La șase luni după invazia Ucrainei de către Putin, eforturile de a consolida regiunea Mării Negre au ridicat semne de întrebare cu privire la motivul pentru care nu a fost făcut înainte. La puțin timp după invadarea Ucrainei, colonelul francez Clement Torrent a primit ordine ca în șase luni să construiască o bază la Cincu pentru 1.000 de soldați la frontiera de est a NATO, notează Bloomberg, potrivit News.ro.
Cu toate acestea, camioanele care transportă mii de tone de material pentru construirea bazei militare de la Cincu trebuie să treacă printr-un câmp de floarea-soarelui, pentru că principalul pod din Cincu este atât de degradat, încât râul de dedesubt se vede prin găurile din asfalt, scrie Bloomberg.
Colonelul francez Clement Torrent și aproximativ 200 de militari din Franța, Belgia și Țările de Jos sunt acum ocupați să niveleze un vârf de deal din Cincu, din Transilvania.
„Termenul limită este înainte de primul îngheț”, a spus Torrent, care conduce grupul de lucru al inginerilor, de la baza de lângă Cincu, la aproximativ 260 de kilometri nord de București.
„Este un semn de solidaritate. O alianță trebuie să fie tangibilă.”
NATO încearcă să prevină ca una dintre cele mai sărace regiuni ale continentului să devină punctul slab al securității
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a răspuns la o întrebare fundamentală pe care statele NATO şi-au pus-o cu ani în urmă: dacă SUA, Franţa şi Germania, ca membri mai vechi, vor lupta pentru foşti aliaţi comunişti mai puţin bogaţi în eventualitatea unui atac.
De asemenea, au apărut întrebări cu privire la faptul dacă coaliţia face suficient pentru a opri expansionismul rus după ani de investiţii insuficiente şi avertismente neobservate şi dacă eforturile de a reinventa regiunea Mării Negre, anterior neglijată, ar fi trebuit să fie puse în practică cu mult timp în urmă, comentează Bloomberg.
La şase luni de la invazia rusă, NATO se concentrează asupra modului de a dejuca puterea Moscovei pe Flancul de Est şi de a preveni ca una dintre cele mai sărace regiuni ale continentului să devină punctul slab al securității.
Marea Neagră desparte Europa de Asia şi este înconjurată de Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia şi Georgia. Este o rută comercială importantă pentru produsele agricole din Ucraina şi Rusia şi este legată de Marea Mediterană prin strâmtoarea Bosfor a Turciei.
Potrivit lui Matthew Orr, un analist de securitate la Stratfor, Moscova a prioritizat Europa de Sud-Est. Proiectele sale de acolo ”arată cât de preocupaţi sunt ruşii de regiune, ei vor să aibă o amprentă militară puternică – la care NATO trebuie să răspundă”, a subliniat el.
Liderii est-europeni au avertizat că planează o ameninţare după ce Moscova a invadat Georgia în 2008. Ulterior, Putin a declanşat război în regiunea ucraineană estică Donbas şi a anexat Crimeea în 2014.
În acea perioadă, Kremlinul şi-a crescut capacităţile militare în Marea Neagră, şi-a mutat forţele terestre, şi-a întărit apărarea antiaeriană şi şi-a modernizat Flota maritimă pe măsură ce a avansat activitatea în zonele de război, inclusiv în Libia şi Siria, unde există o bază navală.
”Marea Neagră este poarta Rusiei către apele calde, în special către Marea Mediterană”, a spus Yulia Joza, directorul programului Marea Neagră la think tank-ul Institutului pentru Orientul Mijlociu din Washington.
”Este poarta Rusiei menită să proiecteze putere şi forţă în Orientul Mijlociu, în Africa şi nu numai”, a continuat el.
Prezență suplimentară NATO
La doar câteva săptămâni după invazia din 24 februarie, coaliţia a convenit la un summit de la Bruxelles să formeze patru noi grupuri de luptă pentru România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia, care să le completeze pe cele patru desfăşurate în Polonia şi statele baltice.
România găzduise deja înainte de război aproximativ 1.000 de militari americani NATO, iar baza de la Marea Neagră de la Mihail Kogălnicanu reprezenta un punct de tranzit către Orientul Mijlociu.
Aliaţii NATO şi-au sporit semnificativ prezenţa la graniţele estice ale alianţei, desfăşurând mai multe trupe, avioane şi nave. Planul curent este de a construi garnizoane în restul statelor NATO de frontieră, unde vor fi dislocate regulat noi unităţi ale forţelor internaţionale de aproximativ 1.000 de soldaţi. În plus, aliaţii vor identifica în plan intern unităţi care se pot angaja rapid cu trupele aflate deja la sol în statele din est, dacă este necesar.
Statele baltice şi Polonia pledează de ani de zile pentru această prezenţă suplimentară. Rusia a ameninţat cu represalii, deşi încă nu a luat măsuri concrete.
Prin realizarea joncţiunii cu armatele ţării gazdă şi prepoziţionarea armelor, muniţiei şi echipamentelor grele, aceste forţe ar putea fi multiplicate la o brigadă de 5.000 de oameni, a declarat colonelul Flavian Garrigou Grandchamp, înalt reprezentant naţional al Franţei în România.
