Restantele la credite cresc periculos, stabilind record dupa record. Sanatatea creditelor acordate de banci populatiei si firmelor este de la o luna la alta la cote de avarie si nu se intrevede prea curand vreun semn de stabilizare. De parca nu ar fi de ajuns ca economia intarzie sa isi ia avant si mai mult balteste in insolvente si avanseaza ca melcul, tot mai multe banci locale se confrunta cu presiuni din partea bancilor-mama pentru a inchide liniile de finantare. Asta se resimte intr-un apetit tot mai redus al bancilor de a acorda credite, ceea ce intarzie si mai mult redresarea economica, iar asta se rasfrange asupra capacitatii de rambursare a creditelor. Suntem intr-un cerc vicios, in care bancile locale presate de bancile-mama isi taie singure craca de sub picioare, scazand creditarea, in timp ce restantele cresc de la o luna la alta, scrie Capital.
Deficitul bugetar poate duce la impozite mai mari. In ciuda declaratiilor conform carora povara fiscala va fi redusa, este posibil sa asistam, in 2014, la majorari pentru anumite impozite doar pentru a acoperi deficitul bugetar. Nici nu a venit bine delegatia Fondului Monetar International (FMI) la Bucuresti, ca oficialii nostri au si iesit cu declaratii razboinice la adresa contribuabililor. Mai exact, cu o posibila majorare a cotei unice de impozitare, pana la circa 22% (in loc de 16% in prezent), concomitent cu o reducere de cateva puncte procentuale a TVA. Informatia a aparut pe surse, iar oficialii partidelor s-au ferit sa spuna ca ar fi venit de la cineva vreo propunere de genul acesta, ci a fost "doar o discutie". Din nenat, probabil, la fel cum au picat si cifrele cu care ar putea creste veniturile din cota unica in cazul cresterii pana la 22%. Mai exact, un total de peste 12 miliarde lei, dintre care opt miliarde de la impozitul pe salarii si patru de la impozitul pe profit. Continuarea in Capital.
Misterioasa disparitie a averilor din seifurile bancilor: Furt sau escrocherie? Un furt dintr-o cutie de valori, reclamat de un afacerist pitestean, readuce in actualitate alte doua cazuri asemanatoare care au avut loc, in acest an. Anchetatorii incearca sa dezlege misterul care planeaza asupra presupuselor disparitii din seifurile bancilor. Politistii si procurorii nu au prins pe nimeni, insa au aflat ce averi ascund unii oameni de afaceri si politicieni. Dedesubturile unor anchete cu multe semne de intrebare si marturiile unor bancheri, in Evenimentul Zilei.
Strategia eronata a Europei. Dupa ce Washingtonul si-a redeschis guvernul si a evitat o posibila incapacitate de plata, atentia internationala se va muta din nou spre zona Euro, anunta publicatia americana Wall Street Journal, intr-un editorial despre greselile tactice din economia zonei Euro, citat de Adevarul. Europa are un mod anume in a pune economia americana intr-o lumina buna. In SUA, rata somajului este inca ridicata, 7,2%. Dar in cele 17 state ale zonei Euro, media somajului este de 12%, variind de la 5,2% in Germania la 26,2% in Spania. Atat SUA, cat si Europa nu au o strategie pregatita sa stimuleze ritmul scazut al cresterii economice. Dar Europa, in special, s-a impotmolit intr-o abordare pe termen scurt, care nu poate dura: tranformarea restului Europei pentru a semana cu Germania cumpatata, care se bazeaza pe exporturi, mai degraba decat pe consumul intern sau investitii.
Gheorghe Patrascu, arhicetul-sef al Primariei Capitalei: "Cazul Cathedral Plaza a speriat investitorii straini". Executorul Lucian Gont: "Demolarea Cathedral Plaza este riscanta, nimeni nu-si asuma raspunderea". Cazul Cathedral Plaza a ajuns la urechile investitorilor din toata lumea, care se gandesc de mai multe ori inainte sa investeasca pe piata noastra imobiliara, dupa cum declara Gheorghe Patrascu, arhitectul sef al Capitalei: "Se stie pana in America despre acest caz, care are efecte negative pe piata imobiliara. Investitorii refuza sa mai construiasca la noi, am semnale clare de peste ocean". Domnia sa considera ca situatia de la Cathedral Plaza - controversatul turn construit langa Catedrala Sf. Iosif din Capitala, pentru care exista o hotarare judecatoreasca de demolare - este una destul de dificila. Gheorghe Patrascu sustine ca demolarea acestei cladiri ar fi deosebit de riscanta pentru Catedrala, existand pericolul ca peretii monumentului sa crape. Arhitectul spune ca: "Cladirea, chiar daca este imorala, nu este ilegala. Sentinta pentru demolare este complet eronata si cineva, la un moment dat, se va sesiza in legatura cu acest lucru. Imobilul nu poate fi demolat fara a fi pusa in pericol Catedrala, intrucat a fost realizat printr-o metoda anume care a presupus constructia in paralel a subsolului si a nivelurilor exterioare." Integral in Bursa.
O afacere unica in Europa infloreste in Bihor: fabrica de ulei de canepa. O carte in limba germana, in care erau descrise proprietatile canepei, a fost factorul de inspiratie pentru un business de succes, a carui concurenta vine tocmai de peste Ocean. La periferia orasului bihorean Salonta, in zona industriala, isi desfasoara activitatea singura fabrica de ulei de canepa din Europa. Afacerea a pornit in urma cu cinci ani si are trei actionari. Povestea fabricii, in Adevarul.
Interviu cu Mihai Tanasescu, vicepresedintele Bancii Europene de Investitii: "Uniunea bancara va conduce spre o disciplina mai mare a sistemului". Uniunea bancara este un exercitiu necesar pentru Europa, potrivit vicepresedintelui Bancii Europene de Investitii (BEI), Mihai Tanasescu. El explica, intr-un interviu pentru Bursa, de ce considera ca noul acord de tip preventiv incheiat de tara noastra cu Fondul Monetar International nu este o "condamnare la doi ani de reforme mimate", precum sustin analistii, dar si de ce informarea corecta a populatiei privind avantajele si dezavantajele aderarii la zona euro este cruciala.
