Am vorbit cu mai mulți tineri din Generația Z (născuți după 1995) despre cum se documentează în legătură cu războiul din Ucraina, care este impactul acestor informații asupra lor și cum se feresc de fake news.
Viitorul pare mai nesigur ca oricând. Într-un context global și așa complicat, după doi ani de pandemie, pe 24 februarie a început și războiul din Ucraina. Tinerii și adolescenții și-au început procesul maturizării așa cum nu s-au așteptat vreodată - cu griji, panică, neliniște și instabilitate.
Media de toate felurile a avut un rol crucial în bombardarea cu informații referitoare la evenimentele tragice din Ucraina, iar filtrarea și gestionarea acestora a depins de fiecare individ în parte.
În acest context, am vrut să aflu cum se documentează Generația Z (n.r.-tineri născuți după 1995), care s-a născut „cu internetul în brațe”, despre ce se întâmplă în acest moment aproape de granița României. Am vorbit cu mai mulți dintre acești tineri despre sursele pe care le accesează, persoanele pe care le urmăresc, modul în care se feresc de fake news, dar și despre cum au fost afectați de războiul din Ucraina.
Răzvan, 17 ani, licean din Vaslui: „Pagina de Instagram Gen Știri reușește să verifice alte surse și să republice informații de actualitate, într-un mod ușor de înțeles pentru toată lumea”
„Contextul actual reprezintă pentru mine un stres internalizat, și-mi oferă subtil o stare de disconfort general aproape inexplicabil”, spune Răzvan. El spune că nu a fost afectat în mod direct, dar starea de alertă provocată de frică a reușit să-i provoace o senzație de îngrijorare, atât pentru oamenii „afectați fără ocol de război”, cât și pentru „posibilitatea imprevizibilă a escaladării situației.”
Răzvan se consideră precaut, așa că preferă să-și verifice atent sursele, deoarece își dorește „să disperseze mai departe informații de încredere.” Pagina de Instagram „Gen Știri” o consideră utilă și extrem de accesibilă, deoarece este făcută tot de tineri și „reușește să verifice alte surse și să republice informații de actualitate, într-un mod ușor de înțeles pentru toată lumea.”
„Încerc să urmăresc și să mă informez de la pagini cât mai cunoscute și cât mai specializate în această sferă. Urmăresc paginile oficiale ale Organizației Națiunilor Unite sau paginile arhicunoscute la nivel internațional de știri, cum ar fi BBC sau CNN”, adaugă el.
Adolescentul dorește să evite fake news-urile: „Unul dintre primele semne de întrebare pe care mi-l pun este dacă site-ul per se este unul sigur, după aceea verific sursele pe care pagina le-a folosit pentru a procura detalii despre diversele teme și verific link-urile din bibliografie. Mă uit să văd și dacă din punct de vedere gramatical exprimările sunt coerente, întrucât paginile sigure și care se respectă, cu siguranță, vor fi mult mai atente la aceste detalii”, explică elevul.
Ana, 21 de ani, studentă la UNATC, București: „Mă ajută mai mult să urmăresc fotojurnaliști. Pozele au un impact mai mare asupra mea decât niște articole”
Ana scrie la revista Gen, dar și pentru „Gen Știri”, și își aduce aminte cum în ziua războiului, când nu credea că un astfel de eveniment s-ar putea întâmpla într-o țară democratică, ea și colegii de redacție au simțit „frică, neputința de a ajuta și teama de a nu fi și ei în locul ucrainenilor.”
„Pe mine mă doare și în același timp îmi este frică. Mă doare faptul că îmi dau seama că sunt un om atât de mic în acest context și că nu pot face mai mult, și-mi este frică ca acest război să nu escaladeze”, continuă tânăra. Ana se documentează din site-uri precum CNN, BBC, The Guardian, deoarece are mai multă încredere în publicațiile străine, decât în cele autohtone.
„Câteodată mă mai uit și pe site-urile oficiale ale instituțiilor. Mai urmăresc și fotografi, pe Vadim Ghirda, Evgeniy Maloletka, Rodrigo Abd, toți sunt fotografi la AP News. Îl mai urmăresc și pe Serhii Korovainyi, fotograf din Ucraina. Mă ajută mai mult să urmăresc fotojurnaliști. Pozele au un impact mai mare asupra mea decât niște articole și cred că mă mobilizează mai mult și conștientizez mai ușor. Dar nu toată lumea trebuie să facă ca mine, sunt imagini foarte puternice și greu de dus pentru anumiți oameni”, adaugă studenta.