”Ne pregătim să putem lupta cot la cot cu trupe române, americane şi alte trupe. În cel mai rău scenariu, dacă va avea loc, ne vom lupta”, a subliniat el.
Sute de mii de forţe aliate aflate sub comanda NATO sunt în prezent supuse unei pregătiri sporite, ca parte a unei revizuiri majore de apărare a blocului militar convenită de lideri la Madrid, în iulie.
Majoritatea oficialilor se îndoiesc că Rusia va ataca direct un membru NATO, însă alianţa intenţionează să menţină trupele internaţionale la graniţele sale ”timp de câţiva ani pentru a se asigura că situaţia este stabilizată”, a spus Garrigou Grandchamp.
Acest lucru va necesita investiţii, care lipsesc cu precădere în România şi în Bulgaria.
”Nu este vorba doar de apărare, ci de securitatea alimentară. Deci, toate aceste decizii luate pentru a creşte rezistenţa şi apărarea în partea de est sunt foarte binevenite”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Construirea bazei de la Cincu, îngreunată de lipsa infrastructurii
Cu toate acestea, a lua deciziile corecte a devenit o provocare imediată pentru Torrent şi echipa sa de ingineri militari.
Podul principal din satul Cincu, care se află în inima României, se află într-o stare atât de degradată, încât râul care curge dedesubt se poate vedea prin găurile din asfalt. Camioanele trebuie să treacă prin câmpuri de floarea-soarelui pentru a transporta mii de tone de material către şi de la şantierul de pe deal, comentează Bloomberg.
România are peste 950 km de autostrăzi, situându-se pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca pondere pe cap de locuitor. În judeţul Braşov, salariile medii sunt de 3.500 de lei pe lună pentru oamenii angajaţi, dar în cazul multor oraşe şi sate mai mici, majoritatea populaţiei trăieşte din agricultură de subzistenţă şi ajutor de stat.
Primarul din Cincu, Aurel Sorin Suciu, se bazează pe guvern pentru asfaltarea străzilor şi pe un proiect de educaţie finanţat de UE pentru ca localnicii să sprijine baza militară, precum şi pe granturi pentru amenajarea a unor restaurante şi locuri de cazare.
”Este foarte greu să schimbi mentalitatea oamenilor şi să-i convingi să vândă două vaci şi să renoveze două camere pentru a câştiga mai mulţi bani”, a spus Suciu.
Al doilea domeniu care necesită investiţii, mult mai important, este construirea armatei României. Majoritatea membrilor NATO nu reuşesc de mult timp să atingă obiectivul alianţei de a cheltui cel puţin 2% din PIB pentru apărare. Cu toate acestea, România şi-a îndeplinit această ţintă din 2015 şi o va creşte la 2,5% anul viitor.
Factura totală pentru achiziţiile militare ar ajunge la cel puţin 12 miliarde de euro. Cel mai scump articol până în prezent este sistemul de apărare antiaeriană Patriot de 4 miliarde de euro, care va fi operaţional în acest an.
Baza condusă de francezi din Cincu ar trebui să funcţioneze la capacitate maximă până la sfârşitul anului, aşa cum era planificat. Acest lucru marchează o schimbare generală de perspectivă a NATO privind Rusia, conchide Bloomberg.
La Cincu, Franța are în prezent 360 de militari deja staționați acolo, inclusiv cu tehnică militară, însă marele efort al acestor zile este dezvoltarea bazei și construcția de noi facilități pentru a putea găzdui întreg batalionul NATO care va opera în România.
Pe lângă militarii propriu-ziși, Franța are și un detașament de ingineri și tehnică de construcție prin care lucrează la ridicarea noilor facilități militare. Sunt 130 de francezi, 60 de ingineri olandezi și circa 30 de români care lucrează la dezvoltarea bazei de la Cincu.
„Va fi un mic oraș”, spun reprezentanții Armatei Franceze în România. Pe lângă zonele de cazare, cantine și zone de recreere, vor fi construite depozite de armament, depozite de combustibil, garaje și diferite zone tehnice care vor fi la dispoziția Batalionului de luptă NATO.
Lucrările la „micul oraș” din Cincu sunt finanțate și de România și de Franța, au început în luna mai și au ca orizont de finalizare luna noiembrie, moment la care se așteaptă ca întreaga forță franceză de la Kogălniceanu să se mute deja la Cincu.
În momentul de față batalionul NATO condus de Franța în România numără circa 750 de soldați, dar va crește până în vara anului următor, când e de așteptat ca numărul să depășească o mie de militari, Forțele batalionului care participă la misiunea „Aigle” în România se împart acum în trei locații majore: poligonul Cincu (Brașov), baza de la Mihail Kogălniceanu (Constanța) și poligonul de la Capu Midia (Constanța). De asemenea, în toate lunile care au trecut de la prima dislocare din februarie și până acum, militarii francezi au executat constant misiuni de antrenament cu soldații români în diferite alte zone, baze sau poligoane din țară.
17
3
