Fauritorii pacii. Sase luni care au schimbat lumea

de A.V.     HotNews.ro
Joi, 7 februarie 2019, 15:05 Actualitate | Recomandare de lectura


fauritorii-pacii-sase-luni-care-au-schimbat-lumea
Foto: Hotnews

Carte distinsa cu premiile SAMUEL JOHNSON • DUFF COOPER • HESSELL-TILTMAN • ARTHUR ROSS, acordat de Council on Foreign Relations (Medalia de argint) si PREMIUL GUVERNATORULUI GENERAL AL CANADEI

Conferinta de Pace de la Paris, 1919, si incercarea de a pune capat razboiului. Intre ianuarie si iunie 1919, dupa incheierea „razboiului care urma sa puna capat tuturor razboaielor", oameni din toate colturile lumii au sosit la Paris pentru Conferinta de Pace.

Cele mai importante personalitati prezente au fost conducatorii celor trei mari puteri – Woodrow Wilson, Lloyd George si Clemenceau –, dar la Paris au sosit mii de alti delegati, fiecare cu propria sa agenda. Regi, prim-ministri si ministri de externe, insotiti de suitele lor de consilieri, stateau cot la cot cu jurnalisti si lobbyisti, luptand pentru o serie intreaga de cauze, de la independenta Armeniei pana la drepturile femeilor. T.E. Lawrence, regina Maria a Romaniei, Maynard Keynes, Ho Si Min – tot mapamondul avea ceva de rezolvat la Paris in acel an. Lumea nu mai vazuse niciodata ceva asemanator si nici ca avea sa mai vada vreodata.

​O fascinanta lucrare de istorie" – Tony Blair, Guardian

„Captivanta… detaliata, justa, mereu vivace, plina de portrete sclipitor realizate." – Allan Massie, Daily Telegraph

„Exact genul de carte care imi place – scrisa alert si condimentata cu o cutezanta bazata pe o eruditie solida." – Roy Jenkins, Sunday Times

„Plina de viata, fascinanta si provocatoare" – Choice

„Antrenant scrisa si bine documentata" – Stand To Magazine

In 1919, Parisul era capital lumii. Conferinta de Pace era cea mai importanta chestiune la ordinea zilei, iar delegatii – cei mai puternici oameni de pe mapamond. Se intalneau in fiecare zi. Discutau, dezbateau, se ciorovaiau si cadeau iar la intelegere. Incheiau acorduri. Redactau tratate. Creau noi state si noi organizatii. Cinau si mergeau la teatru unii in compania celorlalti. Timp de sase luni, din ianuarie pana in iunie, Parisul a fost deopotriva guvern, curte de apel si parlament mondial, nucleul temerilor si sperantelor intregii lumi.

Oficial, Conferinta de Pace a durat inca si mai mult, pana in 1920, insa primele sase luni sunt cele mai importante, caci atunci s‑au luat deciziile‑cheie si s‑a pus in miscare un lant de evenimente cruciale.

O lucrare magistrala, de o relevanta uluitoare nu numai pentru istoriografia secolului XX, dar si pentru intelegerea resorturilor si dinamicii lumii de azi.

Autoarea de origine canadiana Margaret MacMillan este un istoric de renume mondial, profesor de istorie internationala la Universitatea Oxford. Si-a obtinut doctoratul la St Antony’s College, Oxford, unde mai tarziu a ocupat pozitia de rector. Anterior a mai fost rector la Trinity College si professor de istorie la Universitatea din Toronto, precum si la Universitatea Ryerson. Eminent expert in istorie si relatii internationale, MacMillan este si un frecvent commentator in mass-media.

Este autoarea unor lucrari de mare succes, traduse in mai multe limbi si incununate cu premii prestigioase, precum Women of the Raj, Nixon in China, The Uses and Abuses of History, Extraordinary Canadians: Stephen Leacock, History’s People, The War that Ended Peace: The Road to 1914 (publicata in limba romana de Editura Trei, sub titlul Razboiul care a pus capat pacii: Drumul spre 1914).