În clipa în care nu este sigură de o anumită știre, Ana a învățat să-i verifice sursele. „Verific dacă este menționată o sursă a articolelor, imaginilor sau videoclipurilor și încep să le caut. Mă uit dacă este sigură și o compar cu altele, caut să văd cine sunt oamenii care răspândesc informația, de la ce publicație sunt, al cui este contul, ce au mai publicat înainte și așa îmi formez o părere. În general, mă feresc de publicații de tip cancan, articole care au titluri „senzaționale”, grupuri de Facebook sau de „influenceri” care își dau cu părerea despre orice subiect.”
Nu se consideră genul de adolescent care urmărește influenceri, dar recomandă conturile oficiale ale publicațiilor mari și ale jurnaliștilor. De asemenea, și ea mizează pe „Gen, știri”, dar urmărește și „Politică la minut”, deoarece „explică pe înțelesul tinerilor ce se întâmplă prin lume.”
Ana consideră că internetul „este și nu este relevant.” Este util, explică ea, atunci când utilizatorii reușesc să-și filtreze informațiile și să se asigure că sursele sunt de încredere, și nu este relevant, în clipa în care se viralizează informații false.
„Dar da, internetul are un rol foarte important, aș zice chiar decisiv câteodată, în ceea ce privește informația despre război. D-aia trebuie să fim mai atenți la ce citim, de unde citim și ce distribuim, pentru că și noi suntem parte din internet”, încheie studenta.
Cosmin, 19 ani, student în Cluj: „Mă documentez doar din online, nu am răbdare să ascult ce se întâmplă la TV”
Tânărul originar din Mureș povestește că nu vede niciun sens al acestui război. El a fost anxios, încă de când numărul trupelor rusești la granița cu Ucraina s-au mărit. „Cred că vârful anxietății a fost în primele trei zile de la declanșarea războiului, mai ales în prima zi, când trebuia să ascult atent orice avion trecea deasupra mea”, adaugă studentul.
Cosmin s-a mai liniștit când a văzut cât de bine se ține în luptă armata Ucrainei, deși era convins că „războiul va dura trei zile, la cât tam-tam se făcea despre armata rusă.” Mai mult, a conștientizat privilegiile pe care le are, datorită faptului că suntem în NATO și UE.
„Momentan sunt împăcat cu ideea că războiul nu o să ajungă la noi, în proporție de 70%, deși tot timpul trebuie să fiu conștient că ceea ce se întâmplă în Ucraina se poate întâmpla atât în Moldova, unde cunosc oameni, cât și la noi”, continuă el.
Informațiile despre război și le ia în totalitate de pe internet, deoarece nu are „răbdare să asculte ce se întâmplă la TV”, plus că, după „faza de la Antena 3 cu imaginile date din ceva joc video, a zis pas.”
Încearcă să ia informații de la oameni care sunt în sau din Ucraina, din mai multe surse. „Spre exemplu, forumul Ucrainei de pe Reddit mi se pare o sursă decentă de unde pot să mă documentez, deși nu se ferește să fie corny (n.r.-ciudat) sau să aibă postări prea romantizate despre Ucraina, de la niște oameni care, cel mai probabil, nu au fost niciodată acolo.”
Cosmin spune că, inevitabil, a dat și de articole de pe site-uri românești, pe care intra după ce le citea „titlul pompos”, dar care „nu ziceau nimic, de fapt.” A încercat să intre și pe site-uri de propagandă rusească, dar erau deja închise, așa că a ajuns pe YouTube, unde, după ce a văzut două video-uri, „s-a lămurit.”
Însă, mai spune el, o mare parte din știri le ia și de pe Instagram, în special de pe pagina „Gen, Știri.” Este atent la fake news și spune: „mi se pare greu să pun botul la propaganda rusească, plus că niciodată nu am fost atras de ideea apropierii de este, așa că oricum nu prea-mi pasă mie. Dacă văd aceleași poze și în special dovezi video în mai multe surse, există mari șanse să le consider credibile.”
