O înregistrare video apărută pe rețelele de socializare arată că soldații ucraineni au primit obuze fabricate în România de Romarm în 2022 în contextul în care autoritățile de la București refuză să precizeze ce muniție și armament au trimis Ucrainei.

Obuz fabricat in Romania folosit de militarii ucraineniFoto: Captura video
  • UPDATE 15:55 Ministrul Economiei, Florin Marian Spătaru, a declarat pentru Digi24 că au fost demarate „niște verificări” și că, în acest moment nu există informații că respectiva muniție ar fi fost livrată din România. „E o imagine apărută pe net. Am demarat niște verificări și sub nicio formă nu avem informații că acea munitie ar fi fost livrată din România. Acel simbol nu are legătură cu România”, a spus ministrul Economiei.

Administratorii contului Ukraine Weapons Tracker notează că obuzul este încărcat într-un obuzier autopropulsat 2S1 Gvozdika cu o turelă de 122 de milimetri, vehicul de luptă ce a intrat în dotarea forțelor armate sovietice în anul 1972.

Obuzierul 2S1 Gvozdika a fost exportat sau produse sub licență în toate statele fostului bloc sovietic, inclusiv România, care a trecut în rezervă cele 6 modele 2S1 pe care le avea începând cu 2005, precum și alte 42 de modele OAPR model 89 (Obuzierul autopropulsat românesc, model 89), o variantă autohtonă a armei care a combinat turela modelului sovietic cu șasiul folosit de MLI-84 (Mașina de Luptă a Infanteriei Model 1984).

Potrivit site-ului Romarm, obuzele de 122 de milimetri pe care le produce au un focos de 3,5 kilograme și o greutate totală de 21,76 kilograme. În funcție de arma care le folosește, ele pot lovi ținte aflate până la o distanță maximă de 15 290 de metri și o viteză la gura țevii de 690 metri/secundă.

Ce a spus Ucraina despre armamentul primit din România

Într-o conferință de presă comună susținută la București pe 22 aprilie alături de Bogdan Aurescu, ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a evitat să răspundă fără echivoc dacă România a trimis Kievului muniție și armament, precizând că Ucraina a distribuit o listă cu necesitățile sale militare tuturor statelor membre NATO și din UE „iar fiecare țară decide”.

„Dacă fiecare țară decide să ne ofere un singur articol vom obține ce ne dorim. Am ridicat această chestiune (în întâlnirile cu Ciucă și Aurescu-n.r.) și apreciez abordarea constructivă. Dar lăsăm la decizia țărilor să hotărască ce să facă”, a declarat Dmitro Kuleba.

„În anumite cazuri vedem că țările pot face ceva, pot furniza anumite arme, dar nu o fac pentru că nu vor să aibă o relație proastă cu Rusia. Creștem presiunea diplomatică și apoi pe cea publică. Nu este cazul României. Ce nu acceptăm e ipocrizia. Din fericire, nu e cazul României. A fost prietenoasă și deschisă”, a precizat el.

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a afirmat în schimb că nu crede „că e bine să vorbim prea mult public despre aceste lucruri”.

„Ceea ce pot să vă asigur e că România, ca stat membru al UE și al NATO, este un stat extrem de responsabil și de asumat față de îndeplinirea obligațiilor sale internaționale, față de sprijinirea Ucrainei în toate domeniile, respectiv față de partenerii noștri. După cum știți, UE sprijină aceste demersuri, NATO și statele membre sprijină aceste demersuri”, a afirmat șeful diplomației române.

„Dar așa cum au spus președintele și premierul, lucrurile sunt într-o evoluție permanentă și nu cred că este bine să vorbim prea mult public despre aceste lucruri”, a subliniat Aurescu.

Președintele Iohannis a refuzat să precizeze ce ajutor militar trimite România Ucrainei

Comentariile lui Bogdan Aurescu au venit după ce președintele Klaus Iohannis a afirmat într-o conferință de presă susținută pe 12 aprilie că nu e bine să fie făcute „declaraţii publice îndelungate” pe această temă.

„Evident, ajutorul militar este şi el transmis către Ucraina de către NATO, un lucru, de altfel, foarte bun. Nu cred, însă, că este foarte bine să facem declaraţii publice îndelungate cu privire la ce face o ţară sau alta concret în acest domeniu", a răspuns președintele, după ce a fost întrebat ce armament trimite România în Ucraina.

El și-a reiterat poziția în timpul unei alte conferințe de presă pe care a susținut-o la începutul lunii iulie, afirmând că „e înțelept să nu dai informații vitale adversarului”.

„Eu pot să vă spun ce am spus si cu alte ocazii. Suntem în război, nu într-o situație pe care o povestim, în liniste, la o cafea. Războiul se desfășoară lângă noi și e înțelept să nu dai informații vitale adversarului. Noi declarăm public că noi ajutăm Ucraina cu tot ce putem și asta facem”, a declarat el.

Întrebat cu privire la discrepanța între comunicarea României și a țărilor vecine care au anunțat public ce au trimis Ucrainei, Klaus Iohannis a răspuns că:

„Asta este abordarea noastră fiindcă suntem vecini direcți cu Ucraina și credem că așa este mai bine pentru noi și pentru Ucraina să-i ajutăm”.

Urmărește ultimele evoluții din a 166-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.