​Dacă înainte de pandemie doar câteva orașe/comune din România au făcut pași privind digitalizarea, acum aceasta a devenit sau trebuie să devină o prioritate. Ce localități stau cel mai bine la acest capitol? Cât a ajutat digitalizarea în pandemie? Până unde poate merge digitalizarea? Am dezbătut aceste teme miercuri, de la ora 16.00, cu Robert Negoiță - primarul Sectorului 3, Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, Dan Tarcea, viceprimar la Cluj-Napoca și Dan Lungu, coordonatorul programului ”Ciugud Smart Village”.

Dezbatere pandemia si digitalizarea administratiei localeFoto: Hotnews

Moderatorul discuțiilor a fost Catiușa Ivanov.

Principalele declarații:

Robert Negoiță:

• Administrația Centrală este în Evul Mediu. Avem nevoie să ne interconectăm pentru eficiență
• Ce pot face acum cetățenii, online, la Primăria Sectorului 3? De la rezervare pentru creșă, certificate de urbanism, adeverințe, plăți online. Totul se poate face online, inclusiv certificate de urbanisms-ar putea elibera online, dar pentru că administrație centrală este în Evul Mediu nu e recunoscută semnătura digitală pe aceste certificate
• E foarte trist. Digitalizarea este un obiectiv la care trebuie să lucrăm cu toții
  

Ciprian Ciucu:

• Până acum am pus încă 15 taxe care se pot plăti online. Erau lucruri simple de făcut. Acum, foarte multe texe se pot plăti online
• Aceste lucruri au fost făcute în timp scurt și cu resurse puține
• Acum lucrăm la o hartă digitală, unde cetățenii să poată semnala problemele
• De exemplu, susnt multe lucrări în sectoare de care primăriiile nu știu, pentru că sunt ala unor operatori. Mulți ne întreabă ce e cu aceste lucrări și nu știm ce să le spunem
• Mulți operatori au lucrări cu care stau luni de zile și nu e normal.
  
• Avem un bulevard întreg asfaltat de câteva luni, iar acum este săpat din nou de o companie municipală, pentru că nu există o planificare
• Smart City nu înseamnă doar niște senzori
• Cred că vom digitaliza majoritatea interacțiunilor cu oamenii în maximum 1 an
• Se găsesc greu IT-iști care să fie angajați în administrația locală
• Înființăm o directție de informatizare
  
• Vom avea și un soft, inițiativă privată, prin care să monitorizăm în timp real tot ce se întâmplă pe partea de construcții
• Digitalizarea ne ajută pentru planificarea investițiilor și pentru a interveni în timp real
• Digitalizarea înseamnă și o bună operaționalizare a structurilor din spate. Degeaba ai senzori, dar nu ai în spate structuri care să intervină în timp real

Dan Tarcea:

• Digitalizarea înseamnă mai mult decât 5 aplicații. Noi, la Cluj, am început acest proce din 2010, din 2011 se încasează online tosate taxele locale, din 2013 se elibereză autorizația de liberă trecere, din 2014 încasăm online amenzile
• Din 2017, eliberăm electonic acte de urmanism, acolo lucurile sunt mai complicate, dar vom găsi o soluție
• Funcționarul Antonia - mai avem mulți pași până când Antonia să fie un funcționar așa cum ni-l dorim
• În 2020 am lansat tichetul albastru - un sistem prin care 530 de funcționari publici pot interacționa cu cetățenii. Pe o platformă, cetățenii se pot programa cu 48 de ore înainte pentru o întâlnire cu funcționarul, fără să mai vină la primărie
• Creștere de peste 200% în acest an a interacțiunii online, față de anul trecut
  
• Este un domeniu infinit, niciodată nu vom putea spune că am făcut suficient
• Am vrea să facem mai multe lucruri, dar din proasta gestionare la nivel național intrăm într-o fugă a șobolanului

Ilie Bolojan:

• Ce se poate face la CJ pentru digitalizare? La nivelul primăriilor reședință de județ, în acești ani, preluând modele precum Cluj sau Sectorul 3, majoritatea primăriilor au dezvoltat în diferite stadii aplicații pentru interacțiune online
• În zona rurală însă acest lucru nu a fost atât de pronunțat, pentru că este o problemă și de personal, dar și de capacitatea financiară și structura populației - populație îmbătrânită, în mai mult de jumătate din localitățile mici
• Consiliile județene pot fi un suport pentru extinderea digitalizării în rural, oferind consultanță, scriere de proiecte, platforme
• Pregătim aplicații și lucrăm cu primăriile din județ pentru a extinde digitalizarea și în rural

Dan Lungu:

• De ce satul românesc e prezent într-o astfel de dezbatere? pentru că trebuie să facă parte din acestă digitalizare, pentru că 45% din populație trăiește în rural
• Smart village nu e o fiță, este o necesitate. Suntem promotori ai acestui concept de smart village. pentru prima dată, vor gi linii de finanțare si pentru smart village, alături de smart city
• Ce am făcut până acum: pe partea de plăți sunt 5 variante de plată electronică pentru ca cetățenii să nu mai vină la ghieșu
• Doar în 20% din cazuri cetățenii mai ajung la ghișeu
• vem propria aplicație de plată electronic și aproape orice document poate fi solicitat de orice cetățean și în format electronic
• provocarea este ca cetățeanul să plătească instant documentul Acum, la noi se întâmplă la eliberarea certificatului de atestare fiscală
• Lucrăm în orb, pentru relizarea unei hăți interactive. Dacă vreți să vă mutați la Ciugud, intrați pe această hartă, unde vedeți inclusiv regulile de locuire, Sperăm ca aplicația să fie disponibilă cât mai curând
• Am lansat proiecte și programe pentru educație - prima școală digitală, Ciugud Smart School

Cum a ajutat digitalizarea în pandemie, cu cât au scăzut costurile primăriei?

