Sistemul privat de sănătate și implicit, spitalele private, au un rol major în vitalitatea socială și economică a orașelor, oferind locuri de muncă în domeniul sănătății - 23.065 de medici și 54.540 personal sanitar mediu, în 2020, conform datelor INS - dar și în alte domenii. În plus, bunurile și serviciile achiziționate creează valoare economică suplimentară pentru comunitate.
Sectorul privat este o componentă importantă a sistemului de sănătate cu impact considerabil în economia României. Valoarea totală estimată a pieței serviciilor medicale private a fost de 2,9 miliarde Euro în 2019, respectiv 3,1 miliarde Euro în 2020. Investițiile din segmentul privat de sănătate s-au dublat în perioada 2010-2020, ajungând să reprezinte 0,2% din PIB.
România este una dintre țările UE cu cele mai scăzute cheltuieli pentru sănătate, atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB
În perioada 2015-2019, cheltuielile pentru sănătate au crescut în medie cu 10,3% pe an, reprezentând cea mai mare creștere din țările UE. Cu toate acestea, în 2019, România a cheltuit totuși mai puțin de jumătate din media pe cap de locuitor din țările UE (1 310 EUR comparativ cu 3 523 EUR, ajustată la diferențele în ceea ce privește puterea de cumpărare). Ca pondere din PIB, România a cheltuit 5,7% pentru sănătate – al doilea cel mai scăzut nivel din țările UE. Finanțarea publică a acoperit 99% din totalul cheltuielilor cu servicii spitalicești în România – una dintre cele mai ridicate rate din UE, conform State of Health in the EU - România.
Cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru sănătate provine din surse publice (aprox. 80%). Segmentul privat finanțează în proporție de aprox. 20% sistemul de sănătate, prin intermediul plăților directe ale populației pentru accesarea serviciilor medicale, dar și prin intermediul abonamentelor medicale sau al asigurărilor voluntare.
Compoziția surselor de finanțare a sănătății afectează sistemul de sănătate, performanța și capacitatea unei țări de a progresa către UHC (Universal Health Coverage), ceea ce înseamnă că toți oamenii beneficiază de serviciile de sănătate de care au nevoie fără a suferi dificultăți financiare. Sursele private joacă un rol important în toate sistemele de sănătate.
Segmentul privat a contribuit la dezvoltarea infrastructurii medicale, prin înființarea și extinderea unor unități, îmbunătățind accesul pacienților la servicii medicale.
“Investițiile din segmentul privat de sănătate s-au dublat în perioada 2010-2020, ajungând să reprezinte 0,2% din PIB. Raportat la nivel național, investițiile din segmentul privat de sănătate reprezentau 2%, în 2020. Mai exact, dacă între anii 2010 și 2018, media documentată a investițiilor este de 255 milioane de Euro, în 2019 și 2020 s-au investit 507, respectiv 456 milioane de Euro”, spune Cristian Hotoboc, Președinte PALMED
Impactul economic al spitalelor private
De fiecare dată când un consumator folosește serviciile oferite de spitalele private, lanțul valoric generează venituri pentru guvernul României și venituri pentru gospodăriile și firmele din România, susținând în același timp mii de locuri de muncă.
Contribuția economică a spitalelor private depășește cu mult impactul economic inițial rezultat din cheltuielile operaționale și de capital ale acestora. Contribuția finală la nivelul întregii economii este suma efectelor directe, indirecte și induse.
Efectele indirecte măsoară contribuția furnizorilor (de exemplu, firmele care furnizează plastic pentru producerea consumabilelor). Aceste firme cumpără din nou bunuri și servicii, își remunerează angajații și plătesc impozite. În cele din urmă, toți furnizorii și angajații lor cheltuiesc bani în restul economiei, de exemplu pentru a cumpăra alimente.
Datorită activității furnizorilor de servicii medicale private, industriile din lanțul valoric al acestora generează contribuții la bugetul de stat de 812 milioane Euro (1,4% din veniturile fiscale ale României), conform unui studiu PALMED.
