Vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, Emilian Popovici, spune că este important ca masca de protecţie să fie purtată în continuare în interior, în spaţii aglomerate, în mijloacele de transport în comun, în cabinetele medicale, mai ales că varianta Omicron are potenţialul de a reinfecta. El a explicat, citând mai multe studii, și de ce la unii pacienți trecuți prin COVID apare „brain fog".

Pandemia de COVID-19Foto: Wavebreak / Profimedia Images

Epidemiologul a recomandat și distanţarea faţă de persoane care au simptome "evidente", arătând că tulpina Omicron are potenţialul de a reinfecta persoane trecute prin boală.

Citând un studiu făcut la Shanghai, Popovici a arătat că, de fapt, raportul de persoane asimptomatice la persoane cu infecţie relevantă este de 60 la 1. Deci, numărul celor care se infectează de fapt este mult mai mare decât ceea ce se observă la suprafaţă, pentru că varianta Omicron are potenţialul de a reinfecta.

Vestea bună este că în cazul variantei Omicron formele grave sunt mult mai reduse din punct de vedere numeric.

Cum se explică apariția „brain fog" la unii pacienți trecuți prin COVID

Potrivit epidemiologului, în urma formelor medii de infecţie cu noul coronavirus poate să apară o afectare cerebrală, studii de specialitate indicând că pierderea gustului şi mirosului nu este tranzitorie, ci poate să revină după un timp.

De asemenea, unele persoane trecute prin COVID-19 se confruntă apoi cu o „înceţoşare a gândirii" - „brain fog".

  • "Voi cita un alt studiu care este de dată recentă, de la începutul lunii martie, al celor de la Oxford, publicat în Nature, care arată că, în urma formelor medii, poate să apară o afectare cerebrală.
  • Se referă la faptul că până la acest studiu s-a considerat că pierderea gustului şi a mirosului este tranzitorie. După un timp mai lung sau mai scurt, pot să revină. Se consideră că se datorează înlocuirii celulelor gustative şi olfactive cu ţesut conjunctiv. (...)
  • Studiul arată că este vorba despre o afectare cerebrală care se referă la sistemul limbic, care este o încrengătură de terminaţii nervoase, se referă la scoarţa cerebrală.
  • Aşa se poate justifica acea înceţoşare a gândirii pe care destul de mulţi dintre cei care au trecut prin forme medii au sesizat-o, acea nerecunoaştere a propriei persoane nu sub forma numelui în sensul că nu ştiu cine mai sunt, ci sub forma unor comportamente. (...)
  • Apar la acest long COVID şi astfel de probleme, dincolo de problemele pulmonare, probleme cerebrale care nu ştim în cât timp se remit, cum se vor remite sau ce posibilităţi de evoluţie ulterioară pot să aibă", a explicat Emilian Popovici, la o conferință de specialitate, conform Agerpres.