În cadrul unei dezbateri HotNews.ro LIVE despre cum răspunde UE la criza migranților de la granița cu Belarus, europarlamentarul Dragoș Tudorache a explicat care sunt pașii legali în situații de genul acesta și ce face Uniunea Europeană pentru ca oameni disperați din Orientul Mijlociu sau Africa să nu mai poate fi folosiți în astfel de „războaie hibride”.
În timp ce migranții aduși de dictatorul din Belarus la granița cu UE încep să se întoarcă acasă, după ce în cadrul acestei crize Lukașenko „și-ar fi atins parțial obiectivele”, după cum consideră analistul de politică externă Armand Goșu, întrebarea care se pune este ce poate face Uniunea Europeană pentru a preveni și alte situații de acest fel.
Europarlamentarul Dragoș Tudorache a explicat în cadrul dezbaterii HotNews.ro LIVE „Cum răspunde UE la criza migranților de la granița cu Belarus?” ce prevede legislația europeană în cazul în care oameni din afara blocului comunitar vor să intre în Uniunea Europeană:
„Dacă vrei să primești azil sau recunoaștere a statutului de refugiat, te duci la un punct de trece al frontierei al UE oriunde ar fi acela și aplici pentru recunoașterea unui astfel de statut.
Dacă încerci să treci ilegal frontiera europeană, indiferent prin ce cale și nici nu te afli în una din situațiile care să-ți recunoască statutul de refugiat atunci ești considerat un migrant ilegal sau neregulat. Legislația spune limpede că trebuie să fii dus în statul de origine sau în statul de tranzit”, spune Dragoș Tudorache.
Problema practică și mult mai complexă ce trebuie rezolvată aici, explică europarlamentarul român, este aceea legată de relația pe care UE o are cu multe dintre statele de origine sau de tranzit ale acestor migranți.
„Sunt multe state de origine pentru mulți dintre migranți care nu acceptă ideea de returnare a acestora decât dacă ei înșiși sunt de acord să se întoarcă. Ceea ce e puțin probabil pentru oameni care au investit mulți bani și timp să ajungă în Uniunea Europeană.
Din acest motiv, se ajunge de multe ori la aceste blocaje în care migranți ilegali care nu sunt recunoscuți ca azilanți sau refugiați sunt blocați pe teritoriul statelor membre în așteptarea și pregătirea documentelor de returnare în statele de origine. Aceste realități sunt mai puțin văzute, mai puțin discutate pentru că sunt chestiuni tehnice, dar care îngreunează destul de mult chestiunea fenomenului migrator”, a mai declarat Dragoș Tudorache.
Acesta a mai explicat că în situația de la frontiera cu Belarus, UE a intervenit în statele de origine sau de tranzit pentru ca aceștia să nu mai poată să vină în Belarus. „Se intervine acum în statele de origine și de tranzit, spuneam de Turcia, Irak, Yemen. Mai nou am obținut și oprirea zborurilor de pe aeroportul Hariri din Liban, tocmai pentru a ne asigura că la origine se oprește fluxul. Iar acum pentru cele câteva mii de la frontieră trebuie organizate zborurile de retur”, spune europarlamentarul român.
Ce face UE pentru ca acești oameni disperați să nu mai fie folosiți în scopuri politice
Întrebat dacă există programe ale UE pentru ca acești oameni să fie ținuți în țările lor, Dragoș Tudorache a explicat că sunt mai multe astfel de inițiative, dar dacă înțelegi scara la care se întâmplă lucrurile realizezi că acestea nu au cum să oprească fenomenul migrației.
„UE are multe programe prin care vrea să-i stimuleze pe acești oameni să nu-și mai dorească să plece. Programe făcute împreună cu comunitățile locale respective: de la crearea de mici magazine în sate, crearea de ferme etc.
Am fost în mijlocul deșertului în Niger și am văzut ferme de pui. Sunt multe programe care sunt pregătite împreună cu comunitățile locale. De exemplu în Niger, UE a mers la șeful de trib și a spus facem un program pentru nevoile pe care comunitatea le identifică.
Instrumentele s-au diversificat foarte mult în acești ani și au țintit exact ce trebuiau să țintească.
Dar trebuie să înțelegem că realitatea demografică și scara pe care trebuie să o atingi ca să oprești fenomenul, așa cum spun mulți politicieni sau observatori, e un lucru care pur și simplu nu poate fi obținut. Fenomenul migrației nu poate fi oprit, el poate fi doar gestionat. Gestionat mai bine pe diferitele lui segmente, astfel încât să poți să-l aduci în niște reguli însă a crede că prin orice fel de investiție- politică, diplomatică, financiară etc- se poate opri fenomenul migrator este o iluzie.
Migrația este o parte a umanității noastre. De când suntem noi pe pământul ăsta am migrat. Pentru că întotdeauna am dorit să ajungem într-un loc unde să trăim mai bine decât acolo unde suntem”, a mai declarat Dragoș Tudorache.
Cine a câștigat și cine a pierdut din criza migranților de la granița cu Belarus
Analistul de politică externă Armand Goșu este de părere că unul dintre câștigătorii acestei crize este chiar Lukașenko, dictatorul din Belarus, care prin faptul că liderii UE au negociat cu el rezolvarea problemei ar fi primit o oarecare legitimare din partea acestora.
Reamintim că statele UE nu recunosc rezultatele ultimelor alegeri din Belarus, câștigate de Lukașenko, dar suspectate de fraudă. În opinia analistului și Putin ar fi câștigat din această criză pentru că și-a marcat zona de influență și i-a obligat pe liderii europeni să apeleze la el pentru rezolvarea crizei.
În ceea ce privește UE, Armand Goșu crede că și aceasta a ieșit bine din criză, chiar dacă acest lucru nu va fi perceput ca atare în spațiul ex-sovietic.
„Ar trebui să punem pe primul plan realpolitik-ul, poate regândim la nivelul Occidentului întreaga politică de sancțiuni, pentru că sunt momente când funcționează și momente când nu funcționează.
Acesta a fost un moment în care nu a funcționat, iar Lukașenko pentru tot spațiul ex-sovietic, dominat de media de limba rusă, el pare să fi repurtat o victorie. Și nu cred că lideri europeni au acces în spațiul mediatic de limbă rusă ca să nuanțeze concluziile a ce s-a întâmplat acolo și e păcat”, a concluzionat Armand Goșu.
Acest articol face parte din proiectul România în Europa, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.
6
23
