Încrederea președintelui Vladimir V. Putin pare să nu cunoască margini.Încurajat de contraofensiva eșuată a Ucrainei și de sprijinul șovăitor al Occidentului, Putin afirmă că obiectivele războiului dus de Rusia au rămas neschimbate. Marți, în cursul unei discuții avute cu generalii săi, Putin s-a lăudat că Ucraina este atât de încolțită încât trupele invadatoare ale Rusiei fac „ce vrem noi”, scrie New York Times, citat de Rador Radio România.

Vladimir Putin Foto: Alexander Ryumin / TASS / Profimedia

„Nu vom renunța la ceea ce este al nostru”, a susținut el, după care a adăugat disprețuitor: „Dacă vor să negocieze, atunci să negocieze”.

Dar în recentele sale declarații făcute în culise, Putin a transmis un alt mesaj. El e gata să ajungă la un acord.

Cel puțin din septembrie, Putin a semnalat prin intermediari că este dispus să se ajungă la o încetare a focului care să oprească luptele de pe frontul actual, asta fiind departe de ambițiile sale de a domina Ucraina, după cum afirmă doi foști înalți oficiali ruși apropiați Kremlinului, precum și oficiali americani și străini care au primit un asemenea mesaj din partea emisarilor lui Putin.

De fapt, Putin a mai pomenit un acord de încetare a focului și cu un an în urmă, în toamna anului 2022, după cum afirmă o serie de oficiali americani. Această discretă disponibilitate, nemenționată anterior, a survenit după ce Ucraina a respins armata Rusiei din nord-estul țării. Potrivit acelorași oficiali, Putin a dat de înțeles că este satisfăcut de teritoriul cucerit de Rusia și e gata să încheie un armistițiu.

Interesul repetat al lui Putin față de un eventual armistițiu demonstrează cât de oportunistă și de improvizată a fost abordarea războiului în culise. Zecile de interviuri cu ruși care l-au cunoscut de multă vreme și cu oficiali străini care au putut urmări manevrele interne ale Kremlinului arată un lider care caută să reducă riscurile și să-și păstreze căile de manevră într-un război care a durat mai mult decât se așteptase. Deși în public afișa o retorică incendiară, pe plan privat, Putin își manifesta dorința de a-și proclama victoria și de a trece la alte treburi.

Nu există probe din care să reiasă că liderii ucraineni, care s-au angajat să-și recucerească teritoriile, ar accepta un asemenea acord. O serie de oficiali americani afirmă că ar fi vorba despre o cunoscută tentativă a Kremlinului de a dezorienta și nu reflectă dorința reală de compromis din partea lui Putin. Foști oficiali ruși mai spun că s-ar putea prea bine ca Putin să se răsgândească din nou dacă forțele ruse încep să se redreseze.

În ultimele 16 luni, Putin a fost supus mai multor umilințe – retrageri jenante, revolta unui războinic pe vremuri prietenos – înainte de a ajunge la actuala sa încredere relaxată. În general, el a pornit un război care a omorât sau a mutilat mii de oameni, etalându-și contradicțiile care au devenit „marca” regimului său.

Deși obsedat de performanțele Rusiei pe câmpul de luptă și de ceea ce el consideră a fi misiunea istorică de a recuceri ceea ce, in opinia sa, ar fi „teritoriile de drept ale Rusiei”, el a căutat ca majoritatea rușilor să-și continue o viață normală. Deși pregătește Rusia pentru ani de război, el încearcă discret să arate că este gata să-i pună capăt.

El vrea într-adevăr să se oprească pe pozițiile actuale, au declarat pentru The New York Times o serie de foști înalți oficiali ruși, vorbind despre mesajul discret al Kremlinului. Un înalt oficial a mai adăugat: „El nu dorește să se dea nici măcar cu un metru înapoi”.

Disponibilitatea unui armistițiu

Începând din septemnrie, oficialii occidentali au sesizat noi semnale potrivit cărora Putin ar fi interesat de un armistițiu.

Semnalele sosesc prin mai multe canale, inclusiv prin intermediul guvernelor străine care întrețin relații atât cu Statele Unite, cât și cu Rusia. O serie de emisari neoficiali ruși le-au vorbit interlocutorilor despre „conturul” unui eventual acord pe care Putin l-ar accepta, după cum afirmă mai mulți oficiali americani, dar și alții.