Negoiță:

• E greu de evaluat, dar aceste servicii de digitalizare au folosit foarte mult și e o perioadă bună pentru a încuraja online-ul
  
• Categoric da, au scăzut costurile. Am făcut 3 restructurări în care am redus personalul, am făcut reduceri semnificative
• Aștept până la finalul anului să putem implementa cartea de indentitate. Cei de la Ministerul de Interne nu sunt capabili să ne livreze plasticul. Dacă se vor face cărți de identitate cu cip putem rezolva o mare problemă
• Mai este mult să ajungem la nivelul la care am putea și ne dorim să ajungem

Ciucu:

• Da, oamenii se orienteză clar către online mai mult, interacțiunea cu primăria Sectorului 6 a crescut exponențial
• Am creat un grup de interacțiune cu cetățenii în timp real, iar într-o lună s-au înscris 12.500 de oameni
• Se vede foarte clar că oamenii sunt interesați să vină către online

Tarcea:

• Nu cred că trebuie făcută o analiză cost-beneficiu. Trebuie investiți bani pentru creșterea calității serviciilor
  
• Evident că ajută digitalizarea pentru decongestionarea unor servicii. Suntem într-un proces de continuă mișcare
• Trebuie să facem eforturi cu toții, pentru că cetățenii sunt încă reticenți la folosirea instrumentelor digitalizare
• O semnătură electronică cost între 130-170 de lei și trebuie reînoită în fiecare an și aici statul ar trebui să găsească soluții, pentru că puțini
• 127% creștere plăți taxe, clar se vede peste tot o creștere și cred că vor căpăta încredere în administrație și vor folosi din ce în ce mai mult aceste servicii digitale
• Nu mai sunt așa mulți oameni pe holurile primăriei, dar încă mai sunt oameni care stau la rând să plătească taxele, să îți ia chitanța
• Avem discrepanțe între generații și ar trebui să îi învățăm pe cei mai în vârstă să foloseascăî aceste servicii digitale

Bolojan:

• La primăria Oradea anul trecut a crescut substanțial, de la 30% la 60 %, numărul celor care au plătit taxele online
• Am avut și o reducere de 4% pentru cei care plătesc online
• Există și o limită. Am întâlnit oameni care stau la coadă și spun că le place, că mai socializează
• Schimbările frecvente de guverne și de viziuni nu ne-au permis să avem o voință de digitalizare
  

Dan Lungu:

• Am creat cardul cetățeanului pentru că am vrut ca toată lumea, indiferent de vârstă, să pună mâna pe un card și să prindă încredere în digitalizare
• Sunt oameni care au pus mâna pe un card când le-am dat acest card. E o formă de educație care trebuie făcută cu sprijinul administrației centrale

Ce probleme întâmpinați în procesul de digitalizare?

Bolojan:

• Modiificări de legislație care să clarifice în formule stabile ceea ce am lucrat în formule provizorii în pandemie
• Abordare guvernamentală pentru a obliga instituțiile la crearea de baze de date care să poată fi accesate online, cum este cadastrul. Baza de date a Evidenței populației, Ministerului de Interne (cazier), astfel încât aceste baze de date să poată fi deschise pentru administrațiile locale
• Baze de date care să fie interconectate
  
• În câțiva ani s-ar putea face, cu inițiative care ar putea fi extinse, cred că am depăși niște praguri care acum sunt aproape de limită

Ciucu:

• Nivelul de salarizare, suntem în competiție cu multinaționale, cu băncile, care-și permit să plătească IT-iști mult mai bine
• Probleme de management
• Cea mai mare problemă este de a aduce oameni foarte bine pregătiți

Tarcea:

• Provocări pentru Guvern - să aplicăm principiul o sigură dată. Persoanele fizice și juridice să furnizeze documente o singură dată, fără obligația de a mai prezenta documente dacă le-au prezentat deja unei instituții
• Recunoașterea semnăturii electronice de către toate instituțiile statului
• Autoritățile locale trebuie să aibă suficienți bani pentru asigurarea infrastructurii pentru digitalizare
• Trebuie să fim mult mai atenți cu alocările de bani, pentru că viitorul va fi clar în digitalizare
• legături mult mai strânse între autoritățile locale
• dacă fiecare aut își face propria plicație, va fi foarte greu de integrat
• La Cluj avem un consiliu consultativ de inovare și it, cu manegerii companiilor de it, pentru a vedea care sunt nevoiile comunității

Dan Lungu:

• Voință și reticență - principalele probleme
• Nu e voință pentru a implementa proiecte serioase de sus în jos
• Reticență a sistemului - sunt multe instituții care ne refuză actele semnate electronic, reticență a celor de la ghișeu
• Interogarea bazelor de date ar trebui să devină funcțională cât de curând, pentru a nu mai plimba omul între ghișee
• Identitatea digitală unică - cetățeanul să se înregistreze la o singură instituție cu datele, iar identitatea să i se preia în toate conturile pentru a fi folosită ulterior la alte instituții
• O mare problemă - trebuie să gândim foarte serios proiecte de digitalizare. Educația este baza pe care se poate consrtui orice pilon
• Digitalizarea nu este un moft, ci un lucru elementar care trebuie să se întâmple și în România
  

Acest articol face parte din proiectul România în Europa, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.