NATO a apărut ca urmare a semnării Tratatului de la Washington în 1949. Inițial, NATO a fost alcătuită din douăsprezece țări: Statele Unite ale Americii, Canada, Belgia, Danemarca, Franța, Țările de Jos, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Regatul Unit și Portugalia.

Trupe NATOFoto: Shutterstock Editorial / Profimedia Images

În prezent, NATO a crescut şi a ajuns să fie formată din 30 de țări. Spania a aderat la NATO în 1986. Alte țări precum Slovenia, Slovacia, România și Bulgaria au aderat la NATO în 2004. În timp ce țări precum Croația și Albania s-au alăturat în 2009, potrivit Cope, citat de Rador.

Toate țările care alcătuiesc NATO urmăresc același scop: să fie unite unele cu altele și să se protejeze reciproc.

În 2015, Muntenegru a fost invitat să intre în organismul NATO, această solicitare fiind făcută cu scopul de a putea oferi stabilitate și securitate națională datorită situației din acea vremea în zona balcanică. Macedonia de Nord a fost ultimul stat care a aderat la NATO, pentru a asigura pacea și stabilitatea în Balcanii de Vest.

În plus, atunci când a devenit parte a NATO, a devenit un sprijin fundamental, deoarece era responsabilă cu furnizarea de materiale medicale către Muntenegru, ceea ce a facilitat redresarea țării în timpul pandemiei.

Alte țări precum Elveția, Suedia, Finlanda, Ucraina sau Rusia sunt țări care fac parte din lista partenerilor țărilor NATO. Considerate țări neutre. Odată cu izbucnirea războiului în Ucraina, ca urmare a atacurilor militare rusești, au fost declanșate sancțiunile impuse de UE.

În timp ce și Rusia, ca răspuns la aceste sancțiuni, și-a împins sancțiunile către alte țări.

Generarea de sancțiuni continue a determinat țările vecine cu Rusia, cum ar fi Finlanda și Suedia, să solicite aderarea la NATO. În acest fel, ele obțin sprijin militar din alte țări în fața amenințării ruse.

Săptămâna trecută, Finlanda a solicitat aderarea la NATO pentru a-și consolida securitatea. Potrivit finlandezilor, invazia rusă a Ucrainei a modificat mediul de securitate european. Acest lucru a determinat Rusia să ia măsuri împotriva Finlandei, de exemplu, sâmbătă, a încetat să îi mai trimită electricitate.

Suedia, ca și Finlanda, a rămas o țară aliată, dar nu un membru al alianței. Astăzi, ministrul Magdalena Andersson a anunțat că Suedia își va anunța oficial aderarea la NATO, în acest fel Suedia rupând politica de nealiniere.

Guvernul suedez a decis, de asemenea, să adopte o propunere care va face posibil ca Suedia să primească sprijin militar din partea tuturor țărilor Uniunii Europene și NATO în timpul procesului de ratificare.

Spre deosebire de Finlanda, Suedia nu va supune la vot decizia de a solicita aderarea la NATO. Însă decizia va fi luată de Guvern, fără convocarea de alegeri în Parlament.

Astăzi, a avut loc o dezbatere în Cameră în care diferitele forțe politice și-au arătat poziția față de aderarea la NATO. În aceasta s-a clarificat că sprijinul atinge o majoritate clară și, la fel, în rândul populației.

În principal, țările solicită aderarea la NATO atunci când doresc să obțină stabilitate, securitate și sprijin în situații de conflict. În așa fel încât unele să poată servi drept sprijin pentru celelalte și să nu fie singure în conflict. Acesta este motivul pentru care țările vecine Rusiei doresc să adere la NATO.

Astfel, ele ar putea avea sprijin din partea altor țări, în cazul unei amenințări directe din partea Rusiei, întrucât, având în vedere situația de neutralitate avută, vor rămâne singure în faţa unui conflict.

articol Cope (preluare Rador)