anumite cazuri se apeleaza la audit international pentru probleme tehnice. Monitorizarea este a autoritatii publice de stat. Sociologic, nu exista atributii in acest domeniu, numai legale.
  • Moderator: Cum se va face monitorizarea impactului social?
  • Alin Teodorescu: Partea sociala este masurarea calitatii vietii la nivel local. S-au facut ceva masuratori si in zona, nivelul este unul dintre cele mai coborate din Romania, aproape de polul saraciei din Europa. Sistemele de masurare a calitatii vietii exista, sunt recunoscute national si international, comisia nu va avea nici o problema in masurarea evolutiei calitatii vietii.
  • Moderator: Care vor fi criteriile? Gradul de angajare a populatiei?
  • Alin Teodorescu: Partea sociala este legata de satisfactie, de oportunitati, de posibilitatea de a-ti construi viata in zona. In zona Rosia Montana, intentia de parasire este foarte mare. Oamenii pleaca de acolo de unde nu au posibilitati de evolutie.
  • Moderator: Din datele pe care le aveti, credeti ca impactul proiectului va fi unul pozitiv sau negativ?

  • Alin Teodorescu: Va fi o schimbare. Daca se lasa asa, se ajunge la desertificare sociala, umana. Deschiderea unei activitati economice provoaca schimbari in mare parte pozitive, dar si negative. Problema este ca autoritatile sa caute sa minimizeze efectele negative si sa maximizeze pe cele pozitive. Daca zona este lasata asa, va intra intr-un declin fara sfarsit. Mai avem astfel de zone, sudul Olteniei, centrul Transilvaniei, parasit de sasi si nereinnoit cu populatie, zona dintre Moldova Noua si Resita. Sociologic stim ce se poate intampla. Daca nu exista o investitie, o deschidere de santier, zona respectiva se reintoarce in salbaticie.
  • Moderator: Credeti ca efectele sunt reversbile?