„Nici Putin și nici armata rusă nu vor să-și mai slăbească în continuare capacitatea”, a declarat un oficial străin care s-a întâlnit în această toamnă cu o serie de înalți oficiali ruși.

Și Putin a făcut niște vagi declarații publice prin care se arăta deschis negocierilor, declarații care, în general, au fost minimalizate de comentatorii occidentali.

O serie de analiști susțin că Putin are de profitat de pe urmaa unui război prelungit și că el dorește să amâne orice negocieri până când la Casa Albă ar putea reveni fostul președinte Donald Trump, principalul candidat la nominalizare din partea republicanilor în vederea alegerilor prezidențiale din 2024. Alți foști oficiali ruși opinează că Putin ar dori să ajungă la un acord mai devreme, dată fiind inerenta incertitudine a războiului.

Ei susțin că propaganda lui Putin ar putea ușor transforma în victorie situația actuală, sărbătorind un coridor terestru spre Crimeea, o armată care a rezistat în fața contraofensivei Ucrainei susținute de Occident și pretinsa anexare de către Rusia a patru regiuni ucrainene, trecând peste faptul că Rusia nu le controleaază întrutotul.

Potrivit unora, momentul ideal ar fi înaintea alegerilor prezidențiale din Rusia, programate în martie. Putin e sigur că își va asigura încă un mandat de șase ani, dar el dorește mult ca alegerile să ilustreze sprijinul populației.

Public, Putin și-a păstrat poziția agresivă, afirmând că rezistă în fața unui Occident care caută să distrugă o civilizație rusă veche de 1000 de ani.

Dar oficialii americani observă o schimbare a poziției lui Putin, subliniind că el nu mai cere îndepărtarea guvernului lui Zelenski. Ei spun că armistițiul vehiculat de Putin va păstra o Ucraină suverană cu capitala la Kiev, dar ar permite Rusiei să controleze 20% din teritoriul ucrainean pe care și l-a anexat deja. Ei mai susțin că, deși Putin dă de înțeles că e dispus la un asemenea acord, el așteaptă să i se facă o ofertă ceva mai clară.

Printre multele pretenții la care nu se va renunța se numără și hotărârea lui Putin de a menține Ucraina în afara NATO. Dar un fost oficial rus consideră că un dezacord pe această temă nu l-ar îndepărta pe Putin de o înțelegere, având în vedere că alianța nu e pe cale să admită Ucraina în viitorul apropiat.

Totuși, o serie de înalți oficiali americani spun că ei nu cred că vreun politician ucrainean marcant ar putea accepta un acord în urma căruia Rusiei să îi rămână un teritoriu ucrainean atât de întins.

Un alt eventual impas s-ar datora eforturilor lui Putin de a pune Statele Unite în centrul oricăror negocieri.

Guvernele Statelor Unite și Rusiei dețin canale de comunicație în privința unor probleme cum ar fi schimbul de prizonieri. Dar William J. Burns, directorul CIA, și Seghei Narîșkin, directorul serviciului rus de informații externe, s-au întâlnit ultima oară cam cu un an în urmă, în Turcia, subliniază oficialii. Și, potrivit oficialităților americane, Statele Unite nu negociază și nici nu vor negocia din partea Ucrainei. Oficialii americani afirmă că, indiferent de disponibilitatea lui Putin, Ucraina trebuie să-și demonstreze puterea, iar Statele Unite trebuie să-și arate hotărârea de a sprijini Ucraina pentru a mai știrbi din convingerea lui Putin că timpul este de partea sa și că, în orice negocieri, el poate forța acordarea unor concesii.

Mulți occidentali se arată sceptici în privința încetării focului din cauză că, presupun ei, Putin s-ar putea reînarma în vederea unui viitor atac. Într-un interviu, președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a declarat că Putin este hotărât să mențină războiul din cauză că el visează „să refacă imperiul”.

„Nu și-au respectat niciodată acordurile”, a declarat Rinkevics referindu-se la ruși, „și le-au încălcat atunci când au considerat că e convenabil”.