În afara efectelor directe, furnizorii privați de servicii medicale antrenează și un impact indirect și indus la nivelul economiei României. Astfel, pentru fiecare Euro generat la nivelul cifrei de afaceri, furnizorii privați de servicii medicale antrenează 6,5 Euro cifră de afaceri la nivelul întregii economii, pentru companiile aflate în aval sau amonte pe lanțul valoric. Fiecare Euro valoare adăugată brută creată la nivelul furnizorilor privați de servicii medicale contribuie suplimentar cu 2,9 EUR la economia României, iar pentru fiecare milion de Euro venit suplimentar, 73 locuri de muncă noi vor fi create în economia României, arată datele unui studiu realizat la cererea PALMED.
Impactul direct al furnizorilor de servicii medicale private în economia României
- 0,7% din PIB - Valoarea adăugată brută generată de furnizorii privați de servicii medicale este estimată la 1.611 milioane Euro în 2019, fiind echivalentul a 0,7% din PIB-ul României în 2019.
- 78.000 locuri de muncă - Furnizorii privați de servicii medicale au generat oportunități de angajare la un nivel mediu de salarizare competitiv. La finalul anului 2019, furnizorii privați de servicii medicale aveau aprox. 78 mii angajați.
- 1% din Impozitele Colectate – Din valoarea generată de furnizorii privați de servicii medicale, 560 milioane Euro este reprezentată de valoarea taxelor și contribuțiilor, echivalentul a 1% din valoarea impozitelor colectate la nivel național.
Impactul direct, indirect și indus în economia României
- 2,8% din PIB - ul României - Valoarea adăugată brută generată pe întregul lanț valoric este de 6.238 milioane Euro, reprezentând aprox. 2,8% din PIB-ul României în 2019
- 2 locuri de muncă nou create - Fiecare loc de muncă creat de furnizorii privați de servicii medicale creează alte 2 noi locuri de muncă în economia României
- 1,4% din Impozitele Colectate - Cifra de afaceri generată de-a lungul lanțului valoric generează 812 milioane Euro taxe suplimentare colectate la bugetul de stat (aproximativ 1,4% din valoarea impozitelor colectate la nivel național).
*Sursa: studiul EY „Analiza impactului economic și social al furnizorilor privați de servicii medicale din România”, comandat de PALMED.
Spitalele - “instituții ancoră” care contribuie la dezvoltarea de comunități mai sănătoase
Pe lângă contribuția economică a spitalelor private, acestea contribuie și la dezvoltarea socială. Sistemul privat de sănătate și spitalele private investesc în inițiative CSR și în inițiative de sustenabilitate, pentru a-și reduce impactul asupra mediului.
În același timp, spitalele și sistemele de sănătate sunt instituții ancoră care contribuie la dezvoltarea de comunități mai sănătoase, nu numai prin furnizarea de asistență medicală, ci și prin angajarea de lucrători și contractori locali, cumpărând local și construind noi unități clinice. Probabil că nu te-ai gândi la spitale ca la investitori financiari în comunitățile lor locale, însă ele pot gestiona cu succes eforturile de revitalizare a comunității.
În prezent, cea mai complexă rețea de spitale private din România este deținută de MedLife, cu 15 unități spitalicești care asigură spitalizare continuă și de zi, în București și în țară. În ultimii 5 ani, peste 400.000 de pacienți au fost tratați în spitalele MedLife cu ajutorul celor 1.750 angajați și colaboratori (medici, asistenți, infirmiere, personal auxiliar).
Alți operatori privați care dețin spitale de mari dimensiuni în România sunt Regina Maria, Medicover, Sanador, Gral sau Monza.
-----
Acest articol face parte din demersul RoMâine, inițiat și susținut MedLife, furnizorul național de sănătate al României.
RoMâine este un efort comun de însănătoșire națională, care se construiește cu grijă, respect, încredere, speranță și empatie. Valori care se regăsesc și în spitalele MedLife. Aici se aude grija, speranța prinde glas și se naște un mâine mai bun ca azi.
Intră pe www.medlife.ro/romaine/ și află mai multe detalii.
#GrijaRoMaine #SpitaleleMedLife #ImpreunaFacemRomaniaBine
Citește și:
ANALIZĂ Radiografia spitalelor private din România. Ce servicii oferă și de ce le aleg românii