  • Alin Teodorescu: Da, pentru ca vine forta de munca noua, din Romania si din afara. Romania a pierdut in ultimii 20 de ani 10% din populatie, o parte prin spor demografic negativ, cea mai mare parte prin migratie. La un moment-dat, aceasta societate va trebui sa importe forta de munca. De unde o importam, e o decizie politica.
  • Moderator: Pe ce perioada trebuie facuta monitorizarea si ce membri ai societatii civile se vor implica?
  • Nicolae Radulescu Dobrogea: Noi speram ca acest proiect sa nu porneasca si avem o motivatie foarte serioasa. Monitorizarea de dupa finalizarea proiectului va trebui sa dureze mai mult de un secol. Efectul tonelor de cianura, alimentata in portii de 40 de tone zilnic, este catastrofal. Nu numai prin efectul picatura cu picatura, ci si prin efectul probabil, bazat pe cercetarile lui Iustin Andrei, fost director al Institutului Geologic timp de 40 de ani. El a spus ca rocile de sub barajul impermeabilizat cu metode artizanale au toate sansele sa permita permearea in panza freatica a zoaielor generate de cianura si de metalele grele ce raman in urma procesului respectiv.
  • Nicolae Radulescu Dobrogea: Impactul social este ca dupa 17 ani vor ramane toti fara lucru si se va ajunge in situatia de acum, amplificata cu imposibilitatea de a vietui acolo, datorita efectului cianurilor si nu numai. Cand mortii sunt dezgropati cu buldozerul pentru 80 de milioane bucata, impactul nu poate fi cuantificat. Impactul social va fi mult mai grav dupa acesti 17 ani. Ei nu pot garanta ca dupa 17 ani vor monitoriza si vor plati costurile refacerii ecologice. Dupa ce au luat totul, inclusiv 9 cimitire si 8 biserici, ei vor putea spune ca au dat faliment. Banii lasati garantie se vor consuma in maxim 2 ani pentru a incerca sa reecologizezi locul. Tot Ardealul nu va mai putea bea apa de acolo. Daca barajul se va rupe, inclusiv Delta Dunarii va fi afectata. Impactul social este mizilic fata de celelalte efecte.
  • Cosmin Popa: Sunt noutati cele auzite aici si as vrea sa aflu mai in detaliu provenienta cianurilor din calculul domnului Radulescu.
  • Maria Lazar: Cianurile de care vorbeste domnul Radulescu sunt folosite in procesul de extragere a aurului si in cazul proiectului propus de RMGC. Este important sa precizam ca dupa utilizare, aceste cianuri ajung intr-o instalatie de denoxare, obligatorie in acest proces tehnologic, unde se vor aplica mai multe procedee de distrugere. Slamul rezultat in urma procesului de preparare a minereului ajunge in iaz cu o concentratie extrem de mica, de sub 10 pe milion, iar ceea ce spune dl. Radulescu nu cred ca se poate duce in iazul de decantare. Vor fi supusi celei mai stricte legislatii europene, care impune aceasta concentratie maxima. Concentratia poate fi redusa chiar si sub aceasta valoare, in conditiile in care exista tari cu o legislatie mult mai putin severa.
  • Nicolae Radulescu Dobrogea: Eu nu am spus ca toata cianura va merge in iaz, ci am spus cata cianura intra in procesul tehnologic. Un calcul chimic spune ca ceea ce intra intr-o reactie se regaseste in ceea ce iese. Mare parte din cianura sa transforma in acid cianchidric. Cantitatea rezultata ar fi suficienta sa ucida 248 de miliarde de oameni. Cu un gram poti omora doi oameni. Aceasta enorma cantitate se duce in atmosfera. Impactul este catastrofal, va fi cea mai mare cantitate de cianura concentrata pe un perimetru din Europa. Daca ati vazut fenomenul pasarilor moarte, picate din cer, va asigur ca se va amplifica si ca biodiversitatea locala va disparea cu totul.
  • Maria Lazar: Este normala si corecta ingrijorarea, dar dincolo de posiblitatile pe care le are mineritul, care opereaza cu cele mai bune tehnici existente, fenomenele acestea pot fi evitate. Odata ajunsa in iazul de decantare, aceasta materie reziduala va fi expusa luminii solare. In mediu slab acid, sub influenta radiatiei solare, cianura se va descompune in compusi mult mai putin toxici. Eventuala ajungere a acestor reziduuri in mediul inconjurator este o problema grava, iar din acest motiv se impune o monitorizare extrem de serioasa. Monitorizarea de mediu cuprinde toti factorii de mediu, apa, aer sol, factori umani. Monitorizarea intra sub incidenta unor legislatii extrem de severe si as aminti doar doua directive la nivel european.
  • Maria Lazar: Din aceste motive, avand in vedere tehnologia, modul de procesare, transportul si depozitarea reziduurilor, toate aceste activitati trebuie monitorizate extrem de atent, pentru a pune in evidenta, din timp, eventuale probleme de mediu. In fiecare moment se poate stabili daca au fost depasite pragurile de alerta si de interventie. Monitorizarea are rolul de a pune in evidenta eventualele disfunctionalitati si posiblitatea de a implementa masuri de remediere din timp. Daca monitorizarea este o obligatie a agentului industrial, autoritatile au rolul de a supraveghea si de a impune operatorului masurile necesare. De exemplu, daca s-au atins sau depasit pragurile de alerta, autoritatile pot impune intensificarea procesului de monitorizare si implementarea masurilor de remediere a concentratiilor care au fost depasite. Cand s-au depasit pragurile de interventie, autoritatea cere efectuarea unor studii de risc, modificari ale procesului tehnolgoic.
  • Alin Teodorescu: Problema in Romania este ca publicul nu are incredere in capacitatea statului de a face monitorizare. Liderii politici au un grad de incredere de 10%, degeaba spun ca vor face lucruri. Problema tine nu doar de Rosia Montana, ci de multe alte lucruri. Sunt multe probleme foarte mari platite din bani publici. In cazul Rosia Montana sper ca se va ajunge la o platforma de intelegere reciproca intre societatea civila, care imi place ca este agresiva. Trebuie facuta o evaluare a avantajelor si a dezavantajelor. Dar trebuie incredere reciproca intre organismele locale, nationale si societatea civila. Nu este un proiect mai controversat ca altele. Uitati-va ce s-a intamplat cu investiiile in energie eoliana din Dobrogea. Toata zona este o coloana de mori de vant care sunt pregatita sa produca energie mai mult ca o unitate de la Cernavoda. Toata aceasta investitie s-a facut din fonduri private, fara nici o interventie din partea societatii civile. S-a ocupat cineva de aspectele negative? Nu prea.
  • Alin Teodorescu: In estul Europei, extragerea de aur este un subiect politic, care s-a inflamat. Sper sa fie legi clare, sa se dea de lucru oamenilor si sa li se imbunatateasca macar partial calitatea vietii si sper sa existe incredere reciproca si sa se creeze un sistem de monitorizare si de alerta. Sa putem sti macar cu o zi inainte ca se poate intampla ceva rau. Avem aceste sisteme la Cernavoda, la mai multe uzine chimice, in multe alte locuri. Daca autoritatea locala nu este activa si in monitorizare, si in observarea riscurilor, lumea va spune ca sunt cumparati. Daca ONG-urile sunt active inseamna ca nu sunt cumparati. Bun, sa vedem ce putem face ca sa avem maxim de profit si minim de risc. Conteaza sa ai un sistem public fara coruptie si o societate civila activa, tehnicienii stiu ce au de facut. Trebuie sa existe incredere reciproca si sa-ti faci treaba.
  • Moderator: Monitorizarea impactului social se va incheia dupa 17 ani?
  • Alin Teodorescu: Monitorizarea trebuie sa dureze 40-50 de ani, cum e la barajul Portile de Fier. Acolo s-a distrus o insula istorica, cu o semnificatie in istoria Romaniei. Este in continuare un sistem de monitorizare. Daca nu exista, e raspunderea politicienilor, pentru ca exista un impact asupra oamenilor. Problema este un grad de incredere mai ridicat intre partile implicate. Minerii sunt ultima grija. Trebuie sa avem maxim de avantaje la toate nivelele, cu minimum de dezavantaje. Este perfect posibil. Am participat la un studiu referitor la o investitie eoliana din Spania, pe traiectul de migratie a 400 de specii de pasari din Africa spre Marea Britanie. Proiectul a oprit migratia, dar dupa doi ani s-a gasit o solutie si pasarile au fost salvate. Costa mult, cere munca, dar se poate face.
  • Moderator: Sa trecem la discutarea problemelor de mediu pe care le-am atins doar tangential. Cine este obligat sa monitorizeze proiectul din punct de vedere al mediului?
  • Nicolae Radulescu Dobrogea: Toti membrii societatii civile care au habar despre ce se intampla acolo se vor implica, inclusiv noi. Problema nu este sa ne implicam, ci sa putem sa ne implicam. La Ministerul Mediului, in comisia de analiza tehnica, se discuta acest proiect. Toti reprezentatii acestei comisii sunt din partea ministerelor tutelate de actuala putere. Am cerut sa participam la aceasta comisie si am fost respinsi. Cum poti sa faci o analiza tehnica atunci cand ai o presiune politica in spate? Chiar daca sunt specialisti, nu au curajul sa deschida gura impotriva sefilor lor. Presedintele Academiei, inginer chimist, este considerat ca un fel de bosorog. Specialistii si senectutea este tratata la modul derizoriu de oamenii carora le pasa doar de bani, in slujba unor venetici care au sosit la noi incercand sa traga maxim de profit, fara sa le pese de ceea ce spun in spoturile publicitare.
  • Nicolae Radulescu Dobrogea: Eu am lucrat intr-un laborator de cercetari si stiu cum poate fi determiata o proba. Avem nevoie de specialisti care sa nu fie platiti de RMGC. Studiul de impact a fost facut de o firma careia i s-au dat bani si rezultatele au fost ajustate in interesul RMGC. Am si dovezi in acest sens. Mai exista si alte metale in zona, cu valoare mai mare decat a aurului si a argintului. Cei de la RMGC spun ca solul excavat pentru constructiile din Bucuresti este similar cu cel de la Rosia Montana din care s-a extras aurul si argintul. Este fantasmagoric. Spun ca au analize, dar sunt facute de ei si pe care noi nu le putem verifica pentru ca nu am participat la ele.
  • Maria Lazar: Eu nu stiu de unde are dl. Radulescu aceste informatii, dar vrea sa spun ca are dreptate in privinta faptului ca in comisiile de monitorizare trebuie sa existe reprezentanti ai societatii civile, mai ales ai comunitatilor afectate. Ei trebuie sa participe la acelasi program de instruire ca ceilalti membri ai echipelor de monitorizare. Pe de alta parte, monitorizarea poate fi facuta de firme, grupuri si experti independenti. Dl. Radulescu spune ca studiul de impact a fost platit de RMGC si il suspecteaza de date false. Eu cred ca om care lucreaza in cercetare ca nici un specialist recunoscut nu isi pune in joc reputatia facand un studiu la comanda. Suspiciunile pe care le are societatea civila referitoare la implicarea unui operator industrial nu sunt intemeiate. Nu face nimeni aceste studii gratis. Raportul de securitate facut de Institutul Norvegian de Geotehnica nu poate fi pus la indoiala.
  • Maria Lazar: La fel, nici studiul de impact. Nu trage gunoiul sub pres, ci scoate in evidenta impactul si magnitudinea sa. Costurile monitorizarii sunt, in orice caz, suportate de operatorul minier. Costurile de mediu post-inchidere sunt suportate tot de operatorul minier. Garantia de mediu, care reprezinta costurile legate de remedierea factorilor de mediu in timpul si dupa inchiderea proiectului inca nu se poate stabili. Inca nu a fost stabilita modalitatea de calcul a acestei garantii, care se depune la inceputul proiectului. Marimea depinde de gravitatea impactului si de costurile ridicate de proiectul de reabilitare ecologica a zonei si de posibilitatea ca unele lucrari de reabilitare sa fie efectuate de terti. Autorizatia de exploatare poate fi data pe baza proeictului tehnic, care este insotit in mod obligatoriu de studiul de impact, de planul de monitorizare si de conformare la cerintele de mediu si de planul de reabilitare.
  • Moderator: Cum se poate face evaluarea intr-o zona deja afectata de minerit?
  • Maria Lazar: Monitorizarea trebuie facuta in toate etapele unui proiect. Monitorizarea post-inchidere nu este stabilita pe o perioada fixa ci va fi stabilita tot de autoritati in functie de cerintele care se impun in acest sens. Un plan de monitorizare este un set de masuri care fac parte dintr-un plan de management al mediului si care trebuie sa colecteze o serie intreaga de informatii despre care am vorbit. In cazul de fata, monitorizarea situatiei mediului ante-proiect poate sa puna in evidenta faptul ca deja in zona exista poluare si impact generat de exploatarea miniera de la Rosia Montana de peste 2000 de ani. Problemele de mediu ale zonei sunt reprezentate de impactul generat asupra solului si subsolului, exista deja doua cariere, nu pornim de la Traian ca sa vorbim despre galerii, nici despre exploatarea austro-ungara, ci de la exploatarea statului roman, prin doua cariere de suprafata. Exista deja o serie de halde de steril, plus probleme de calitatea apei, de o aciditate extrem de ridicata a paraului Abrudel. Este si o imagine spectaculoasa la confluenta cu Ariesul, care au culori diferite.
