Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, cere statelor membre UE să livreze tancuri Ucrainei și să „accelereze” procesul de aderare a acestei țări la Uniune, într-un interviu acordat miercuri AFP, înainte de un summit al celor douăzeci și șapte de state.

Roberta Metsola, președinta Parlamentul EuropeanFoto: Kenzo Tribouillard / AFP / Profimedia Images

Oficialul maltez intenţionează să transmită aceste mesaje vineri, la Praga, în cadrul unei reuniuni a Consiliului European.

„Ucrainenii au nevoie de armament pentru a (continua) să-și recupereze teritoriul (...), de exemplu tancurile Leopard 2 pe care mai multe state membre le dețin”, a declarat Metsola în acest interviu, pe marginea unei sesiuni plenare la Strasbourg.

Oficialul, din Partidului Popular European (PPE, dreapta), a fost primul președinte al unei instituții europene care a vizitat Ucraina după declanșarea războiului de către Rusia, în timpul unei călătorii la Kiev pe 1 aprilie.

Țările occidentale, în special din UE, furnizează arme și echipamente militare Ucrainei, dar Kievul cere mai mult, cerând în special ca Berlinul să livreze tancuri Leopard 2. Aceste tancuri de luptă proiectate în Germania sunt de referință în ceea ce privește blindajul și manevrabilitatea.

Dar cancelarul Olaf Scholz nu a răspuns acestei solicitări, care vrea că o astfel de decizie să fie luată în consultare cu aliații săi occidentali.

Aproximativ 2.000 de tancuri de acest tip sunt deținute de Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia și în afara UE, Norvegia, Elveția și Turcia, potrivit unui oficial UE.

Potrivit lui Metsola, țările europene care doresc să furnizeze aceste tancuri ar putea fi rambursate din fonduri comune, precum cele ale Facilitatea europeană pentru pace, astfel încât efortul să fie împărțit de toți și să nu afecteze „disproporționat” unele țări.

Țările UE au alocat deja 2,5 miliarde de euro acestui fond interguvernamental destinat furnizării de armament Ucrainei.

„Cred că acestea sunt discuții pe care trebuie să le avem acum, în special pentru că vedem o escaladare din partea Rusiei și, pe de altă parte, pentru că vedem că Ucraina îi împinge înapoi pe ruși cu succes”, a a comentat ea.

Roberta Metsola consideră că trebuie accelerată procedura de aderare la UE a Ucrainei

Având în vedere că Ucraina a obținut în iunie, la patru luni de la izbucnirea războiului de către Rusia, statutul de candidat la UE, președintele Parlamentului European consideră că este necesară „accelerarea” procedurii de aderare a acestei țări.

Un astfel de proces este de obicei lung și dificil și ea nu a vrut să comenteze un termen limită pentru integrare.

Dar „avem o țară care ne-a arătat dorința sa debordantă de a ni se alătura, care atinge obiective pe care altor țări le-ar lua luni sau ani să le atingă”, a spus doamna Metsola.

Ea a spus că Ucraina face „progrese mari” pentru a-și alinia legile naționale cu cele ale UE, domeniu în care Parlamentul European își oferă asistența.

Oficialul a adăugat că Moldova, care a obţinut statutul de candidat în acelaşi timp cu Ucraina, nu trebuie totuşi „uitată”.

În timp ce procesul de aderare pentru țările din Balcanii de Vest se desfășoară de mulți ani, Metsola a cerut „mai multe întâlniri și discuții” cu aceste țări pentru a le împiedica „să caute în altă parte” și „să găsească parteneri mai puțin de încredere”.

Liderii acestor țări se numără printre cei 44 de șefi de stat sau de guvern care se vor reuni joi pentru prima întâlnire la Praga a „Comunității Politice Europene”, o idee a președintelui francez Emmanuel Macron.

Roberta Metsola a subliniat că acest forum „nu înlocuiește, desigur, procesul de extindere a UE” și că „nu este vorba de a pune la același nivel țările care au părăsit UE (Regatul Unit, nota editorului ) cu altele care se luptă să i se alăture”.