Studentul nu are nici influenceri pe care-i urmărește cu privire la război, dar mărturisește că a urmărit două podcast-uri de la Buhnici cu Mircea Geoană, deși nu poate spune „că-l urmărește pe Buhnici.” Cât despre internet, el crede că este foarte important cu privire la informațiile despre război. „Din păcate, și din fericire, cred, o grămadă de crime de război pot fi documentate video și foto de aproape oricine, în timp ce în Al Doilea Război Mondial, de exemplu, puțină lume avea acces la informații, iar dovezile stăteau în mâna a câtorva indivizi.”
Cristi Neacșu, 19 ani, București: „Internetul este extrem de relevant, dar și o sabie cu două tăișuri”
Cristi povestește cum războiul l-a întristat foarte tare, dar i-a arătat și puterea oamenilor de a-și ajuta semenii și i-a oferit multă speranță în cei din jur. „Toți cei care ajuta, indiferent cum, sunt cei mai frumoși oameni și ar trebui să știe asta! Chiar dacă evenimentul este unul regretabil, în aceste momente, oamenii din Ucraina ar trebui să reprezinte un exemplu de putere și iubire pentru toată lumea”, a continuat cel mai tânăr DJ de radio din România, la Kiss FM.
În ceea ce privește sursele sale de informare, el citește multă presă străină și filtrează fiecare informație prezentată. „Fake news-ul este extrem de periculos, mai ales în perioada asta. Cel mai important lucru este să distingem informațiile factuale de titlurile alarmante publicate peste tot. În ultima perioadă, am reușit să „filtrez” foarte multe dintre publicații, și citesc, în mare parte The Independent, CNN News și BBC News, tocmai ca să mă feresc de „panica” indusă câteodată”, explică tânărul.
Cristi nu are un influencer anume pe care să-l numească, dar mărturisește că a fost plăcut surprins de comunitatea online, în această perioadă, și chiar este fericit că mulți dintre oamenii pe care-i urmărește și-au folosit „puterea pe care o dețin în scopuri nobile.”
„Urmăresc foarte mult canalul de Youtube NowThis News, care vine cu niște perspective super interesante în ceea ce privește situația actuală. La fel, și cei de la Vox aduc niște conținut unic, care te face să analizezi foarte atent fiecare eveniment”, adaugă el.
Cât despre internet, Cristi îl consideră foarte relevant, mai ales pentru tânăra generație, dar precizează că i se pare, în același timp, „o sabie cu două tăișuri: pe de-o parte, accesul constant la informație proaspătă ne poate ajuta să fim în permanență conectați la realitate, pe de alta parte, netrecute prin propriul filtru al gândirii, ele pot deveni periculoase. Chiar dacă informația este putere, trebuie să știm ce informație ne luam și ce facem mai departe cu ea.”
Andrei, 21 de ani, București: „Faptul că „vestul” și ucrainenii sunt cei care ne aduc în mare parte vești de pe front mă face să mă gândesc și la cât de unilaterală e sursa de informații”
„Războiul din Ucraina m-a afectat cel mai mult emoțional și implicit psihic. Îmi e greu să pun degetul pe un singur motiv anume. Pe lângă faptul că se întâmplă la două granițe distanță, este un atac la democrația globală. Este unul dintre cele mai bine documentate conflicte de până acum, este frustrant, te simți oarecum neputincios”, spune tânărul.
De când a început războiul, Andrei mărturisește că dă „zilnic refresh la BBC.” Plus de asta, urmărește pagini de Instagram care documentează de pe teren, cum ar fi Popular Front, Vadim Ghirda sau Russian-Ukrainian War.
„Nu exclud nici fake news-urile. Faptul că „vestul” și ucrainenii sunt cei care ne aduc în mare parte vești de pe front mă face să mă gândesc și la cât de unilaterală e sursa de informații. Dar fiecare cred că-și triază fiecare bucată de informație și o trece prin filtrul propriu al gândirii. În schimb, nu urmăresc niciun influencer care vorbește activ despre asta. Nu cred ca este cineva care poate procura informații mai relevante decât sursele oficiale și/sau outleturile media”, spune el.