  • Maria Lazar: In prezent, industria miniera in general foloseste o tehnologie de noua generatie, o tehnologie care este rezultatul unei cercetari intensive. Un fost ministru al industriei din Germania spunea ca industria miniera este motorul economic al oricarei zone in care apare. Mineritul a devenit deja o activitate eco-sustenabila, adaugand cercetarea si tehnologia. Revenind la ce spuneam, monitorizarea pune in evidenta situatia de dinaintea inceperii exploatarii. Daca zona a fost neatinsa, baza de date este o referinta cu care se compara parametrii monitorizati. In cazul Rosia Montana, avem de-a face cu un mediu puternic degradat, tot de activitate miniera. In astfel de cazuri, mineritul are instrumentele si tehnica necesara pentru a aduce standardele de mediu la valori superioare celor de dinaintea inceperii exploatarii. Este de retinut ca activitatea este obligatorie pentru operatorul minier pe toate fazele si este posibila, cu precizarea ca in cazul de care vorbim, se poate ca dupa finalizare, parametrii de mediu sa fie superiori celor actuali.
  • Moderator: Credeti ca exista si riscul unei discrepante de expertiza intre cei care vor face monitorizarea?
  • Nicolae Radulescu Dobrogea: Sunt circumspect dupa ce am vazut luni de zile spoturi publicitare mincinoase. Strategia este ca au reusit sa transmita CNA-ului ca actiunea nu este o reclama a RMGC, ci ca este o actiune sociala, a oamenilor de acolo, sprijinita de RMGC. Nu pot sa ii cred pe cei de la RMGC ca vor fi cinstiti. Sper sa nu inceapa acest proiect.
  • Cosmin Popa: Problemele sunt existente deja la Rosia Montana si trebuie tratate cu mare atentie. Ocupand spatiul public cu exagerari se deviaza discutia profesionala si se ascund adevaratele probleme. As vrea sa asist la o discutie bazata pe fapte, unde sa se puna in discutie adevaratele pericole economice, sociale si de mediu. E o discutie de compromis, nu de alb si negru. Referitor la informare, trebuie sa spunem adevarul. Spunea dl. Radulescu de opt biserici. Rosia Montana nu are atatea biserici. Este vorba de 2 biserici, care vor fi relocate. Sunt foarte multe modalitati de a le salva. O relocare o poti face doar de ochii lumii sau se poate reloca un obiectiv cu niste costuri imense. Trebuie vazut daca e un monument relevant, daca merita investitia. Evolutiile negative sunt prezente si in domeniul patrimoniului.
  • Moderator: Am revenit cu cea de-a doua parte a dezbatere. Intrebare de la cititori: ne puteti da mai multe detalii despre parametrii care vor fi luati in calcula la monitorizare?
  • Maria Lazar: Vor fi puse in evidenta aspectele de mediu cele mai importante. Sigur ca si procesul de monitorizare are la dispozitie o serie intreaga de tehnici prin care poate prioritiza aspectele de mediu care pot fi investigate mai atent, mai sever. In cazul unui proiect minier de acest tip, trebuie monitorizati toti factorii: sol, apa de suprafata si subterana, aerul, modificarile microclimatice, flora si fauna, monitorizarea biodiversitatii si factorul uman. Parametrii care trebuie monitorizati tin de specificul unui astfel de proiect. La apele de suprafata trebuie sa tinem sub control un mare numar de parametri, de la pH, temperatura, turbiditate, inclusiv transparenta, continul in suspensii solide, concentratia de cianura, de metale grele, de cupru, de calciu, de azotati, sulfiti, o serie intreaga de caracteristici. Monitorizarea trebuie facuta atat on-site cat si off-site, in zonele invecinate care ar putea fi afectate. Aceiasi paramentri vor fi monitorizati si la apele subterane, prin foraje.
  • Maria Lazar: In ceea ce priveste terenul si solul, trebuie monitorizate toate modificarile ce intrervin in structura, pe partea de relief si micro-relief. Un astfel de proiect duce la aparitia unor noi forme de relief, cum sunt haldele de steril sau a gaurilor generate de exploatare. La sol se  monitorizeaza pierderea de sol si modul in care este conservat solul vegetal. Se monitorizeaza calitatea solului din punct de vedere al substantelor chimice care pot contamina solul. In ceea ce priveste aerul, parametrii monitorizati se refera mai ales la pulberile sedimentabile si in suspenise, emisiile de azot, de monoxid de carbon. Intra si monitorizarea zgomotului si a vibratiilor generate. Foarte importanta este monitorizarea vietii salbatice din perimetrul proiectului si din zonele adiacente. Se monitorizeaza speciile cheie si speciile rare. In ceea ce priveste factorul uman, sunt mai multe aspecte care trebuie monitorizate, de la starea de sanatate la starea de satisftactie, plus o serie de alte aspecte ce tin de ocuparea oamenilor din zona, de nivelul de trai, de accesul la infrastructura. Un proiect minier dintr-o anumita zona din punct de vedere economic si social nu inseamna doar mineritul in sine, ci si alte activitati din amonte si din aval de proiect.
  • Moderator: Sa vorbim despre monitorizarea patrimoniului. Beneficiile proiectului sunt mai mari decat urmarile negative?
  • Cosmin Popa: In chestiuni de patrimoniu este foarte greu sa spui ca ceva este important sau nu. Lucrurile au valoare intrinseca, intelectuala si sentimentala. Vorbim despre gradul de valorizare din partea comunitatii. Importanta acestui factor se vede, de exemplu, in starea obiectivelor de patrimoniu dintr-o localitate. Si discutia despre patrimoniu este una de compromis. Trebuie evaluate pericolele la care va fi expus patrimoniul in prezent si in situatia unui proiect de exploatare. Am luat impreuna cu oameni calificati, care nu isi pun pe tava reputatia profesionala, hotararea sa cream un grup care sa ocupa un gol in monitorizare. Ministerul Culturii prin comisiile sale se ocupa de monitorizare, dar exista si o monitorizare si din partea societatii civile. Problema monitorizarii de stat - eu nu cred ca statul nu este in stare sa monitorizeze. Exista capacitatea, daca exista vointa.
  • Cosmin Popa: Dar problema ei este ca aplica in mare masura criterii cantitative. Este normal, pentru ca obiectivele de pe lista monumentelor din Romania sunt mai multe decat cele de pe lista Frantei. Nu credem ca lista trebuie sa fie scurta, ci aplicabila. Sa nu esuezi doar inventariind niste obiective fara ca ele sa fie de fapt aparate. La Rosia Montana avem cateva lucruri intre care trebuie sa alegem. Astazi este o zona care se apropie de zonele cele mai sarace ale Moldovei, in care obiectivele de patrimoniu subzista intr-o zona jalnica, cu exceptia celor reabilitate de poluator. 
  • Cosmin Popa: Initial compania a venit cu un proiect care a spus ca face 4 gauri fara sa tina cont de aceste consideratii, dar sub presiune, proiectul a fost modificat, zonele de exploatare s-au modificat, s-au facut mai mici. Exista zona sanctuarului funerar roman tarziu, care se afla pe amprenta proiectului, dar sub presiunea arheologilor, acest sanctuar va fi salvat. Avem si pierderi pe care nu le putem ocoli: galeriile Calnic si o parte a vechiului centru istoric al satului, unde se afla doua biserici care vor trebui relocate. Mai avem cateva probleme tehnice: impactul exploziei asupra centrului istoric. In alte locuri s-a sapat cu buldozerul, materialul arheologic s-a pierdut, dar nu a protestat nimeni. Este foarte posibil ca exploziile care se vor face sa aiba un impact negativ asupra centrului istoric. Trebuie instalate seismografe, trebuie gandite masuri alternative.
  • Cosmin Popa: Apoi avem o alta chestiune care cred eu ca este la fel de importanta, legata de modificarea peisajului. Exagerarile au facut foarte mult rau. Se pleaca de la premisa ca avem un peisaj frumos. Acolo sunt niste munti mancati de vechea exploatare comunista, cu utilaje ruginite. Trebuie vazut aici si catre ce vrem sa ne indreptam. Daca vrem sa ne asumam riscul pierderii patrimoniului prin absenta investitiilor, ok, putem sa oprim proiectul, lasam totul asa cum e. Obiectivele de patrimoniu se degradeaza foarte accelerat. Avem la dispozitie 10-15 ani, dupa care starea de deteriorare va fi ireversibila. Nu vei mai avea ce restaura.
  • Cosmin Popa: Galeriile, de exemplu, nu sunt accesibile fara drenare permanenta, ventilare. Costul poate atinge 150 de milioane de euro, cu costuri anuale de 2 milioane de euro. Nici un muzeu din Romania nu are acesti bani. Trebuie sa stam stam si sa cugetam drept: ce se poate salva folosind oportunitatea proiectului minier si legea care spune ca poluatorul plateste? Grupul, autoritatile locale si RMGC au discutat despre ce obiective avem. Galeria Calnic este importanta nu doar pentru a fi vizitata. In Franta, legea interzice patrunderea in galerii, pe motive de siguranta a turistilor. Galeria Calnic poate fi pastrata pentru oamenii de stiinta prin cercetare, prin replicare 3D si prin replicare la suprafata. Citez cazul Abu-Simbel, care a fost ridicat la suprafata pentru barajul de la Assuan. Vrem sa dam comunitatii academice un loc pe care sa-l poata cerceta si studia. La fel si centrul istoric.
  • Cosmin Popa: Zona protejata s-a marit la 240 de hectare. Am cerut demarare imediata a programului de restaurare imediata. Compania a spus ca nu poate investi pana nu se stie daca proiectul va fi pus in aplicare. Dar monumentele nu pot astepta. Inainte de avize, compania a cumparat majoritatea caselor din centrul istoric, iar pentru ca sunt monumente, nu le poate darama si este obligata sa le intretina. Ei oricum sunt obligati sa le intretina. Discutia nu se preteaza unei generalizari in alb si negru. Este o discutie profesionala si de aceea am incercat sa atragem si oameni care au o pozitie opusa pe probleme de patrimoniu. Nu se pune problema sa avem experti care sa fie corupti, nimeni nu isi risca in acest fel cariera.
  • Moderator: Intrebare de la cititori: daca se descopera alte vestigii istorice necunoscute, dar valoroase, pentru conservarea carora se impune oprirea lucrarilor, se va face acest lucru si cine va lua decizia?
  • Cosmin Popa: Exista un protocol in acest sens. Daca decaparea unor suprafete importante de teren aduce la lumina vestigii importante, conform protocolului semnat intre companie, stat si grupul de monitorizare, lucrarile vor fi oprite, descoperirile vor fi evaluate de arheologi. Daca acele vestigii vor prezenta un potential arheologic inalt, lucrarile vor fi oprite in acea zona. Sefii de echipa vor fi instruiti sa identifice vestigiile, iar in cazul in care sunt importante, zona va fi securizata.
  • Maria Lazar: Stabilitatea barajului iazului de decantare este foarte importanta. Aici se impun masuri extrem de stricte de monitorizare. Se impune o monitorizare foarte stricta a exfiltratiilor din iaz, iar comparativ cu ceea ce s-a intamplat la Baia Mare, trebuie sa spun ca evenimentul din 2000 a fost un accident cauzat atat de aspecte tehnologice, cat si de fenomene meteo. Cedarea digului s-a produs pe fondul unor precipitatii abundente si a topirii zapezilor. Cu mentiunea ca vorbim despre un proiect conceptual pentru Rosia Montana, nu cred ca se va putea intampla ce s-a intamplat la Baia Mare. Iazul de decantare de la Baia Mare, un iaz cu ridicare pe vertiala, folosind pentru diguri material grosier, oferea conditii de stabilitate mult mai reduse decat cele propuse pentru Rosia Montana, unde vorbim de un dig din dacit, despre un iaz care va avea o diferenta de nivel intre coronament si nivelul depunerilor de un metru, la care se adauga si un volum de acumulare a apelor din precipitatii extreme.
  • Maria Lazar: Proiectul tehnic al iazului de decantare prevede un sistem secundar de retentie, care in cazul crearii unei brese in dig ar putea prelua tot ce este in iazul de decantare. Un alt argument este ca in cazul proiectului RMGC se prevede o concentratie de sub 10 parti pe milion, la Baia Mare avea ceva de ordinul sutelor de parti pe milion. O alta diferenta intre cele doua proiecte se refera la faptul ca acolo monitorizarea era una extrem de slaba. Nu exista un plan de interventie de urgenta. Nimeni nu este profet in tara lui, nu putem spune 100% ca nu se va intampla nimic, probabilitatea este intotdeauna mai mare decat zero, dar este totusi una extrem de redusa - o sansa la zece milioane de ani. Asta nu inseamna ca nu trebuie recunoscut riscul si cunoscandu-l pot fi luate masuri pentru a-l minimiza cat mai mult.
  • Maria Lazar: Putin off-topic, vorbind despre un proiect minier, poate ca in multe zone ale lumii, mineritul este privit ca o activitate grea, care afecteaza mediul, insa are posibiltatea de a reface mediul pe care l-a afectat si, ca o incheiere, poate ca mineritul nu reprezinta totul, dar nimic nu exista fara minerit. De la energie si pana la cel mai mic obiect, va va fi foarte greu sa gasiti ceva care sa nu aiba nevoie de minerit. Cred ca putem face ca mineritul in Romania sa fie o activitate cu adevarat eco-sustenabila prin utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile si prin masuri de protectie si reabilitare a mediului.
  • Nicolae Radulescu Dobrogea: In decursul secolului XX si pana la abandonarea in 2006, exploatarea s-a facut prin flotare, cu randament de 80%. Prin aplicarea procedeului cu cianuri ajungem la 90-92%. Oare merita?

