Respect #RoMâine

​INTERVIU Cristian Presură, fizician: Cea mai mare provocare în prezentarea lucrurilor ştiinţifice este natura abstractă a ştiinţei. Curentul electric nu se vede, găurile negre sunt departe şi nu am ajuns la niciuna

de A.T.     HotNews.ro
Luni, 15 noiembrie 2021, 10:19 RoMaine MedLife


Cristian Presura
Foto: Hotnews
Pandemia cred că a scos la iveală un punct vulnerabil al societăţii româneşti când vine vorba de alfabetismul ştiinţific şi încrederea în ştiinţă. Pe de altă parte, nu cred că putem reduce impactul doar la acest aspect, spune Cristian Presură, fizician, într-un interviu pentru HotNews.ro. “În cazul educaţiei ştiinţifice este vorba de un aspect formal şi altul informal. La primul trebuie văzut de câţi profesori de ştiinţă este nevoie, apoi aceștia trebuie selectați pe bază de cunoştinţe şi educaţie, trebuie supuși unei pregătiri în universităţile specializate, iar apoi retribuiți corespunzător”.

Cum ați ales fizica?


Cristian Presură: Ea m-a ales pe mine, atunci când am privit cerul nopţii de la ţară. Fiecare stea îmi spunea: „Priveşte-mă, nimeni nu a ajuns la mine. Niciunul dintre voi, oamenii care mă priviţi acum, nu ştie ce planete şi bogăţii port.”

Credeți că fizicienii sunt respectați în România? Dar știința?

Cristian Presură: În general, fizicienii sunt văzuţi ca nişte ingineri în ale materiei, iar lucrul acesta mă întristează, pentru că, dincolo de tehnologia pe care o aduce, fizica este filozofia naturii. În esenţă, ea este baza cunoaşterii ştiinţifice a lumii în care trăim, de aceea fizica are încorporată în ea seminţele filozofiei cunoaşterii.

Ce înseamnă respectul pentru dumneavoastră?

Cristian Presură: Un lucru care îmi inspiră în mod natural respect este efortul susţinut făcut de cineva pentru a ajunge la un rezultat, „transpiraţia” lui dacă pot spune aşa. Un alt lucru sunt profesorii care m-au educat. Deşi nu vreau, „haina” oficială încă îmi inspiră respect, prin prisma educaţiei mele, deşi de această formă de „respect” încerc să mă tămăduiesc: adesea în spatele „hainelor oficiale” există funcţii căpătate pe nedrept, prin nepotisme, manevre necurate şi aşa mai departe.

Respectul pentru educație științifică. Înțeleg românii ce li se întâmplă legat de știință, fenomene naturale și lucruri mai complexe, precum vaccinurile? Cum credeți că se poate face educație științifică?

Cristian Presură: România are, din păcate, un procent foarte ridicat de analfabetism funcţional. Nu este atunci de mirare că şi alfabetismul ştiinţific (măsurat de testele PISA) este scăzut. Cred că educaţia tinerilor trebuie să înceapă cu susţinerea şi clarificarea ideii de educaţie. State ca Singapore arată cum, cu un plan bine gândit, în douăzeci de ani se pot extrage fructele schimbării. Educaţia ştiinţifică este parte a acestei schimbări, nu poate fi gândită separat. Ea trebuie gândită atât în sistemul formal (şcoală) cât şi în cel informal (platforme media, etc.). În sistemul formal, de exemplu, este nevoie de un corp profesoral bine pregătit, dedicat, respectat în societate şi retribuit pe măsură.

Dumneavoastră faceţi educaţie ştiinţifică pe Youtube, Tiktok, Facebook. Unde ați găsit mai mulți tineri și la ce reacționează ei? Ați găsit vreun truc în abordarea lor?

Cristian Presură: În ordinea vârstelor, de la mai mic la mare, sunt TikTok, Youtube, Facebook. Să nu uităm că toate acestea sunt platforme comerciale, ale căror scop declarat este profitul financiar. De aceea, oricine încearcă să facă educaţie pe aceste platforme nu va găsi decât arareori instrumente educaţionale ajutătoare. Trucurile folosite sunt adesea cele învăţate la lecţiile de pedagogie: construcţia unei poveşti atractive, interacţiunea directă cu urmăritorii, reducerea unei probleme complexe la elementele sale esenţiale, de unde poate fi reconstruită apoi ulterior de oricine, introducerea jocului în învăţare, etc.

