​Ce spun vorbitorii de rusă din Republica Moldova, adică oamenii care sunt consumatori de informații ce vin aproape exclusiv pe canalele media din Federația Rusă despre războiul din Ucraina?

Galina Jelezova, Republica GagauziaFoto: Hotnews

Războiul din Ucraina este, cum era și firesc, principalul subiect de discuții private din Republica Moldova, între prieteni, rude, colegi de serviciu, utilizatori ai rețelelor de socializare. Oamenii se întreabă ce se întâmplă cu adevărat în apropierea hotarului țării sale și, cel mai important, ce va fi mai departe.

În ceea ce privește numărul refugiaților din Ucraina care sunt pe teritoriul Republicii Moldova numărul acestora este acum de aproape 42 de mii (de pe 24 februarie și până pe 1 martie au intrat peste 88 de mii și au ieșit peste 46 de mii).

Autoritățile de la Chișinău dau asigurări că țara este în afara oricărui pericol și că acționează în conformitate cu statutul de neutralitate al republicii. Totuși, oamenii sunt îngrijorați, mai ales că mulți au rude, prieteni, cunoștințe în Ucraina. Foarte mulți dintre aceștia sunt vorbitori de limbă rusă de diferite etnii: ruși, ucraineni, bulgari, găgăuzi.

Am vrut să aflu care sunt opiniile printre vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova și am discutat cu mai mulți dintre aceștia, atât din Capitală, cât și din nordul și sudul țării. Am fost interesată de opiniile lor mai ales că aceștia sunt consumatori de informații care vin pe canalele media (și nu numai) din Federația Rusă. Mulți dintre ei chiar au recunoscut că se informează despre evenimentele din țara vecină doar din surse de limba rusă.

„Mai multe întrebări rămân fără răspunsuri”, „încă nu mi-am făcut concluzii”, „lăsați, nu vreau să vorbesc despre asta”, „vreau să fie pace, ce trebuie să vă mai spun?”, „nu vreau să vorbesc despre război, am rude în Ucraina, să mă înțelegeți” - acestea au fost cele mai multe dintre răspunsurile primite de la oamenii cu care am încercat să vorbesc pe străzile municipiului Chișinău și ale unor alte orașe din Republica Moldova.

În mod evident, unii dintre cei care evită să vorbească o fac pentru că subiectul este unul prea dureros pentru ei: în război sunt implicate cele două țări, Ucraina și Federația Rusă, iar în ambele, oamenii au rude sau prieteni.

Alții ne-au răspuns că încă nu au înțeles ce se întâmplă și nu pot oferi o apreciere concretă a evenimentelor din țara vecină. Un mesaj clar a reieșit totuși din aceste discuții: Moldova își dorește pace.

Sudul Republicii Moldova. Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuză, pe teritoriul căreia oamenii vorbesc preponderent limba rusă

Până ce am ajuns să aflu părerile unor locuitori ai republicii autonome găgăuze, mai mulți oameni din aceasta regiune mi-au spus că refuză să discute despre situația din Ucraina. Unii au explicat că se grăbesc, alții - pur și simplu “nu vor”, „subiectul este prea sensibil”. Cei care ne-au răspuns însă la întrebarea ce cred ei că se întâmplă în Ucraina, au declarat că mai au nevoie de timp să înțeleagă mai bine aceste evenimente.

Andrei, locuitor al Autonomiei Găgăuze

„Ambele părți trebuie să ajungă la o înțelegere și cât mai repede. Eu nu cunosc prea multe, nu prea urmăresc, dar nimic bun acolo nu se întâmplă. Cu cât mai repede ei vor ajunge la un numitor comun, cu atât mai bine”, a declarat bărbatul.

În același timp, o femeie mi-a spus, cu jumătate de gură, că „rușii s-au saturat”, dând de înțeles că Moscova ar fi fost provocată să acționeze în acest fel.

Galina Jelezova, locuitoare a Autonomiei Găgăuze

„Nu am acolo rude, dar cunosc tot. Se întâmplă ceea că oamenii luptă. Unii se apără, alții …, dar ceilalți fug la noi (în Moldova). Atât. Asta pot să vă spun. E complicat. Rușii spun că s-au săturat să vadă tot asta. Nouă, de exemplu, ne este milă de cei 14 mii care au murit anterior. Credem că decizia (n.r- decizia lui Putin de a invada Ucraina) era corectă. Vedem cum va fi mai departe. Dă, Doamne, să se rezolve cât mai repede”, - a spus femeia.

Chișinău, Capitala Republicii Moldova

Și în inima Republicii Moldova am găsit mai mulți oameni care au preferat să evite să discute despre subiectul Ucrainei pentru presă. Unii au fost de acord să-mi răspundă la întrebări, dar cu o condiție: să nu publicăm poza lor și nici să nu dăm numele de familie.

Andrei, locuitor al municipiului Chișinău:

„Sunt la curent despre toate evenimentele răsunătoare din 2014. În acest război nu există un adevăr absolut din partea ambelor părți. Nimeni nu a luat decizii pentru securitatea populației, nimeni nu a prioritizat subiectul salvării vieții acestor oameni de-a lungul acestui timp. Și nici acum nu-și pune aceasta întrebare.