Citeste mai multe despre   
















8185 vizualizari

  • +7 (11 voturi)    
    asa de bine au "Făurit-o" (Vineri, 8 februarie 2019, 16:24)

    MG [utilizator]

    că în 20 de ani am avut un razboi mult mai mare ca efect al acestei păci
    • +1 (7 voturi)    
      elitele (Luni, 11 februarie 2019, 6:51)

      Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui MG

      Al doilea razboi era deja pe agenda bancherilor.
  • +6 (8 voturi)    
    Corect! (Sâmbătă, 9 februarie 2019, 12:09)

    Nonidem [utilizator]

    Corect!Prea dura fata de Gemania, prea multi etnici germani in afara tarii,prea stricta regula Frantei de a acorda acces la mare noilor state.,prea mare dezinteresul fata de tarile Caucazului si fata de Constantinopol;se puteau gandi ca o tara ca Germania va renaste si va polariza statele care s-au considerat nedreptatite.Totusi, ce minunat ar fi fost pentru Tara noastra si pentru intreaga omenire daca Tratatul de la Versailles si celelalte adiacente ar fi putut fi mentinute!
    • +3 (5 voturi)    
      Minunat pentru tara noastra ? (Sâmbătă, 16 februarie 2019, 7:18)

      Maspp [utilizator] i-a raspuns lui Nonidem

      Romania in perioada interbelica era un stat multi-etnic cu probleme uriase de integrare. Procentul etnicilor romani era de 64%. Basarabia era un focar permanent de saracie, probleme , revolte. Saracia aproape universala a zonelor rurale era nemaintalnita in Europa. Nu, Romania Mare , doar ca era mare, nu insemna mai buna, ma prospera. Noi inca am ramas la mentalitatea ca daca suntem mai mari, e mai bine. De ce ? Germania a pierdut 1/4 din teritoriu in est, care avea 90% din populatie etnici germani, teritoriu ce fusese colonizat in 700 de ani, 7.5 milioane de germani au trebuit sa paraseasca Silezia, Pomerania, Prusia de Est. Aia a fost o tragedie nemaintalnita in istorie. Orase germane gen Danzig, Breslau , Stettin care erau varfuri in educatie, economie si care aveau 95% populatie germana au fost umplute cu polonezi adusi din Ucraina si Belarus. Si cu toate astea, n-am auzit in Germania sa se abordeze problema astazi in termenii sentimentali in care am abordat noi problema Basarabiei. E drept, ca nemtii au si facut orori nemaintalnite in Europa pentru care au si fost pedepsiti.
      • -1 (3 voturi)    
        Desole! (Luni, 18 februarie 2019, 7:31)

        Nonidem [utilizator] i-a raspuns lui Maspp

        Desole, dar trebuie sa contrazic ideile expuse, ca fiind incorecte:
        1. "Romania stat multietnic"-scuze, daca ati mai fi adaugat "imperialist" ar fi fost identic cu teoria Kominternului si a minusculului PCR.Procentajul per ansamblu al etnicilor romani a fost de 70%,elementul romanesc fiind net majoritar in toate provinciile-inclusiv Basarabia-cu exceptia Bucovinei, unde 40% romani reprezenta totusi majoritatea relativa.
        2. Lumea satului interbelic era la fel in toata Romania, Basarabia nu era mai diferita esential de restul Romaniei.Revoltele?Poate va referiti la Tatar Bunar,1924,actiune agresiva a URSS,fara priza in populatia basarabeana.
        3. 12 milioane de germani au trebuit sa-si paraseasca, doar cu o sacosa,casele.O tragedie, ca reactie a desfiintarii de catre ei a statelor respective.Nicio legatura cu situatia din provinciile romanesti unite cu Regatul Romaniei.Nu vad de ce nu am milita pentru reintregirea neamului,referitor la Basarabia.
        4. Administrarea unei tari care si-a triplat suprafata, unind teritorii dezvoltate inegal, complicat cu revizionismul minoritatilor existente care de la statutul dominant au trecut la statutul de minoritar, a contituit un mare efort al conducerii Romaniei, reusind sa rezolve dificilele probleme intr-o maniera acceptabila, fapt care merita a fi apreciat.Romania era pe calea cea buna,leul era la paritate cu dolarul,coeziunea interna consolidata.Acesta este esenta Romaniei Mari,cu bune si mai putin bune.
        • +1 (1 vot)    
          Aveti dreptate (Marţi, 19 februarie 2019, 10:12)

          Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui Nonidem

          In general asa este cu referire la Romania interbelica... dar hai sa nu uitam de efectele Marii Crize 1929 asupra Romaniei. Daca din cauza Crizei PIB-ul Angliei se redusese cu 25% pana in 1935, va dati seama ce era totusi in Romania?
          • +1 (1 vot)    
            Majoritatea romanilor din acei ani (Miercuri, 20 februarie 2019, 7:35)

            John M. [utilizator] i-a raspuns lui Toni_Romania

            traiau la tara, intr-o "economie de subzistenta". Nivelul productiei agricole n-a scazut in timpul crizei predominant bancare si industriale. Surse straine mentioneaza ca in anii respectivi romanii erau cea mai bine hranita natiune din Europa si bunastarea a tinut pana la seceta din 1947.
            • -1 (1 vot)    
              dimitrie gusti - sociolog (Miercuri, 20 februarie 2019, 8:42)

              Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui John M.