Dezbaterea s-a incheiat.


















2704 vizualizari

  • +5 (21 voturi)    
    declin sau rezolvare (Luni, 28 noiembrie 2011, 11:47)

    Elena [anonim]

    Asa cum bine subliniaza Alin Teodorescu daca situatia ramane asa vom avea de-a face cu un declin de proportii, vcu acel fenomen de desertificare sociala si chiar trebuie aduse solutii, oportunitati, locuri de munca, redata activitatea specifica - mineritul care va genera crestere economica si va reduce saracia si somajul
    • +2 (4 voturi)    
      Rezolvare (Marţi, 29 noiembrie 2011, 1:10)

      Chinese guy [anonim] i-a raspuns lui Elena

      daca era declin atunci nu s-ar mai fi pus problema demararii unui proiect minier de la bun inceput!
  • -6 (20 voturi)    
    Desecretizarea contractului (Luni, 28 noiembrie 2011, 13:00)

    IonVasile [utilizator]

    Dupa ce nu mai avem contracte secrete, se poate incepe discutia, nu inainte.
    Pana nu se intampla acest lucru, eu sunt ferm convins ca suntem furati ca tara si cineva a cumoparat pe bani grei publicitate pozitiva in toata presa!!
    • +7 (19 voturi)    
      cum? (Luni, 28 noiembrie 2011, 15:03)

      Mihnea [anonim] i-a raspuns lui IonVasile

      cum suntem furati ca tara? Primim peste jumatate din profiturile proiectului dar bani din buget nu trebuie sa scoatem.
      • 0 (0 voturi)    
        Chiar suntem furaţi ca ţară! (Vineri, 6 ianuarie 2012, 11:59)

        Cosmin Popa [anonim] i-a raspuns lui Mihnea

        Jumătate din profiturile rezultate din resurse naturale este păguboasă pentru orice stat în condiţiile în care valoarea zăcământului depăşeşte 500.000 de euro! Fără niciun fel de investiţii, tări precum Franţa sau Spania deţin capitalul majoritar al exploatărilor aurifere din Pirinei - unde există zăcăminte de câteva zeci de mii de ori mai mici. Suntem furaţi! La ce aur şi argint e acolo, o firmă serioasă ar accepta 5%. Şi Newmont şi Barrick ar fi fost de acord!
    • +5 (7 voturi)    
      dezbateri (Luni, 28 noiembrie 2011, 21:15)

      daniela [anonim] i-a raspuns lui IonVasile

      eu am vazut destul de multe articole impotriva. si cate o dezbatere din asta mi se pare bine-venita. a ramas cam singura posiblitate din care poti sa afli niste lucruri intr-adevar. jurnalistii mai nou, cand scriu in presa se bazeaza foarte multe pe opinii care de multe ori nici macar nu apartin specialistilor, sau au valoare indoielnica. discutiile trebuiau in mod normal sa fi fost finalizate de mult. nu degeba oamenii aia asteapta de mai bine de 10 ani sa se intample ceva.
      • +1 (1 vot)    
        Adevarata imagine a proiectului (Vineri, 2 decembrie 2011, 17:58)

        Ionik [anonim] i-a raspuns lui daniela

        Ai dreptate, Daniela. O dezbatere de acest fel lamureste multe aspecte si ne arata adevarata imagine a proiectului, una nu asa de negativa pe cat se doreste a se crea.
  • -7 (19 voturi)    
    rm (Luni, 28 noiembrie 2011, 14:35)

    eugenia [anonim]

    In rimul rand: nu e cinstit ca zona a fost declarata monoindustriala.De ce?
    In al 2-lea rand de ce se foloseste o asemenea tehnologie cu cianuri si vor distrugerea a 4 munti cand exista tehnologii mult mai avansate dar mai costisitoare.
    In al 3-lea rand tb desecretizate toate acordurile, contractele si ce o mai exista.
    In al 4-lea rand: este un bun national si tb referendum.
    • +5 (21 voturi)    
      Raspuns pt Eugenia (Luni, 28 noiembrie 2011, 14:42)

      Andreianu Marian [anonim] i-a raspuns lui eugenia

      Tehnologia cu cianuri este cea mai avansata si performanta care s-a inventat pana in prezent, iar muntii nu vor fi distrusi-ei sunt deja asa, dar dupa inceheierea exploatarii o sa fie revegetati si reimpaduriti.
      Nu poti sa desecretizezi chiar tot, pt ca ai periclita proiectul - exista si concurenta...
      Referendumul mai costa niste bani pe care nu-i avem, dar cred ca se stie deja rezultatul ca romanii vor fi in favoarea sa, fiindca aduce un aport financiar la buget.
      • -4 (6 voturi)    
        minciuna are picioare scurte (Marţi, 29 noiembrie 2011, 10:51)

        deceneus [utilizator] i-a raspuns lui Andreianu Marian

        ai spus mai multe minciuni:

        1. "muntii vor fi reimpaduriti"

        De fapt in loc de munti si padure nu vor ramane decat 4 cratere acoperite cu nailon, cativa centimetri de sol si gazon. Nici un copac nu va mai putea creste in zona si compania a recunoscut acest lucru:

        Pe site-ul RMGC scrie ca se vor defrisa 250 de hectare de padure pentru a realiza mina si ca noul proiect prevede plantarea a peste 1000 hectare de padure. Insa tot de pe site reiese clar ca padurea plantata de RMGC va fi intr-un alt areal.

        "Plantarea celor 1000 ha se va face înainte de defrişarea suprafeţelor forestiere;"

        ( http://www.rmgc.ro/proiectul-rosia-montana/mediu/biodiversitate-la-rosia-montana.html)

        2. "tehnologia cu cianuri este cea mai performanta"

        La Pamapala in Finlanda se va deschide o mina moderna care folosestie numai tehnica flotarii gravitationale pentru a scoate aurul. Nu foloseste cianura, acizi si lucreaza in circuit inchis.
        Vezi slide-ul 20 din prezentarea: http://www.endomines.fi/pdf/Endomines_MiningJournal_14_1_2011.pdf


        In plus minele care exista acum in Finlanda si Suedia difera in mod esential de posibila mina de la Rosia, prin faptul ca ele folosesc un circuit inchis al cianurii si nu elibereaza apa cu cianuri in bazine de decantare.

        In acest sens poti citi in declaratia unei europarlamentare din Finlanda, dupa votarea rezolutiei anticianuri din 2010:

        Finnish EPP member Sari Essayah said, “Therefore, the extraction process in Kittila also involves cyanide, but in closed processes. I do not support a move to ban the use of cyanide totally but I would certainly encourage strict environmental controls with the best available technology and closed processes.”

        ( http://www.theparliament.com/no_cache/latestnews/news-article/newsarticle/eu-parliament-resolution-on-cyanide-mining-branded-massively-harmful )

        In plus minele din ambele tari sunt dincolo de cercul polar si in zone cu o densitate foarte mica a populatiei.
        • +5 (5 voturi)    
          totusi... (Marţi, 29 noiembrie 2011, 12:00)

          Miha [anonim] i-a raspuns lui deceneus

          mda... dar Comisia Europeana a spus ca tehnologia cu cianuri e cea mai performanta, iar ei sunt experti. si si la Rosia Montana se foloseste tot cu circuit inchis si se neutralizeaza la final, ce ajunge in iaz e legat de steril, fa diferenta...
        • +3 (7 voturi)    
          minciuna are picioare scurte (Marţi, 29 noiembrie 2011, 12:07)

          Calinu. [utilizator] i-a raspuns lui deceneus

          bun, se planteaza copaci pe o suprafata de 4 ori mai mare. Macar ei planteaza la loc, nu ca cei care taie padurile virgine (nu ca cea de la Rosia) si deceneus nu spune nimic. in rest, Comisia Europeana a spus ca e cea mai buna metoda disponibila, cred ca se pricep ei mai bine ca tine. PS: si la Rosia se foloseste tot in circuit inchis, faci tu niste confuzii acolo...
          • -5 (5 voturi)    
            la Rosia nu va mai putea exista vreodata padure (Marţi, 29 noiembrie 2011, 13:19)

            deceneus [utilizator] i-a raspuns lui Calinu.

            lasa ca oricand se pot planta hectare de padure in alte parti.

            Ce conteaza este ca la Rosia dupa exploatare nu va mai putea exista padure...pentru ca nu va mai exista sol... decat cei cativa cm in care pune RMGC -ul gazon.

            S-au facut studii care sa arate cum va influenta disparitia padurilor din zona Rosia Montana stabilitatea solului si clima?
    • +4 (6 voturi)    
      ce ziiiici? (Marţi, 29 noiembrie 2011, 1:11)

      yuky [anonim] i-a raspuns lui eugenia

      doar o bucata din zona a fost declarata monoindustriala nu toate! get your facts straight!
      • -4 (6 voturi)    
        informatii reale despre PUG (Marţi, 29 noiembrie 2011, 10:53)

        deceneus [utilizator] i-a raspuns lui yuky

        cateva informatii concrete: inainte de 2000, zona industriala in Rosia era de 182 hectare.

        PUG-ul propus de RMGC si votat de autoritatile publice ( care erau si angajti RMGC in acelasi timp) mareste de 9 ori zona industriala care ajunge la 1641 hectare. Din acestea 1089 hectare ( 67,5% ) sunt proprietati private.
        883 gospodarii sunt blocate din start sa faca orice investitie … Aceasta in conditiile in care compania nu avea avizele pt inceperea exploatarii.

        In plus, chiar daca or mai fi zone in satele din jur care nu intra in zona declarata monoindustriala, ce investitor este asa tampit sa faca vreo pensiune intr-o zona in care in citiva ani e posibil sa inceapa dinamitari, taieri de paduri si procese tehnologice care vor folosi 13000 tone de cianura pe an … o zona in care se stramuta si mortii din morminte, ca sa nu mai vorbim de populatia vie…

        … prin intentiile sale RMGC este o plaga pentru Rosia si atata timp cat vor starui cu proiectul asta, rosienii nu vor avea sansa dezvoltarii durabile pe care o au alte sate similare.
        • +6 (6 voturi)    
          omiti detalii importante (Marţi, 29 noiembrie 2011, 11:55)

          Miha [anonim] i-a raspuns lui deceneus

          pai daca e mai mare ca exploatarea statului... si totusi nu ai spus ca e pe 20% din localitate doar, un amanunt extrem de important. Pentru ca nu stiu, ar fi culmea sa fie zona intravilana unde e proiectul minier. Si ca in restul localitatii se poate face orice.
        • +5 (7 voturi)    
          din nou... (Marţi, 29 noiembrie 2011, 12:08)

          Calinu. [utilizator] i-a raspuns lui deceneus

          ...minciuna are picioare scurte. Ca e monoindustriala doar pe 20% din suprafata, doar pe zona exploatarii. in rest nu e si se poate face orice. de ce ignori acest lucru?
          • -5 (7 voturi)    
            faci o confuzie (Marţi, 29 noiembrie 2011, 13:15)

            deceneus [utilizator] i-a raspuns lui Calinu.

