Rusia va intra anul viitor într-o criză politică profundă care ar putea accentua tendințele separatiste prezente în unele din regiunile sale, ducând în cele din urmă la destrămarea „imperiului” lui Vladimir Putin, afirmă cercetătorul Kamil Galeev.

Vladimir Putin cu harta Rusiei in spateFoto: Kremlin Pool / Alamy / Profimedia Images

Galeev, care s-a născut în Rusia dar a emigrat în Statele Unite unde lucrează în prezent la Wilson Center, unul dintre cele mai cunoscute think tank-uri americane, prezintă pe pagina sa de Twitter un posibil model pentru destrămarea a țării pe care o descrie drept „ultimul imperiu colonial european care a rămas în mare parte intact”.

Acesta amintește că Rusia a fost o entitate politică relativ minoră până când și-a început expansiunea teritorială enormă către Siberia în secolul XVI, o perioadă de timp care în mare se suprapune cu stabilirea primelor imperii de peste ocean a puterilor coloniale din vestul Europei.

„Cei care se îndoiesc de natura colonială a Rusiei scot în evidență cât de diferită a fost față de ceea ce acum este privit drept simbolul colonialismului - Imperiul Britnic. Într-adevăr, colonialismul rusesc a fost foarte diferit de cel englezesc însă adesea izbitor de asemănător de cel iberoamerican”, afirmă Galeev.

Cercetătorul subliniază că natura colonială a Rusiei poate fi mai ușor de înțeles dacă ea este privită precum un imperiu precum cele create de Spania și Portugalia, dar care nu s-a destrămat până în ziua de azi.

„Federația Rusă deținând Siberia nu este diferit de Spania păstrând Mexicul sau Portugalia păstrând Brazilia. Paralele cu Spania și Portugalia pot fi utile în modelarea unei posibile destrămări a Rusiei. Întrucât structurile interne ale acestor imperii nu sunt diferite, mecanismul destrămării lor ar putea fi asemănător [și în cazul Rusiei], pornind chiar de la factorul declanșator (o înfrângere militară în fața unei alte țări)”, afirmă Galeev.

Rusia și miturile care țin în spate imperiul lui Vladimir Putin

Galeev argumentează că o înfrângere a Moscovei de către Kiev ar avea un efect mult mai mare asupra Rusiei decât orice înfrângere pe care ar fi putut să o sufere Spania sau Portugalia în fața Franței în perioada de rivalitate colonială între acestea deoarece rușii nu au văzut niciodată Ucraina ca o putere independentă, ci doar ca o provincie separatistă populată de verișori inferiori.

Galeev afirmă de asemenea că Imperiul Rus este ținut laolaltă nu doar prin forță, ci și de către mituri:

1. Rusia este o putere militară superioară, deci oricum nu o poți înfrânge.

2. Nu există nicio salvare pentru provincii decât în interiorul Rusiei, fără Rusia vei reveni înapoi la Epoca de Piatră, la modul figurat.

„Din perspectiva rusă Ucraina este o provincie rebelă. Prin urmare, războiul împotriva Ucrainei este un test pentru mitul imperial potrivit căreia sediția va duce la întoarcerea în Epoca de Piatră. Dacă asta nu se întâmplă, atunci trebuie să te aruncăm noi înapoi în Epoca de Piatră pentru a menține acest mit”, afirmă Galeev.

Potrivit acestuia, mitul imperial al Rusiei se bazează pe alte două supoziții fundamentale: că provinciile disidente nu pot supraviețui fără Rusia și că Moscova le poate oricum distruge în orice moment.

„Ambele sunt testate în Ucraina”, subliniază cercetătorul, adăugând că acesta este și motivul pentru care forțele armate ale Moscovei încearcă să distrugă infrastructura energetică a Ucrainei.

„În acest moment a doua teză este mult slăbită. Ucraina nu doar că a rezistat (lucru pe care foarte puțini îl credeau posibil în februarie), dar în prezent aduce războiul rușilor prin loviturile asupra [bazelor de] bombardiere strategice aflate foarte departe de graniță”, amintește acesta.

Ce s-ar întâmpla dacă Rusia pierde războiul din Ucraina

Galeev subliniază de asemenea că orice potențială încetare a focului ar crea un punct de bifurcație cu două scenarii:

1. Rusia se regrupează, își reface stocurile, atacă și câștigă, ceea ce confirmă miturile imperiale ale rușilor.

2. Rusia nu reușește acest lucru, ceea ce ar duce la infirmarea acestora.

„Soarta imperiului depinde acum dacă poate distruge o provincie rebelă”, subliniază Kamil Galeev.

În ceea ce privește scenariul în care Moscova nu reușește să distrugă Ucraina sau să își convingă măcar populația că va reuși acest lucru în viitor, cercetătorul afirmă că o astfel de evoluție ar fi suficientă pentru a zdruncina încrederea în ambele mituri imperiale ale Rusiei și declanșa procesul de dezintegrare a țării.

Galeev afirmă că un asemenea scenariu pe care îl numește un „Divorț Național” nu va fi lansat cel mai probabil de către disidenții lui Putin, cum s-ar aștepta majoritatea oamenilor, ci de grupurile regionale de interese care există deja și ale căror obiective pot varia radical de la regiune la regiune.

„Cel mai probabil Divorțul Național nu va începe în republicile etnice. Oamenii se gândesc că separatismul etnic va distruge Rusia, tocmai de aceea este foarte improbabil să se întâmple acest lucru. El este mult prea evident, așadar sunt luate măsuri de precauție”, susține el.

Regiunile bogate ca Siberia, cruciale pentru Moscova

Galeev afirmă că, dacă va avea loc, un astfel de proces de dezintegrare a Rusiei va începe probabil în regiunile în care nu se așteaptă lumea și că el ar fi declanșat de grupuri de interese care vor cere mai multă putere și protecționism regional, urmând să facă doar mult mai târziu declarații explicite privind intențiile lor reale.

Cercetătorul de la Wilson Center afirmă că 3 tipuri de regiuni ale Rusiei sunt cele în care este cel mai plauzibil să înceapă acest proces: cele cu o populație predominant rusă deoarece conducerea centrală ia puține măsuri de precauție în ceea ce le privește, cele care au resurse naturale bogate și se pot susține financiar independent, și cele în care există elite regionale puternice care au fost epurate doar parțial de către Moscova.

„Procesul de dezintegrare va avea loc probabil în câteva iterații. Cu cât regiunile ascultă tot mai puțin de Moscova și plătesc mai puține taxe, cu atât va scădea și motivația celorlalte din punct de vedere al analizei cost-beneficii”, susține acesta.

Asta înseamnă că regiunile mai bogate vor avea o motivație mai ridicată să își dorească independența față de Moscova, Galeev afirmând de asemenea că, contrar credinței populare, dezintegrarea unui imperiu și formarea de noi state are loc mai degrabă pe considerente regionale, decât unele etnice sau rasiale.

„Pentru ca ele să aibă succes, trebuie să își poată plăti facturile. Prin urmare, principiul clusterelor economice va fi cel puțin la fel de important în trasarea granițelor precum cel etnic sau cultural”, subliniază el.

„Întrebarea cheie nu este legată de Caucaz sau măcar regiunea Volgăi. Este întrebarea legată de Siberia. Siberia este perla care plătește facturile pentru Imperiul Rus. Dacă păstrează controlul asupra Siberiei poate recâștiga înapoi toate celelalte. Dar dacă o pierde, este gata”, conchide cercetătorul născut în Rusia.