              "Ceea ce domină în marea noastră mortalitate generală este proporţia enormă a mortalităţii infantile. In această privinţă ne găsim în faţa unui fenomen cu totul particular: suntem şi astăzi la cifra record de acum 50 ani, pe care n'o mai aflăm nicăieri în lume şi pe care n'am reuşit s'o modificăm cu aproape nimic. […] Cu mici variaţiuni anuale, avem şi astăzi o mortalitate infantilă de aproape 20%. Aceasta înseamnă că o cincime din copiii ce se nasc în fiecare an, mor înainte de a intra în al doilea an al vieţii. In cifre absolute aceasta reprezintă pentru totalul de aproximativ 600.000 copii ce se nasc pe an, 120.000 morţi".
              Dimitrie Gusti-Enciclopedia-Romaniei-1938-Vol-I Pg 511-512.
              • +1 (1 vot)    
                Ce-are a face coada vacii... (Miercuri, 20 februarie 2019, 12:51)

                John M. [utilizator] i-a raspuns lui Toni_Romania

                Mortalitatea infantila n-avea nimic de-a face cu nivelul de trai ridicat al familiei romanesti interbelice, mai ales ca natalitatea era atat de ridicata.
                Repet: Romania era granarul Europei iar romanii erau cea mai bine hranita natiune.
      • +1 (1 vot)    
        Germania (Miercuri, 20 februarie 2019, 9:06)

        MG [utilizator] i-a raspuns lui Maspp

        este prezenta acum in fostul imperiu Rus mai mult ca niciodata; economic, dar este. De fapt Germania a pierdut razboiul dar a castigat pacea.

        Romania a castigat teritoriu dupa primul razboi asa cum TOATE nationalitatile din zona au profitat - era ceva inevitabil. Asa ceva s-a mai intamplat doar dupa razboiul iugoslav - unde avem ţări nou create cu suprafeţe si populatii mult mai mici.
  • -1 (1 vot)    
    dimitrie gusti - nr.2 (Miercuri, 20 februarie 2019, 8:43)

    Toni_Romania [utilizator]

    “Rămânerea pe drum, adică părăsirea şcoalei înainte de absolvire, începe dela învăţământul primar. In cel rural, mai mult decât în cel urban. Intre anii 1921-1932 au fost înscrişi în medie anuala în şcolile rurale (şcolile au fost 11.104 în 1921 -1922 şi 13.777 in 1931—1932) un număr de elevi între 1.245.914 si 1.795.037. Am avut astfel în timpul acestor zece ani un număr de aproximativ 16.000.000 înscrişi. Dintre aceştia au absolvit aproximativ numai 730.000. In medie anuala 70.000. Pentru aceşti 70.000 absolvenţi anuali, am întreţinut în medie anuală 25.000 de învăţători. In şcolile urbane, situaţia este ceva mai buna dar fara sa se departeze prea mult.”

    Dimitrie Gusti - Enciclopedia-Romaniei-1938-Vol-I Pg 164.
  • 0 (0 voturi)    
    Trei lucruri despre carte: (Joi, 21 februarie 2019, 7:04)

    John M. [utilizator]

    -evidentiaza rolul reginei Maria in faurirea Romaniei Mari, caci Bratianu enervase pe toata lumea
    -evidentiaza ca ungurii si-au facut-o singuri la Versailles, trimitand o delegatie de "fosile nobile" care aveau haine cusute cu fir de aur si ornate cu diamante ceea ce i-a convins pe cei din Consiliu ca acestia nu puteau sa reformeze Ungaria
    -Bela Kun, cel care a instalat un guvern comunist la Budapesta, era nascut langa Zalau, in Salaj, si dupa ce a fost rasturnat de armata romana a fugit in Rusia care l-a arestat si care sub tortura a marturisit ca era agent al Sigurantei romane!!!


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version