            Localitatea inseamna si zonele care nu sunt proprietate privata: adica pasunile si dealurile din jur. Asa ca acest procent de 20% din localitate nu are nici o relevanta.

            relevant este cat anume din proprietatea privata a fost pus sub interdictie, pentru ca numai acolo pot oamenii construi si infiinta pensiuni. Si cum iti spuneam aproape 70% din toata zona industriala este in zona proprietatilor private.
            • +5 (7 voturi)    
              Ba nu... (Marţi, 29 noiembrie 2011, 13:27)

              Calinu. [utilizator] i-a raspuns lui deceneus

              Ba da are relevanta in conditiile in care pe 80% se poate face orice. Si din cate am inteles s-au deschis si pensiuni si magazine, problema asta e exagerata la maxim. Ca nu se poate face nimic nu e din cauza acelui 20% din 70% din 20 % (la urma urmei), e din cauza specificului localitatii. Pentru ca din cate am inteles din aia 70% din cei 20% care sunt proprietate privata, 80% sunt proprietatea RMGC-ului, pe zona de impact. din nou, un element esential omis de tine.
            • +5 (7 voturi)    
              doamne ce exagerezi (Marţi, 29 noiembrie 2011, 13:52)

              Fiona [anonim] i-a raspuns lui deceneus

              cum nu are relevanta daca pe restul de 80% se poate face orice? Iar marea majoritate a proprietatilor din zona de impact sunt oricum ale RMGC-ului. Asta cu zona monoindustriala e chiar o chestiune exagerata la maxim degeaba.
              • -5 (7 voturi)    
                minti cu buna stiinta ? (Marţi, 29 noiembrie 2011, 16:34)

                deceneus [utilizator] i-a raspuns lui Fiona

                nu poti sa iti faci o pensiune decat pe proprietatea ta privata.
                Asa ca e gresit sa spui ca pe 80% poti sa faci orice. Din cei 80% fac parte zone de padure, pasuni care sunt in proprietatea publica si pe care nu poti sa iti faci pensiune.
                • +5 (5 voturi)    
                  uite cine vorbeste (Miercuri, 30 noiembrie 2011, 10:46)

                  Calinu. [utilizator] i-a raspuns lui deceneus

                  Ce e gresit in ce a spus? E gresit sa spui ca nu se poate face nimic. In primul rand, logic vorbind, se vede asta din cifrele date chiar de tine. In al doilea rand pentru ca eu cred ca stie mai bine primarul de acolo decat tine ce se intampla si asta afirma chiar el la o dezbatere.
  • +7 (19 voturi)    
    o zona si asa degradata (Luni, 28 noiembrie 2011, 15:12)

    maria [anonim]

    Acea zona este destul de distrusa, daca nu ne ocupam de ea se va degrada si mai mult. Sincera sa fiu pentru a salva localitatea singura solutie viabila, la ora actuala este acest ptoiect.
    • +6 (18 voturi)    
      dar poate fi reparata (Luni, 28 noiembrie 2011, 15:15)

      Calinu. [utilizator] i-a raspuns lui maria

      asa e, degradarea se vede si din punct de vedere ecologic, cu mizeria lasata de stat la fosta exploatare dar se vede si in patrimoniu, in cladirile istorice, in galeriile care deocamdata sunt un pericol pentru vizitatori. Dar investitiile facute cu ocazia acestui proiect ar rezolva aceasta degradare, ar rezolva aceste probleme..
    • -5 (5 voturi)    
      o zona degradata deja, hai sa o distrugem de tot. (Miercuri, 30 noiembrie 2011, 9:55)

      adi [anonim] i-a raspuns lui maria

      Ai ceva cunostiinte de ce se intampla la Rosia Montana, inainte de a interveni problema exploatarii aurului, argintului si a celorlalte resurse de acolo? Cum crezi ca au reusit sa traiasca oamenii acolo timp de sute de ani ? Ai impresia ca celor de la RMGC chiar le pasa de ce se intampla acolo? Ei nu reprezinta un ONG caritabil, altfel probabil ar fi "ajutat cu marinimie" asa cum isi construiesc imaginea la Rosia Montana si alte zone afectate de saracie din Romania.
      Mineritul nu are nimic de a face cu dezvoltarea durabila a zonei.Odata cu terminarea proiectului se va ajunge in acelasi situatie ca cea dinainte de initierea proiectului ( bonus: cei din zona nu vor fi numai saraci vor avea si un lac de cianuri)
      • +4 (4 voturi)    
        sau hai sa o salvam (Miercuri, 30 noiembrie 2011, 10:39)

        Calinu. [utilizator] i-a raspuns lui adi

        pai tocmai ca pe parcursul proiectului se va investi mult in patrimoniu, in reecologizare, in infrastructura, ca sa poata face tranzitia de la localitate miniera la localitate turistica. Adica spre deosebire de atat de multe ong-uri care plang "sa se faca turism" cei de la RMGC chiar vor investi bani in acest sens. Apropos, oamenii de acolo au trait sute de ani cu mineritul ca activitate economica de baza.
  • +7 (19 voturi)    
    riscuri minime (Luni, 28 noiembrie 2011, 15:17)

    Martin [anonim]

    zero riscuri nu vor fi niciodata in niciun proiect, dar daca se iau toate aceste masuri de siguranta, aplicarea normelor europene, folosirea celor mai bune tehnologii, monitorizarea continua, aceste riscuri sunt minimizate. chiar nu e cazul sa fim absurzi, nu va fi niciodata nimic cu riscuri 0.
    • 0 (0 voturi)    
      riscuri reduse la minim (Sâmbătă, 3 decembrie 2011, 19:49)

      Catalin Horia [anonim] i-a raspuns lui Martin

      Asa-i, Martin: riscuri sunt in orice proiect/afacere/domeniu/industrie. Dar conteaza ce faci ca sa le previi din timp si sa le reduci la minim. In cazul mediului, RMGC va folosi cea mai moderna tehnologie de scoatere a aurului de sub pamant, cu o concentratie de cianuri nontoxica si la un nivel aprobat de UE, se va ocupa de ecologizare constanta si va ridica cel mai sigur baraj minier din lume.
  • +7 (19 voturi)    
    Opinia mea sincera (Luni, 28 noiembrie 2011, 15:29)

    Anda St. [anonim]

    Opinia mea sincera e ca atata timp cat acest proiect va investi si in renovarea si restaurarea patrimoniului si avand in vedere ca ministerul Turismului sau al Culturii nu s-a interesat niciodata pana acum de soarta acelui patrimoniu, ce sa mai vorbim de alocat bani pentru salvarea sa, consider ca proiectul este binevenit si ne poate ajuta sa ne bucuram de patrimoniu si de acum inainte.
    • +4 (6 voturi)    
      Sincer (Marţi, 29 noiembrie 2011, 3:40)

      Sandulache [anonim] i-a raspuns lui Anda St.

      Nici nu prea au avut bani ce-i drept, dar pe mine icnertitudinea pe care au tinut-o in aer m-a omorat. Puteau macar sa dea verdictul mai repede ca nah, unii vor sa stie ce sa faca macar..
  • +7 (19 voturi)    
    rezolvarea problemelor (Luni, 28 noiembrie 2011, 15:41)

    Dumi [anonim]

    Mi se pare ca la Rosia Montana sunt foarte multe probleme, de mediu, cu degradarea patrimoniului, probleme sociale, economice, dar astea toate pot fi rezolvate cu demararea proiectului. Atunci, de ce nu se demareaza?
  • +6 (18 voturi)    
    motorul economiei (Luni, 28 noiembrie 2011, 15:42)

    Dorel [anonim]

    Sunt total de acord cu afirmatia ca mineritul poate fi motorul economiei in orice tara, nu doar Romania!!De aceea ar trebui sa incuraja si noi tot mai mult aceasta activitate!
  • +7 (19 voturi)    
    greu de crezut (Luni, 28 noiembrie 2011, 15:50)

    Mona [anonim]

    mi se pare incredibil, ne plangem ca statul nu baga niciun ban in patrimoniu, dar daca vor sa o faca privatii, nu ii lasam? ne plangem ca statul nu reecologizeaza dar daca vor privatii sa o faca nu ii lasam?
  • +7 (19 voturi)    
    cinura de peste 50 de ani (Luni, 28 noiembrie 2011, 15:57)

    Horea [anonim]

    Din cate stiu eu , cianura nu are inlocuitor, ea fiind destul de eficienta. Cianura se foloseste in Romania de peste 50 de ani , la fel si in lumea intreaga!! Nu inteleg de ce acuma cianura creeaza probleme si in trecut nu!
    • +7 (19 voturi)    
      mitologie (Luni, 28 noiembrie 2011, 16:04)

      Vasi [anonim] i-a raspuns lui Horea

      s-a creat o mitologie in jurul cianurilor in tara noastra, e foarte ciudat. Dar si expertii de la Comisia Europeana au spus de multe ori in ultima perioada ca e cea mai buna tehnologie disponibila si ca e sigura datorita normelor europene.
      • +4 (6 voturi)    
        off doamne (Marţi, 29 noiembrie 2011, 3:38)

        Ancutza [anonim] i-a raspuns lui Vasi

        Si asta a fost facuta intentionat, ca sa sperie poporul si sa nu mai faca nimic. Mi-e sila de romani deja, daca nu au locuri de munca, de ce nu au...cand li se da, le refuza pt tot felul de motive... Hotarati-va!
    • +5 (17 voturi)    
      Proiecte asemanatoare fara probleme (Luni, 28 noiembrie 2011, 16:32)

      Daria [anonim] i-a raspuns lui Horea

      Ai dreptate, Horea.Si in tari ca Suedia, Finlanda si Noua Zeelanda functioneaza proiecte asemanatoare cu cel propus de RMGC, tot cu cianuratie, si acolo nu s-au intampinat probleme si nu s-au pus piedici. Numai noi suntem speriati degeaba!
      • +4 (6 voturi)    
        se poate si la noi (Luni, 28 noiembrie 2011, 17:14)

        pancreek [utilizator] i-a raspuns lui Daria

        exact, noi cu Suedia si Finlanda ar trebui sa ne comparam, doar ni se aplica aceeasi legislatie. Totusi la ei nu dureaza mai bine de un deceniu sa se aprobe un proiect minier, cred ca lucrul asta ne trage in jos foarte mult...
    • -3 (5 voturi)    
      despre cianura - din studiul de impact (Marţi, 29 noiembrie 2011, 11:02)

      deceneus [utilizator] i-a raspuns lui Horea

      L Rosia Montana se vor folosi 13000 tone de cianura pe an, adica de 13 ori mai mult decat se foloseste in intreaga Europa.