Naomi, 19 ani, studenta în Cluj: „Mă bazez și pe rațiune. Atâta timp cât lipsesc dovezile, nu tind să cred în afirmații goale”
„Războiul a însemnat o trezire la realitate, despre cum pacea este un lucru extrem de fragil. Nu toți oamenii cu putere își asumă pe deplin funcțiile pe care le au și lucrurile sunt mai imprevizibile decât par. Toate astea m-au impactat, sincer. Am fost foarte panicată și acum am rămas doar dezamăgită și îngrijorată”, a spus tânăra originară din Craiova.
Informațiile și le ia din surse oficiale și redacții independente în care are încredere. „Două dintre ele sunt Gen, știri și liveuamap.com, de unde văd direct cum evoluează conflictul. Cea mai relevantă mi se pare cea din urmă - îmi arată, în mare, date reale pe care sunt liberă să le înțeleg singură, fără filtre de fake news sau propagandă. Apropo de asta, fac fact checking din mai multe surse, astfel încât să fiu sigură, atât din publicații românești, cât și internaționale. Dincolo de asta, mă bazez și pe rațiune. Atâta timp cât lipsesc dovezile, nu tind să cred în afirmații goale”, explică Naomi.
Studenta nu consideră influencerii „genul ei de surse”, dar spune că nu e „ceva neînregulă să te bazezi pe un om de încredere pentru a te informa.” În tot acest context, ea consideră internetul o sursă importantă de informare: „E la îndemână oricând, nu trebuie să aștepți ziarul de mâine pentru a afla ce se întâmplă în jurul tău. Cred că e un tool puternic, doar că are și dezavantaje - veșnicele fake news care apar nerestricționate.”
Andreea, 20 de ani, studentă: „Trăiesc în bula mea, caut chestii în afara ei, dar nu sunt ultra informată”
„Războiul e fucked-up. Proful meu de desen, la un moment dat, a dat un mesaj pe grupul de școală, că ne vedem la nu știu ce oră să desenăm, iar la final a scris „puie mutin” și a fost nice. Sunt dezinformată, nu am urmărit foarte bine știrile, nu mă uit la TV și, în afara lui, e greu să ajung voluntar la știri și updates despre ele. „Gen, știri” și Ștefania Gârțu sunt parte din sursele mele - aici am văzut informații despre război în care am încredere.
În rest, aud despre daddy president of Ukraine și meme-uri despre Putin sau din vorbe de la oameni. E scary întreg contextul, dar nu mă gândesc la el la fel de mult cum simt că ar face-o cineva conștient de realitatea socio-politică actuală. Trăiesc în bula mea, caut chestii în afara ei, dar nu sunt ultra informată”, spune Andreea.
Ilinca, 17 ani, elevă, Suceava: „Urmăresc câțiva fotografi pe Instagram care postează poze de pe teren, din Ucraina, cum ar fi Vadim Ghirda”
„Războiul actual nu este un șoc pentru mine. M-a pasionat întotdeauna istoria și mi s-a părut previzibil, l-am simțit aproape din 2017, a fost doar o chestiune de timp. Impactul pe care l-a avut asupra mea a fost imens. Sunt din Suceava, sunt lângă graniță, și am avut ocazia să văd în fiecare zi durerea tuturor celor ieșiți din normalitatea lor din cauza conflictului.
Am văzut copii pe valize, refugiați care dormeau pe jos în frig și animale speriate. Războiul m-a făcut să mă mișc, să depun efort, să ies din rutină și m-a învățat să ajut”, a spus ea. Tânăra face parte din redacția „Gen, știri” și urmărește în timp real știrile scrise și selectate de colegii ei. Se gândește și la fake news, dar nu-și face griji.
„Urmăresc câțiva fotografi pe Instagram care postează poze de pe teren, din Ucraina, cum ar fi Vadim Ghirda. Așa pot vedea cum arată realitatea de acolo, fără să mi-o prezinte altcineva în cuvinte. Este, totuși, îngrijorător cum tot mai mulți cetățeni cad pradă fake news-ului. Manipularea e exact ceea ce-și dorește Rusia, iar noi ne oferim pe tavă toată credibilitatea.”