Cum ar trebui să le explicăm tinerilor, să abordăm anumite lucruri tehnice, științifice într-un mod practic pentru a le stârni curiozitatea? Ne puteți da un exemplu, cum ar fi o întrebare pe care o primiți cel mai des și răspunsul pe care-l oferiţi?

Cristian Presură: Cea mai mare provocare în prezentarea lucrurilor ştiinţifice este natura abstractă a ştiinţei. Curentul electric nu se vede, găurile negre sunt departe şi nu am ajuns la niciuna, iar atomul este microscopic şi are o comportare cuantică cu mult diferită de experienţa noastră cotidiană macroscopică. Creierul este suprasolicitat în a imagina lucruri pe care ochiul nu le vede, mâna nu le simte, iar mintea nu se aşteaptă ca ele să existe. De aceea, eu încerc în primul rând să reduc natura abstractă a prezentării, deşi asta este extrem de dificil şi adeseori imposibil. Când sunt întrebat de găuri negre, de exemplu, în loc să descriu curbura spaţiului, le explic celor care mă urmăresc ce s-ar întâmpla dacă aş ţine o gaură neagră în mână şi cum atunci, oricât de mult aş băga mâna în gaura neagră, ea nu iese prin partea cealaltă, aşa cum se întâmplă adesea în show-urile de magie.

Cum credeți că a afectat pandemia educația științifică din România și ce soluții vedeți?


Cristian Presură: Pandemia cred doar că a scos la iveală un punct vulnerabil al societăţii româneşti când vine vorba de alfabetismul ştiinţific şi încrederea în ştiinţă. Pe de altă parte, nu cred că putem reduce impactul doar la acest aspect. De exemplu, sunt multe lucruri care au contribuit la eşecul campaniei de vaccinare ce ţin de cultură, de încrederea în oficialităţi, de conlucrarea autorităţilor implicate, de mentalităţile de grup etc. Nu am soluţii magice diferite de ceea ce bănuieşte fiecare: cerut ajutorul oamenilor care se pricep (psihologi, profesori, etc), identificat unde sunt probleme, găsirea şi implementarea soluţiilor. Motto-ul meu este că, atunci când se vrea, se face. În cazul educaţiei ştiinţifice este vorba de un aspect formal şi altul informal. La primul trebuie văzut de câţi profesori de ştiinţă este nevoie, apoi aceștia trebuie selectați pe bază de cunoştinţe şi educaţie, trebuie supuși unei pregătiri în universităţile specializate, iar apoi retribuiți corespunzător.

În sistemul pe care eu mi-l doresc, fiecare profesor de ştiinţă din România trebuie să simtă cum, prin efortul comun, construieşte o Românie modernă în care ştiinţa este baza unei economii competitive şi a unei vieţi materiale prospere. În cadrul sistemului informal, cred că nu trebuie pus accent pe cunoștințe, cât mai ales pe modul personal de raportare la știință care este, în mod esențial, determinat de biologia noastră. Curiozitatea, supriza, greșeala și jocul sunt doar câteva din aceste aspecte.

---
Articolul face parte din demersul RoMâine. Platforma de sănătate RoMâine este locul în care românii au ocazia să își aducă aminte și să exerseze cele mai importante valori umane, precum Respectul, Empatia, Încrederea, Speranța sau Grija. Este o școală națională de clădit în viitor în care Sistemul Medical MedLife, furnizorul național de sănătate al României, aduce împreună personalități de renume și oameni de rând, pentru a găsi soluții să facem România bine. #RoMaine #RespectRoMaine #RespectRoMaineMedLife






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















10505 vizualizari

  • -1 (17 voturi)    
    stiinta pandemiei (Luni, 15 noiembrie 2021, 10:46)

    bobo2 [utilizator]

    se stie ca si legile lui Newton au evoluat, legea a II-a a fost la inceput F=m+a, dupa cateva luni a devenit F=m-a si abia dupa cativa ani a luat forma F=m*a ...
    • -2 (2 voturi)    
      Într-adevăr (Miercuri, 17 noiembrie 2021, 14:24)

      Cheie primara [utilizator] i-a raspuns lui bobo2

      La SNSPA și la Spiru chiar așa s-a întâmplat.
  • +12 (16 voturi)    
    Analfabetism stiintific (Luni, 15 noiembrie 2021, 11:33)

    Gigel cu elefantii [utilizator]

    La noi se pregateste o "aprofundare" a analfabetismului. Cartile de stiinta au inceput sa dispara din librarii. Sau au disparut cu totul. La mine in oras, anticariatul e un fel de sectie a Academiei Romane pe langa librarii. Au ramas in librarii doar carti de popularizare a stiintei. Un profesionist ar avea probleme sa-si faca o biblioteca in domeniul lui.
    • +1 (11 voturi)    
      Nu îți trebuie bibliotecă... (Luni, 15 noiembrie 2021, 23:23)

      Soarele [utilizator] i-a raspuns lui Gigel cu elefantii

      ... daca ai YouTube!