      In studiul de impact, compania a estimat emisiile de acid hidrocianic şi acid anhidric:

      -> 6 tone pe an de la tancurile de leşiere
      -> 13 tone pe an de la filtrul sterilelor
      -> 30 de tone pe an de la facilitatea de management al cianurilor.

      Acest lucru înseamnă o emisie de 134 de kg de acid pe zi.
      Acest acid este clasificat ca fiind un gaz toxic pentru arme de război. Este prevăzut şi interzis ca atare în Convenţia de

      la Paris din 1993 privind dezvoltarea, producerea, stocarea şi uzul armelor chimice de război. Este un acid care a fost

      folosit sub numele de Cyclon B în camerele de gazare de la Auschwitz.
  • +9 (17 voturi)    
    situatia mediului (Luni, 28 noiembrie 2011, 16:12)

    Traian [anonim]

    Eu tot ma intreb , daca nu erau cei de la RMGC oare i-ar fi preocupta situatia mediului vreodata pe opozanti? Sincer nu prea cred, avand in vedere ca in 14 ani nimeni, nu s-a oferit sa faca ceva pentru natura si mediu in zona respectiva!
    • +4 (4 voturi)    
      EHm (Marţi, 29 noiembrie 2011, 1:14)

      Jonas B [anonim] i-a raspuns lui Traian

      Se mergea probabil pe principiul: mai bine o lasam sa cada decat sa investim in ea ca oricum nu avem bani. Acum brusc le da batai de cap constiinta...
  • -8 (18 voturi)    
    c. popa....acest istoric al banilor (Luni, 28 noiembrie 2011, 16:20)

    ajax [anonim]

    era pana de curand mare director de agentie de stiri, platit frumos de Vantu. Cum naiba a ajuns la purtator de cuvant pentru cianuristii de la Rosia Montana? Frumoasa cariera, construita pe ...ce vreti voi, mai putin constiinta.
    • -4 (4 voturi)    
      Escrocherie vinoasa (Marţi, 29 noiembrie 2011, 16:12)

      monica L [anonim] i-a raspuns lui ajax

      Singurul specialist prezent la dezbatere despre care bag mina in foc ca n-ar accepta mita cianuristilor este dl. Dobrogea. In rest, pina si profesoara mi se pare suficient de criptica ca sa ascunda un interes. Cit despre dl. Alin Teodorescu, bah, ce poti spune despre un sociolog din grupul de la IPCT? Toate campaniile RMGC put de departe a minciuna, ipocrizie si escrocherie vinoasa.
  • +8 (18 voturi)    
    patrimoniu (Luni, 28 noiembrie 2011, 16:26)

    Umberto [anonim]

    Datorita acestui proiect , vom avea si un buget alocat special pentru patrimoniu, bani pe care statul roman, nu cred ca i-ar fi alocat vreodata!
  • -8 (18 voturi)    
    manipulare (Luni, 28 noiembrie 2011, 16:28)

    un roman [anonim]

    Este atat de limpede manipularea la care sunt supusi romanii...campania agresiva in mass-media confirma ca miza e alta decat cateva tone de aur... chiar nu aveti ochi sa vedeti?
    Si ce fel de dezbatere e asta doar cu formule "pro"?
    De ce nu se mediatizeaza cu aceeasi frecventa si tarie si opiniile "contra"?
    Suntem ca un starv, din pacate, asupra caruia roiesc vulturii si corbii ...saraca tara bogata...in ce hal ai ajuns...
    • +5 (9 voturi)    
      saraca tara bogata (Luni, 28 noiembrie 2011, 19:16)

      ana [anonim] i-a raspuns lui un roman

      ai zis foarte bine treaba asta. doar ca, gandeste-te, noi avem resurse care ne pot ajuta foarte mult si tousi le tinem in pamant si nu ne folosim de ele cu cap. stau acolo de ani de zile si noi avem mari probleme cu criza financiara. si ca sa continui in aceeasi maniera, muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta in poarta. asta pentru ca habar nu avem sa dam drumul acelor proiecte care pot avea impact pozitiv in economie.
    • +6 (12 voturi)    
      pro si contra (Luni, 28 noiembrie 2011, 20:46)

      mirela [anonim] i-a raspuns lui un roman

      tu unde ai vazut doar oameni pro? acum si cei care sunt impotriva tot pro sunt? te pomenesti ca si ei sunt platit. cred ca tu esti cel caruia ii cam lipseste ochiul. mie nu mi se pare mai agresiva decat campania contra. cel putin oamenii astia au si niste argumente cu care isi sustin parererile. fata de cei care sunt contra. ei nu stiu sa spuna decat cianura. ce conteaza ca ea poate fi folosita in siguranta?
  • +6 (16 voturi)    
    sa demaram proiectul (Luni, 28 noiembrie 2011, 16:47)

    Filip [anonim]

    Avand in vedere ca proiectul asta va rezolva problema sociala de la Rosia Montana si va pune la dispozitie fonduri foarte mari pentru reabilitarea localitatii din toate punctele de vedere, mi se pare ca ar trebui demarat. Iar miliardele care ne vor intra in buget cu siguranta nu ne vor strica, nu?
  • -9 (17 voturi)    
    Români, treziți-vă! (Luni, 28 noiembrie 2011, 16:52)

    Mara [anonim]

    Merită apreciat faptul că, de data aceasta, a fost invitat la dezbatere și UN ROMÂN.
    Felicitări, domnule Nicolae Rădulescu Dobrogea!
    Uită să spună cei trei „vajnici apărători” ai proiectului că participația României în această firmă este de doar 20% și riscă să ajunga al 0,6% în urma ultimei majorări de capital, la care acționarul român nu a putut participa. Că Statul român urmează să suporte cheltuielile de întreținere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare și tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual!
    Mai uită să menționeze și că Statul român ar primi doar 4% redevențe pentru aur și argint! Se vorbește despre majorarea acestui procent la 6% prezentată ca o negociere „reușită”, fără să se spună ca în țări ca Africa de Sud redevențele pentru metale prețioase sunt de minimum 20%.
    Se mai trece sub tăcere și faptul că, în cele 200 milioane de tone de minereu care se doresc a fi procesate cu cianuri la Rosia Montana, se estimeaza a fi doar 1,5 grame de aur pe tona de minereu si 11,7 grame de argint pe tona. Infim, nu-i așa? Pentru că motivația acestui proiect stă în metalele rare care însoțesc zăcămintele de aur: vanadiu, arseniu, titan, nichel, crom, cobalt, galiu, germaniu, wolfram, etc. Se pare că în contractul de concesiune secretizat stă scris, negru pe alb, că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care exploatează zăcământul!
    Să nu uităm că țări ca Germania, Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Argentina, Filipine au interzis mineritul cu cianuri!
    • +7 (15 voturi)    
      totusi uiti... (Luni, 28 noiembrie 2011, 17:06)

      Calinu. [utilizator] i-a raspuns lui Mara

      mda... sa nu uitam ca mineritul cu cianuri nu e interzis in Germania si Turcia totusi, sau ca e considerata cea mai buna metoda disponibila de catre Comisia Europeana. A, si in Grecia urmeaza sa se deschida o mina de aur cu cianuri, se pare ca numai la noi e panica asta ...
    • +7 (15 voturi)    
      de unde le scoti? (Luni, 28 noiembrie 2011, 17:07)

      miron [anonim] i-a raspuns lui Mara

      de unde ai scos ca scade participatia? este clauza ca participatia statului nu poate sa scada sub 20%. Iar statul nu ar primi doar 4% redevente, primeste si dividende si taxe si impozite, in final 56% din profituri.
    • +7 (11 voturi)    
      cianura in lume (Luni, 28 noiembrie 2011, 18:41)

      andrada [anonim] i-a raspuns lui Mara

      faza e ca ue accepta cianura ca metoda de exploatare. are foarte multe reguli care trebuie respectate, dar asta nu inseamna decat ca exploatarea se poate face in siguranta. normal, exista si riscuri, dar nu cred ca e vreo afacere pe lumea asta care sa nu le implice si ele. si din moment ce exista niste astfel de masuri, prespun ca sunt destul de mult reduse.
    • +10 (10 voturi)    
      nuuu (Luni, 28 noiembrie 2011, 21:09)

      simion [anonim] i-a raspuns lui Mara

      nu stiu de celalte tari, dar grecia in mod sigur nu a interzis mineritul. stiu asta pentru ca citisem de curand ca isi vor deschide si ei o mina. la fel, bulgaria are in plan sa deschida o mina din asta. in finlanda si suedia deja exista de cativa ani buni. faza cu africa iar e abureala, redeventele intodeauna sunt destul de mici. nu-ti exploateaza nimeni cu o redeventa atat de mare. mai ales in conditiile in care statul nu face nicio cheltuiala. poate ca in africa cheltuielile se impart. pai atunci in mod clar nu mai vorbim de aceleasi calcule.de ce postezi doar ca sa te afli in treaba?
    • +6 (8 voturi)    
      ntz! (Marţi, 29 noiembrie 2011, 3:36)

      junior [anonim] i-a raspuns lui Mara

      nu nu, trezeste-te tu! romania nu primeste doar 4% (care-i de fapt 6%) din profit. se vede ca nu te pricepi la afaceri, dar deh, bine ca avem comentatori...
      romania primeste peste 50% din tot!
      • -5 (5 voturi)    
        senior (Marţi, 29 noiembrie 2011, 20:01)

        si-eu-votez [utilizator] i-a raspuns lui junior

        Spune-ne tu, junior, cum primim noi 50% ?! Care-i de fapt, 4% , care-i de fapt 6% ...? Care de fapt, nu ar vrea unii sa-si ia talpasita din tara asta si sa-si dea cu parere traind si otravind alte tari ?
        • +5 (5 voturi)    
          intermediar? (Miercuri, 30 noiembrie 2011, 9:39)