De asemenea, o influență mare asupra opiniilor și deciziilor au și alți factori care nu sunt implicați direct în acest conflict. E multă propaganda, fapt care încurcă să se ajungă la o soluționare pașnică a conflictului”, a declarat bărbatul.

Irina, locuitoare a municipiului Chișinău:

„Eu condamn violență și invazie în hotarele unui stat străin, încălcarea modului de viață pașnic al cetățenilor. Totuși, pentru a opri sânge și instigare la ură, trebuie să fie oferite garanțiile pentru locuitorii „republicilor” (regiunilor Donețk și Lugansk - n.r.)”, a declarat femeia.

Alexandr, locuitor al municipiului Chișinău:

„Situația în țara vecină, Ucraina, nu poate să nu ne îngrijoreze și să nu provoace anumite temeri. Faptul că s-a ajuns până la război înseamnă că toate căile diplomatice sunt într-un impas, iar în lume este folosită regula „cel puternic are dreptate”.

În contextul acestor evenimente, putem să spunem că în Republica Moldova se va resimți ecoul acestui conflict, atât pe plan economic, cât și social, va fi afectat un număr mare de conaționalii noștri. Dar vreau să remarc faptul că Republica Moldova este un stat neutru, potrivit Constituției, și nu prezintă pericol nici pentru țările vecine, nici pentru orice țară din lume.

Consider că aceasta poziție a șefului statului este una corectă. Sper că acest conflict care are loc acum în Ucraina va fi soluționat cât mai repede și în rezultatul negocierilor. Noi toți știm că mai bine pacea rea decât un război bun”, a spus bărbatul.

Cei care au aflat informații despre războiul din Ucraina de la refugiații, veniți masiv în aceste zile în Republica Moldova, sunt impresionați și vorbesc cu emoție despre acest subiect, cu o voce tremurată și mai multă determinare în concluziile sale.

Elena, locuitoarea municipiului Chișinău:

„În ultimele câteva zile, în Moldova au ajuns peste 70 de mii refugiați din Ucraina. În centrul pentru refugiați în fiecare oră ajung autobuze. Aceste autobuze sunt pline cu mame și copiii lor mici. Ne-am ciocnit cu o situație fără precedent. Timp de două zile, în apartamentul meu locuiește o refugiată cu un copil de cinci ani. Îl cheamă Lev.

Ieri l-am întrebat pe Lev, dacă îi place să meargă la grădiniță. El mi-a răspuns: „Îmi plăcea, dar pe grădinița mea au început să bombardeze…”. Eu cred că războiul în Ucraina este răul cel mare, iar Putin e ieșit din minți. Noi aici, în Moldova, ne îngrijorăm foarte mult și luăm foarte aproape de inimă tot ce se întâmplă în Ucraina. Ne temem foarte mult că același lucru poate să se repete și pe teritoriul nostru.

Pentru acest caz noi deja avem o geantă cu lucrurile necesare, pașapoarte, mașina are rezervorul plin. Sper foarte mult că totul va lua sfârșit, dar ne este frică”, a spus femeia.

Nordul Republicii Moldova. Raionul Glodeni

Și la nordul Republicii Moldova locuiesc mulți vorbitori de limba rusă. Mulți dintre ei, la fel, ne-au spus că putem să cităm că „își doresc pace și atât la subiect”.

Directoarea liceului teoretic care poartă numele unui dintre cei mai cunoscuți scriitori ruși, Lev Tolstoi, din orașul Glodeni, a fost de acord să-și expună părerea, dar cu mențiune că își dorește doar să transmită un mesaj de pace, „împărtășit de mai mulți localnici”.

Ludmila Gurscaia, directoarea liceului “Lev Tolstoi”, Glodeni

„Ziua de astăzi noi am început-o mai puțin obișnuit: în toate clasele, de la clasa până clasa a 12-a, prima lecția a fost supranumită “lecția bunătății și solidarității. E vorba de solidaritatea cu întreg popor ucrainean, în condițiile evenimentelor care au loc acum. Mesajul este necesitatea găsirii unui consens, soluționarea tuturor conflictelor prin calea de pace. Războiul este violență, sânge. Sigur, noi suntem pentru pace.

Liceul nostru nu în zadar poartă numele lui Lev Tolstoi, care spunea că anume pace și dragoste conduc lumea. Războiul înseamnă răutate, violență, ucidere a tot ce este viu. Din acest motiv, suntem pentru armistiţiu. Avem nevoie de pace, ca să putem lucra, învăța, cu încredere în ziua de mâine”, a spus femeia.

Potrivit celui mai recent recensământ al populației Republicii Moldova din 2014, minoritățile etnice reprezintă 17,93% din populație (fără regiunea transnistreană). Cele mai numeroase grupuri etnice minoritare sunt ucrainenii (6,57%), găgăuzii (4,57%), rușii (4,06%) și bulgarii (1,88%).