      Iar cei mai ”inteligenți” sunt deja pe TikTok și Only Fans! :))
      • +5 (7 voturi)    
        Ba da, iti trebuie (Marţi, 16 noiembrie 2021, 8:44)

        Gigel cu elefantii [utilizator] i-a raspuns lui Soarele

        Odata ca iti trebuie niste referinte standard, pe care le folosesc multi. Apoi poti avea nevoie de informatii specifice, greu de gasit pe net. Si ce faci daca pica netul din varii motive? De ex. pt. ca a picat curentul. La noi mai probabil pica curentul pe o perioada mai lunga decat pica netul singur.
  • -3 (9 voturi)    
    dA (Luni, 15 noiembrie 2021, 16:34)

    Babilou [utilizator]

    E exact ce scria C. Noica cu ani in urma: romanii au nevoie de determinari in sfera realului. (ex. e Catedrala Neamului.....)
  • +4 (8 voturi)    
    Am trait si pe alte meleaguri (Marţi, 16 noiembrie 2021, 9:08)

    PowerIon [utilizator]

    si n-as spune ca acolo oamenii sunt mai docti decat noi.
    Nu s-au vaccinat findca au inteles cum functioneaza arn-ul. Si nici cei mai buni medici de-ai nostri care recomanda vaccinul nu stiu decat in mare.
    Aici e vorba de un f ridicat nivel al stiintei care este accesibil unor anumiti savanti.
    Important este sa ai incredere in stiinta. Si cei care recomanda vaccinul au. Si toata lumea civilizata are.
    • +2 (2 voturi)    
      ? (Marţi, 16 noiembrie 2021, 17:47)

      nick1587873340950 [utilizator] i-a raspuns lui PowerIon

      !
    • +1 (3 voturi)    
      ... (Miercuri, 17 noiembrie 2021, 12:37)

      cartograful [utilizator] i-a raspuns lui PowerIon

      @PowerIon, stiinta nu trebuie crezuta, stiinta se demonstreaza. "Crezi in stiinta" e cea mai mare prostie emanata in lume de la Inchizitie incoace. Cea mai de pret arma a Stiintei este scepticismul.
      Eu sunt DATOR sa nu te cred pana nu-mi explici experimentul si nu-s in stare sa-l reproduc.
      Altfel e doar o noua secta. Asta deosebeste stiinta de credinta. In Credinta crezi, in Stiinta stii.
      • -1 (1 vot)    
        Stiinta trebuie crezuta (Joi, 18 noiembrie 2021, 14:12)

        PowerIon [utilizator] i-a raspuns lui cartograful

        de cei ca tine sau ca mine care nu avem nivelul de instructie corespunzator in domeniu respectiv.
        Hai sa nu fim ipocriti!
        Una este sa te convingi facand experimente banale ca cele din fizica de liceu si alta e sa faci inginerie genetica cum a facut turcul de la Biontech.
        Deci crede-i pe altii care sunt in stare sa demonstreze. Ei reprezinta Stiinta care trebuie crezuta.
        Sau crezi ca un savant erudit care face progrese intr-un domeniu, mai sta sa demonstreze ce au descoperit altii (de cele mai multe ori cu mare efort de dotare tehnica). El Crede celor precedenti si merge mai departe si daca experimentul reuseste va fi crezut de altii.
    • +1 (1 vot)    
      esti beat ? (Miercuri, 17 noiembrie 2021, 14:18)

      nick1587873340950 [utilizator] i-a raspuns lui PowerIon

      ce inseamna nivel ridicat al stiintei ? un nou termen cumva ?
      • -1 (1 vot)    
        Siiinta este reprezentatata de oameni (Joi, 18 noiembrie 2021, 16:10)

        PowerIon [utilizator] i-a raspuns lui nick1587873340950

        cu diferite nivele de instructie sau specializare.
        Nu trebuie absolutizata, este in continua evolutie.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by