          Costea [anonim] i-a raspuns lui si-eu-votez

          scuze ca intervin, dar aia 4% sau 6% sunt redeventa, nu? ca vor sa o modifice. dar nu e singurul lucru pe care il primim, doar statul e si actionar la RMGC si primeste dividende de la ei, 20%. Iar pentru ca e inregistrat in Romania, RMGC-ul plateste taxe si impozite tot aici. Din astea se aduna jumatate din profituri. Am tot vazut procentajul de 56%, probabil ca au calculat analistii economici si au ajuns la concluzia asta..
  • +7 (19 voturi)    
    sa nu se mai amane (Luni, 28 noiembrie 2011, 16:54)

    Rant [anonim]

    din ce se spune la toate dezbaterile, din ce am inteles din normele europene (care ar fi cele mai stricte din lume) riscurile unui asemenea proiect par sa fie minimizate, iar avand in vedere ca statul ia jumate din profituri si pe langa asta se mai investeste mult in patrimoniu si in reecologizare, chiar nu inteleg de ce se mai amana...
    • -5 (5 voturi)    
      sa nu se faca ! (Marţi, 29 noiembrie 2011, 20:04)

      si-eu-votez [utilizator] i-a raspuns lui Rant

      Sunteti in eroare. Nu discutam despre " par a fi minimizate". De cand traiti dumneavoastra in Romania stiti ca aici exista responsabilitate in actul politic , economic ? Dupa prima catastrofa o sa ridicati din umeri! La fel si cei care au aporbat proiectul. De fapt, nici n-o sa stim cine a semnat , cine este responsabil, cine ne-a lasat cu bolile si moartea in casa !
      • +2 (2 voturi)    
        eu zic ca da (Miercuri, 30 noiembrie 2011, 11:56)

        Calinu. [utilizator] i-a raspuns lui si-eu-votez

        ai dreptate, nu vorbim de "riscurile par a fi minimizate", vorbim de "riscurile sunt minimizate". Ca se aplica cele mai stricte norme din lume. Ca se folosesc cele mai moderne tehnologii. Ca se construieste unul dintre cele mai sigure baraje. Ca va fi monitorizat din toate unghiurile. Ca este foarte mediatizat si in aceste conditii nu isi permite nimeni nicio greseala.
  • +4 (10 voturi)    
    trai bun la Alba Iulia (Luni, 28 noiembrie 2011, 19:38)

    George [anonim]

    Din cate stiu eu oamenii, care au parasit Rosia Montana, pentru un trai mai bun in Alba Iulia, sunt destul de multumiti de viata lor de acuma, spunand ca niciodata nu au trit in conditii asa de bune!! Nu am auzit niciodata ca cineva sa se planga , de aspectul acesta!
  • +7 (13 voturi)    
    mineritul nu a inceput ieri (Luni, 28 noiembrie 2011, 19:39)

    rares [anonim]

    mineritul asta nu a inceput de ieri de azi. se face de sute de ani. iti dai seama ca in atata timp au dezvoltat tehnologia la standarde foarte inalte, riscurile sunt mult mai mici ca inainte. exista si norme europene... la altii cum se poate sa exploateze in conditii de siguranta?
    • 0 (0 voturi)    
      Traditie milenara (Sâmbătă, 3 decembrie 2011, 19:41)

      Cata78 [anonim] i-a raspuns lui rares

      Mineritul are aici o traditie milenara, cam de 2000 de ani, dar acum nu facem nimic cu traditia asta.In loc sa lasam sa piara, ar trebui sa-i dam o sansa de relansare si asta vine doar de la rmgc.
  • -6 (10 voturi)    
    Minciuna are picioare scurte (Luni, 28 noiembrie 2011, 19:45)

    Mara [anonim]

    Câtă hărnicie la bravii postaci rmgc-iști! Doar că, pe românii avizați e greu să-i mai prostească cineva cu fraze goale, sterile și, nu în ultimul rând agramate...
  • +7 (13 voturi)    
    patrimoniul nostru (Luni, 28 noiembrie 2011, 20:22)

    sorin [anonim]

    in mod clar oamenii sunt deschisi la discutii. din moment ce au aceeptat fara nicio problema sa faca modificari proiectului in momentul in care au fost descoperite vestigii de valoare. se pare ca au mai multa grija de patrimoniu decat o face statul nostru. nici nu ma mira, dar macar pe altii sa lase statul sa faca treaba daca el nu este in stare.
    • +5 (9 voturi)    
      supraveghere (Marţi, 29 noiembrie 2011, 6:44)

      Paul [anonim] i-a raspuns lui sorin

      Nu e doar schimbarea proiectului, ei incearca sa fie si transparenti din toate punctele de vedere, de assta au si spus ca accepta pe oricine la supraveghere inclusiv societatea civila...totul ca sa fim noi siguri ca totul se intampla conform proiectului
  • +6 (12 voturi)    
    speculatii (Luni, 28 noiembrie 2011, 20:36)

    lorena [anonim]

    s-au facut foarte multe speculatii cu proiectul asta si sunt foarte multi cei care si-au dat cu parerea aiurea si din auzite. oamenii astia explica foarte clar. monitorizarea se face profesionist, cu oameni de calitate. intr-adevar nu exista foarte multa incredere in stat, dar nu doar statul este implicat in treaba asta.
    • +5 (7 voturi)    
      ... (Marţi, 29 noiembrie 2011, 1:00)

      Sana [anonim] i-a raspuns lui lorena

      Oricat de clar ar fi, opozanti o sa existe tot timpul, pentru ca se pare ca nu poti multumi pe toata lumea, Dar e ok, important e ca satenii Rosiei Montane sa fie multumiti...
      • +7 (7 voturi)    
        asa e (Marţi, 29 noiembrie 2011, 6:45)

        Paul [anonim] i-a raspuns lui Sana

        Normal, nu poti sa impaci si capra fi vaca, opozanti tot o sa ai si daca te uiti cat de multi sunt deja iti dai seama ca sunt in minoritate. Daca oamenii erau de partea lor atunci la proteste nu veneau doar activistii ong-urilor se alaturau si oamenii de rand, tinand cont ca au tot mediatizat protestele cu 2-3 zile inainte
      • -1 (3 voturi)    
        lapte batut (Marţi, 29 noiembrie 2011, 20:08)

        si-eu-votez [utilizator] i-a raspuns lui Sana

        Eu nu sunt opozant ! Eu nu sunt nici ucigas, nici sinucigas ! Tu poti sa te duci sa locuiesti acolo ! Vei primi, am auzit la TV un job bun si prietenii tai vor veni din strainatate sa traiasca acolo, ferici, cu tine si familia ta ! Poti avea si tu o cariera in minerit !
  • -8 (10 voturi)    
    redarea discuției (Luni, 28 noiembrie 2011, 21:39)

    NRDobrogea [anonim]

    Trunchierea celor spuse de mine este rușinoasă. O alta dovada de necinste ale patronajului RMGC. Nepreluarea cuvintelor citate de mine din lucrarea dlui geolog Justin Andrei, un mare specialist al situației din zonă, e rușinoasă ! Cu siguranță ca si aceste rânduri nu vor fi acceptate de moderator...Inafară de dl Alin Teodorescu, ceilalti doi interlocutori ai mei erau mult prea influențati de ”sfera” celor de la RMGC
    • +6 (8 voturi)    
      ha haa (Marţi, 29 noiembrie 2011, 0:31)

      AnaCristina1320011522038 [anonim] i-a raspuns lui NRDobrogea

      mai rusinos e ca un postac ong-ist sa se dea drept ‪Nicolae Radulescu Dobrogea. nu ti-ar fi rusineeee?
  • +5 (9 voturi)    
    Mai copii... (Luni, 28 noiembrie 2011, 23:59)

    Robby [anonim]

    Nu-mi plac afirmatiile facute de multi contestatari ai proiectului. De ce tot ce citesc este: ne fura, ne otravesc, sunteti platiti sa credeti in ei? Altfel nu se poate discuta despre asa ceva? Chiar trebuie sa dam in cap tuturor pentru ca au o opinie alta decat aveti voi? Eu inca mai cred ca RMGC nu are interese ascunse, faptul ca vor sa faca bani de pe urma noastra nu e asa rau si oricum se stie ca trebuie sa aiba si ei un profit generos ca sa investeasca atatia bani in noi. Deci calmati-va!
    • +5 (7 voturi)    
      ehhhh acum ce sa facem? (Marţi, 29 noiembrie 2011, 3:32)

      Kira [anonim] i-a raspuns lui Robby

      nici mie da ce sa facem? profitul e vazut de multi ca mita din pacate. daca nu venea nimeni sa dea bani tipau ca vai, nu avem investitori. ce sa mai zic? mai e ceva de zis?
  • +2 (6 voturi)    
    cine si cum (Marţi, 29 noiembrie 2011, 12:15)

    Cristina [anonim]

    Cum e clar prin resursele companiei care si-au asumat aceasta etapa ac parte a proiectului, iar in cadrul procesului trebuie sa existe transparenta, deci se pot implica ONG-urile care isi arata nerabdarea
  • +2 (6 voturi)    
    posibilitate (Marţi, 29 noiembrie 2011, 12:54)

    Angela [anonim]

    Toate procesele necesita o monitorizare atenta pentru a fi totul supus controlului si astfel eliminate posibilele aspecte neprielnice. Si vad ca nu exista restrictii in implicarea societatii civile sau a altor institutii, deci nu sunt motive de impacientare
    • 0 (0 voturi)    
      Nu exista motive de impacientare (Sâmbătă, 3 decembrie 2011, 12:48)

      Andutza [anonim] i-a raspuns lui Angela

      Eu consider ca nu exista motive de impacientare in niciun aspect legat de acest proiect, pentru ca s-au prevazut toate riscurile si s-au luat masuri pentru preintampinarea materializarii acestora.
  • -3 (5 voturi)    
    beneficii minime, risc maxim (Marţi, 29 noiembrie 2011, 19:40)

    cezar [anonim]