Ilinca susține că e minunat faptul că avem internetul la îndemână, dar selecția depinde doar de noi. „Internetul a fost întotdeauna o comoară și totodată o bătaie de cap. Așa cum circulă fake news-ul cu viteza luminii, la fel pot circula și informațiile relevante. E extrem de important să rămânem informați fără să ne panicăm”, încheie ea.
Alexandru, 22 de ani, social media executive, București: „Am ajuns să-mi pun întrebări pe care nu mi le-aș fi pus înainte”
„Invazia imperialistă a Rusie îmi aduce din nou aminte că natura umană rămâne aceeași și istoria continuă să se repete. Lăcomia unei singure persoane ne cauzează probleme odată la câteva generații, iar cei care pot să-l oprească au propriile interese de urmărit. Impactul emoțional a fost sub formă de stres și anxietate la început, am ajuns să-mi pun întrebări pe care nu mi le-aș fi pus înainte, însă acum sunt mai calm”, spune tânărul.
El își ia informațiile de la surse din Marea Britanie. Însă cele mai relevante surse sunt chiar oamenii din Ucraina, iar interviurile cu ei îți arată adevărul rece de acolo.” Alex mărturisește că „a stat toată viața” pe internet și are un „ochi antrenat pentru fake news”; mai mult, tânărul recunoaște că nu are încredere în influenceri nici să-i recomande ce să-i placă și „sub nicio formă în informațiile lor despre război.”
Cât despre relația cu internetul, el crede că este sursa principală pentru orice. „Cred că am ajuns într-un punct în care tânăra generație este internetul, mulți nu ar recunoaște asta, totuși. Pentru mine a fost totul - m-a învățat să vorbesc engleză, mi-a format opinia politică, m-a învățat să interacționez cu persoane complet diferite și să învăț să le accept, mi-a oferit job-ul de acum, cariera pe care vreau să o urmez și nu numai”, încheie el.
Natalia, 19 ani, studentă, Botoșani: „Internetul nu oferă adevărul despre război tinerilor”
„Pentru mine ideea că a început un război m-a șocat extraordinar. Sunt din Botoșani și mulți oameni cunoscuți se aflau la graniță ca să ajute. Eu puteam doar să văd pe social media și să mă panichez uneori când citeam articole despre cât de aproape de România a existat un bombardament. Mă mai uitam la filmulețe și plângeam. N-am crezut că va izbucni vreun război. Era prea barbar gândul că cineva ar putea apela astăzi la violență. Mulți spun că există motive întemeiate pentru conflict, dar, personal, cred că absolut nimic nu justifică războiul”, povestește tânăra.
Ea se documentează de pe BBC, deoarece îi consideră profesioniști și are încredere în realitatea prezentată acolo, mai ales în „rubrica No Comment, unde arată strict imagini și fără comentariu.” Îi mai place și pagina de Instagram Gen, Știri, „deoarece publică toate update-urile la minut, sunt transparenți și precizează dacă o informație nu poate fi verificată îndeajuns.”
Studenta se gândește întotdeauna la fake news și caută sursele la finalul materialelor, dar pune în balanță și posibilitățile și motivele ambelor părți implicate. În ceea ce privește un influencer anume, ea spune că o urmărește pe Instagram pe Valeria Carp, „nu doar pentru știrile despre război, ci pentru orice fel de știri. Postează „News with Angela” în fiecare dimineață, pune mereu statisticile, numerele, iar când e nevoie, se corectează. Îmi place că este obiectivă și nu își dă cu părerea.”
Despre internet, Natalia consideră că „tânăra generație nu știe să pună în balanță toate părerile găsite pe internet. O spun eu, care fac parte din tânăra generație. Există mulți tineri așa ziși „leftiști” care țin cu Rusia pentru că își doresc un viitor anti-capitalist, iar asta datorită unor influenceri care promovează ideile astea.
Însă ei sunt adepți ai unui vis mai mult, fără să își dea seama că într-un astfel de regim nu ar avea șansa să își exprime liber ideologiile pe internet. De aceea cred că internetul nu oferă adevărul despre război tinerilor, pentru că majoritatea aleg să creadă în ce crede influencerul lor preferat.”
2
5
