Mihail Fridman, un oligarh a cărei avere este estimată la peste 10 miliarde de dolari, s-a plâns într-un interviu dat Bloomberg că pentru orice sumă cheltuită trebuie să ceară acordul autorităților britanice și că trăiește din 2500 de lire lunar.
Fridman nu crezuse că Putin va lansa o invazie la scară largă; în perioada premergătoare războiului le spunea colegilor de la LetterOne, firma sa din Londra, că nu și-ar putea imagina rușii luptându-se cu ucrainenii.
Fridman, 57 de ani, s-a născut și a crescut în Uniunea Sovietică, în orașul Lviv din vestul Ucrainei. A fost un oligarh din primul val, făcând avere în sectorul bancar și energetic înainte de ascensiunea lui Putin la putere. Părinții săi sunt cetățeni ucraineni care până de curând locuiau într-un apartament din Lviv, un oraș cunoscut pentru sentimentul anti-rusesc puternic.
Invazia l-a prins în Rusia, dar s-a întors rapid în Londra
În ziua în care a început invazia, Fridman se afla la Moscova într-o călătorie de afaceri de rutină. S-a întors rapid la Londra, unde și-a petrecut zilele următoare răspunzând apelurilor frenetice din Ucraina. El și partenerii săi dețin una dintre cele mai mari bănci din țară (Alfa-Bank, nicio legătură cu grupul bancar Alpha Bank din Grecia) și dețin o participație la cel mai mare operator telecom- KyivStar.
Pe 25 februarie, a doua zi după ce trupele ruse au invadat Ucraina, el a trimis o scrisoare angajaților în care denunța conflictul drept „o tragedie” și a spus că „războiul nu poate fi niciodată un răspuns la o problemă”.
Pentru Fridman, asta era una din rarele ieșiri politice, în care însă nu l-a criticat direct pe Putin. Chiar și așa, el spune că declarația i- ar putea aduce necazuri dacă s-ar întoarce în Rusia. În scrut timp, organizația sa de caritate, Genesis Philanthropy Group, a anunțat că va dona 10 milioane de dolari organizațiilor evreiești care sprijină refugiații din Ucraina.
Pe 28 februarie, avocatul său l-a scos de la o întâlnire, anunțându-l că e sancționat: "Am fost în stare de șoc"
Pe 28 februarie, avocatul său l-a scos de la o întâlnire, anunțându-l că Uniunea Europeană l-a sancționat pe el și pe vechiul său partener de afaceri, Petr Aven, care conducea Alfa-Bank, cea mai mare bancă privată din Rusia. Avocatul a început să-i ”traducă” ce însemna asta: interdicții de călătorie, conturi înghețate. Fridman abia putea să înțeleagă ceea ce i se spunea. „Am fost în stare de șoc”, spune el.
Ceea ce este clar pentru el acum, e că UE nu înțelege cum funcționează efectiv puterea în Rusia. Dacă scopul sancțiunilor este de a motiva oameni ca el să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin, spune el, este mai mult decât nerealist.
„Nu am fost niciodată în nicio companie de stat sau în nicio poziție de stat”, spune Fridman. „Dacă oamenii care sunt la conducere în UE cred că din cauza sancțiunilor, l-aș putea aborda pe domnul Putin și să-i spun să oprească războiul iar asta va și funcționa, atunci mă tem că nu înțelegem cum stăm.
Fridman valora aproximativ 14 miliarde de dolari înainte de război, potrivit Bloomberg. Acum valorează aproximativ 10 miliarde de dolari și se află în situația ciudată de a fi un oligarh fără bani.
Când Marea Britanie a urmat UE și l-a sancționat pe Fridman pe 15 martie, ultimul său card bancar funcțional din Regatul Unit a fost înghețat. Îmi spune că acum trebuie să solicite aprobarea autorităților pentru a cheltui bani, iar guvernul britanic va stabili dacă suma pe care vrea să o cheltuiască este sau nu „rezonabilă”.
El trăiește cu aproximativ 2.500 de lire sterline pe lună. Este exasperat, dar are grijă să nu-și compare necazurile cu cele ale ucrainenilor care suferă de război. „Problemele mele sunt într-adevăr un nimic în comparație cu problemele lor”, spune el.
„De ce eu? Cunosc o mulțime de oligarhi mult mai răi din Rusia decât Fridman și Aven”, spune el.
„Am crezut sincer că suntem atât de buni prieteni ai lumii occidentale încât nu am putea fi pedepsiți”,
Pentru Fridman, sancțiunile reprezintă încheierea unei campanii de decenii de acceptare în afara Rusiei. Timp de 20 de ani, el și Aven au făcut călătorii anuale la Washington pentru a se întâlni cu membri ai Congresului și grupuri de reflecție, în încercarea de a cultiva ceea ce Fridman numește o „relație constructivă” între americani și ruși.
În 2004, au înființat un program de burse Alfa care a finanțat peste 200 de cetățeni americani, britanici și germani să lucreze și să călătorească în Rusia, într-un efort de „a promova cunoașterea Rusiei în Occident”.
Fridman îmi spune că atunci când s-a vorbit despre sancțiuni, se aștepta ca acele relații să-l protejeze oarecum. „Am crezut sincer că suntem atât de buni prieteni ai lumii occidentale încât nu am putea fi pedepsiți”, spune el. „Programul de burse Alfa are probabil sute de absolvenți, mulți dintre ei oameni de succes.”
Întrebat de ce nu a plecat pur și simplu din Rusia și să fi vândut Alfa Group, întrucât făcuse deja o avere considerabilă, Fridman a răspuns. „Nu este ușor să vinzi o companie atât de mare”, spune el. „În plus, este compania pe care am construit-o de la zero și de care sunt atașat emotional.”
UE a spus că întâlnirile lui Fridman și Aven din SUA au fost „misiuni neoficiale de a transmite mesaje ale Guvernului rus”. Fridman contestă acest lucru, spunând că s-a dus în SUA la invitația unui think tank, așa cum făcuse de mai multe ori, să discute despre ceea ce se întâmplă în Rusia. „Nu am fost niciodată trimiși de guvernul rus în nicio calitate”, spune el.
Între timp, organizațiile evreiești din Ucraina continuă să se întrebe unde este donația lui de 10 milioane de dolari
Bruxelles-ul a susținut apoi că Fridman și Aven au avut legături cu fiica cea mare a lui Putin, Maria, despre care UE spune că a condus un proiect caritabil înființat de Alfa-Bank numit Alfa-Endo, un program de îngrijire a sănătății pentru copiii ruși. Acuzația a venit dintr-un raport Reuters din 2015, care spunea că a lucrat la proiect ca doctorand. „Ea nu obișnuia să lucreze cu noi, spune Fridman. „Nu am văzut-o în viața mea. Nu știu cine este.”
Fridman spune că a încercat să stea departe de politică, un lucru dificil pentru un miliardar care conduce unul dintre cei mai mari contribuabili ai Rusiei.
Fridman spune că are două luni la dispoziție pentru a contesta sancțiunile UE. Lucrează cu Roger Gherson, un avocat din Londra, cunoscut ca fiind avocatul clienților ruși. Fridman deține un pașaport israelian, dar spune că nu are casă acolo și nici access la bani. „Sunt prizonier aici”, spune el.
Între timp, organizațiile evreiești din Ucraina continuă să se întrebe unde este donația lui de 10 milioane de dolari.
1
39