    Acest proiect rebuie oprit. Romanii nu castiga mai nimic din acest business! CE vom avea? Niste locuri de munca platite f prost, poluare si boli in urmatorii zeci de ani, calamitarea unei zone pentru urmatorii zeci de ani, responsabilitate minima a politicienilor mai ales dupa demararea proiectului. Pentru orice catastrofa produsa acolo, nimeni nu va face nimic, vor da vina unii pe altii, localnicii vor parasi zona oricum, iar noi ne vom imbolnavi familiile noastre cu siguranta. Pentru 4 miliarde de dolari?
    • 0 (0 voturi)    
      cam pe dos (Miercuri, 30 noiembrie 2011, 17:29)

      winston [utilizator] i-a raspuns lui cezar

      cum nu castigam nimic? primim peste jumatate din profiturile proiectului. iar riscurile sunt minime, datorita normelor si a tehnologiilor folosite, tu doar arunci acolo niste exagerari in aer.
      • 0 (0 voturi)    
        Si altele pe langa jumatate (Sâmbătă, 3 decembrie 2011, 11:58)

        Iulian Codreanu [anonim] i-a raspuns lui winston

        As adauga pe langa peste jumatate din profiturile proiectului: ecologizare, renovarea si restaurarea patrimoniului, locuri de munca, stimularea afacerilor locale s.a.
  • -2 (6 voturi)    
    reclame RMGC. O rusine si o mizerie ! (Marţi, 29 noiembrie 2011, 19:44)

    cezar [anonim]

    Daca stau bine si ma gandesc cati indivizi s-au plans la TV ca zona e parasita, trag concluzia ca zona este bine populata. Daca ma mai gandesc la ce pomeni se asteapta acei indivizi ca vor primi, sunt absolut convins ca vor muri de foame cu salariile pe care le vor primi. Doamna care se gandeste la copii ei, nu se gandeste ca ii va imbolnavi grav, batranul ne vorbeste despre viitor, desi acolo nu va mai fi un viitor. Studentul oricum va parasi zona, dupa minerit.
    • +4 (6 voturi)    
      cred ca stiu oamenii de acolo mai bine... (Miercuri, 30 noiembrie 2011, 10:28)

      Vio [anonim] i-a raspuns lui cezar

      nu cred ca se asteapta nimeni sa primeasca pomeni. Dar mineritul a fost activitatea principala acolo 2000 de ani, acum poate sa revina aceasta activitate (care sustine economic localitatea) dar e blocat proiectul. Sunt absolut convins ca ei stiu mai bine decat tine cum se traieste cu minerit si fara minerit, poate de aia majoritatea oamenilor de acolo sunt de acord cu proiectul asta...
    • 0 (0 voturi)    
      respecta legile audiovizualului (Sâmbătă, 3 decembrie 2011, 11:32)

      Roxanik [anonim] i-a raspuns lui cezar

      Cezar, reclamele RMGC-ului nu pot fi o rusine si o mizerie, cand ele au primit aprobarea CNA-ului, deci respecta legile audio-vizualului. Orice companie sau persoana fizica are dreptul sa-si faca reclama, daca respecta niste reguli. Si indivizii aia au ajuns sa planga la TV din disperare si ii compatimesc ca statul, tot amanand acest proiect, i-a adus in aceasta situatie umilitoare.
  • -4 (6 voturi)    
    cine vrea acest business ? (Marţi, 29 noiembrie 2011, 19:46)

    cezar [anonim]

    De fapt cine doreste acest business. Statul roman, nu ! Cetatenii Romaniei, nici atat ! Ce politicieni sau ce grup de indivi vor asta musai ?
    • 0 (0 voturi)    
      Romanii ar trebui sa-l doreasca (Sâmbătă, 3 decembrie 2011, 11:00)

      Jianu [anonim] i-a raspuns lui cezar

      De unde stii tu, Cezar, ca statul roman si cetatenii Romaniei nu doresc acest business? Ai facut vreun sondaj care sa-ti justifice afirmatiile? Eu zic ca atata timp cat statul e partener in acest business inseamna ca si-l doreste.Si romanii chiar ar trebui sa-l doreasca, pt ca va aduce o contributie importanta la bugetul de stat si multe alte beneficii.
  • -4 (6 voturi)    
    rosia montana. furt. (Marţi, 29 noiembrie 2011, 19:57)

    si-eu-votez [utilizator]

    Este un furt ! Ceea ce castiga statul roman din acest business in urmatorii ani este nimic in comparatie cu ceea ce castiga "investitorul". Ceea ce primim este otravirea pamantului si a panzei freatice, adica boli grave in familiile celor ce vor mai locui acolo- daca vor mai locui- si in familiile noastre , ale tuturor. Nu v-ati saturat de chimicale in alimente, de poluare in aer? Va rog sa mai poftiti la o portie obligatorie. A costat putin, doar, 4 miliarde de dolari. Cei ce vor castiga banii vor trai sanatosi tun, in alta parte. Ce vor lasa la Rosia Montana si in Romania? Un fel de Cernobal local, ce ne va afecta pe urmatorii zeci de ani. Cine este tanar sau are copii , sa fie impotriva ! Altfel sunteti inconstienti ! Nu avem niciun interes, pretul castigat este NIMIC !
    • +4 (6 voturi)    
      nu ai dreptate (Miercuri, 30 noiembrie 2011, 9:29)

      Costea [anonim] i-a raspuns lui si-eu-votez

      mie nu mi se par cateva miliarde la bugetul de stat nimic. Plus o injectie de capital in economie. De fapt mie mi se pare mai importanta stimularea economiei decat cresterea bugetului de stat. Mai mult de asta sunt de acord cu proiectul asta. Poate unii sunt de acord pentru investitiile mari facute in patrimoniu. Dar otravirile si imbolnavirile prezentate de tine acolo sunt niste exagerari grave. Nu de alta, dar avem normele europene, care sunt cele mai stricte din lume. La fel de exagerat este si apelativul "furt", mai ales in conditiile in care compania e parteneriat public-privat.
    • +4 (6 voturi)    
      visezi (Miercuri, 30 noiembrie 2011, 10:25)

      Vio [anonim] i-a raspuns lui si-eu-votez

      cum sa fie furt daca luam 56% din profituri? ce furt e ala?
  • -1 (3 voturi)    
    adevarata scrisoare catre Romania (Miercuri, 30 noiembrie 2011, 14:27)

    deceneus [utilizator]

    la Rosia Montana RMGC-ul plateste 80 milioane ca sa iti dezgropi un mort si sa eliberezi cimitirul.

    Dar adevaratii romani nu doresc decat sa se roage la mormantul stramosilor si sa le spuna cat de mult i-au iubit!

    http://www.youtube.com/watch?v=sMNp8VJd1a4
  • 0 (0 voturi)    
    hai sa citim putin ACTUL CONSTITUTIV!!!!! (Marţi, 3 ianuarie 2012, 13:06)

    andra [anonim]

    a se citi art 3.5 (stiti cu totii k se lauda ei k deja au inceput sa renoveze case de patrimoniu)…pt ca sunt punctele lor de lucru –probabil cumparate pe 2-3 lei

    art 5.5 – e clar k deja este vandut totul ( " mai clar decat faptul ca toate cantitatile pot fi vandute inainte de exploatere" - nu stiu ce ar putea fi!!!

    art 6.2 – ( din care rezulta ca STATUL ROMAN nu a avut bani ca sa participe la majorarea de capital si a fost imprumutat de Gabriel.)..arata clar k statul roman este tinut in acest contract doar k o garantie k incepe exploatarea iar apoi tot c ear trebui sa primeasca se va duce la Gabriel k ei au platit majorarea de capital .

    si cel mai tare articol este cel prin care in caz de accident ecologic singurul responsabil este STATUL ROMAN ! ...

    oamenii astia ..........CHIAR NE CRED PE TOTI T E M B E L I ?! daca am avea si noi niste conducatori cerebrali ..macar sa stie sa negocieze niste contracte dar e clar


Abonare la comentarii cu RSS
Referinte dezbatere

Top 10 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal
Life
Bancul zilei: O explicație a conceptului de “buclă
Pentru cei care nu cunosc conceptul de “buclă” oferim aici explicațiile clarificatoare pentru a înțelege ce se întâmplă atunci când se spune despre un program de calculator că “intră în buclă” („looping”). Directorul unei firme (ține minte: "Directorul") îi spune secretarei:- Vom pleca pentru o săptămâna în străinătate la un congres
Bancul zilei: Cum era Moș Crăciun pe vremuri
Bunicul isi intreaba nepotul ce-ar vrea sa primeasca de Craciun.– Vreau o bicicleta, un iPod, niste ghete de fotbal si Nintendo Wii, raspunse pustiul.– Cand eram copil, spuse bunicul, primeam doar...
citeste mai multe articole din LIFE
​​H O R O S C O P  G E N E R A L  2 0 1 7
de Tina Rizea HotNews.ro
Miercuri, 7 Dec 2016 Life | Horoscop
2017 va fi un an fara renastere economica pe plan mondial. Lunile cu cele mai multe evenimente importante vor fi mai si iunie. Deciziile din prima luna de vara vor fi extreme si vor defavoriza revirimentul financiar. Se vor stabiliza valutele si se vor initia planuri economice utopice. Problemele sanitare si farmaceutice nu vor putea fi rezolvate in totalitate. Meteorologic, se vor pastra tendintele de temperaturi extreme si fenomene imprevizibile (in egala masura, inundatii si secete). Iata cateva dintre previziunile transmise de astrologul Hotnews.ro, Tina Rizea. Intra in articol si vezi pe larg ce ne rezerva astrele pentru anul care vine.
PREVIZIUNILE 2017 PENTRU FIECARE ZODIE
de Tina Rizea HotNews.ro
Miercuri, 7 Dec 2016 Life | Horoscop
Astrologul Hotnews.ro, Tina Rizea a descifrat misterele astrelor in anul 2017 si ne prezinta previziunile pentru fiecare zodie in parte. Intra in articol si vezi ce spune zodia ta!
Anul CHINEZESC 2017: Cocosul de foc
de Tina Rizea HotNews.ro
Marţi, 20 Dec 2016 Life | Horoscop
Noul an chinezesc se va "instala" incepand cu 28 ianuarie 2017 si va "activa" pana pe 15 februarie 2018. Semnul zodiacal al acestui an va fi Cocosul de foc. Este un an in care se vor construi averi sau se vor reface unele risipite din diverse motive. Nu se va obtine nimic prin diplomatie, relatiile internationale pastrandu-se la nivelul anului precedent.



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version