Decizia coaliției PSD-PNL de a muta alegerile locale în 9 iunie pentru a fi organizate în același timp cu cele europarlamentare a mutat atenția pe luptele strânse care se dau pentru primăriile marilor orașe din România, în timp ce candidații pentru Parlamentul European rămân în umbră. Împreună cu partenerii din proiectul european PULSE, HotNews.ro a analizat ce alte state europene se mai confruntă cu această situație.

AlegeriFoto: Agerpres

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, finanțată de Comisia Europeană. Hotnews colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa printre care Gazeta Wyborcza(Polonia), Der Standard- Austria, El Confidencial- Spania, Il Sole 24- Italia, Delfi- Lituania, Denik Referendum- Cehia, EFSYN- Grecia, HVG- Ungaria, Mediapool- Bulgaria.

Reducerea cheltuielilor într-un an cu patru tipuri de alegeri și practica din alte state au fost invocate de către liderii coaliției de guvernare pentru a justifica decizia de a comasa alegerile.

Analiza din ianuarie arăta că, prin comasarea celor două tipuri de alegeri, PSD și PNL ating două obiective: Ciolacu și Ciucă își reconfirmă pozițiile de lideri în interiorul propriilor partide și, în același timp, încearcă să blocheze ascensiunea Dianei Șoșoacă în Parlamentul European și să limiteze numărul de mandate AUR.

De asemenea, PSD și PNL mizează pe o prezență mai mare la vot prin mobilizarea electoratului cu ajutorul primarilor. Acest lucru ar maximiza procentele celor două partide. Precedentele runde de alegeri confirmă acest lucru.

În România, primele runde de alegeri europarlamentare au înregistrat un interes foarte scăzut în rândul alegătorilor, în timp ce în 2019, când la alegerile europarlamentare s-au alipit două referendumuri privind justiția declanșate de președintele Klaus Iohannis, prezența a trecut de 50%. De asemenea, creșterea prezenței la alegerile din 2019 a venit pe fondul unor serii de proteste împotriva PSD și a liderului formațiunii din acel moment, Liviu Dragnea.

Prezența la vot la alegerile europarlamentare:

• 2007 - prezență de 29,46%
• 2009 - prezență de 27,67%
• 2014 - prezență de 32,44%
• 2019 - prezență de 51,07%

În schimb, ultimele runde de alegeri locale prezintă un interes crescut în rândul populației cu o prezență mereu în jurul a 50%. Interesul pentru locale depășește procentele obținute în ultimii 20 de ani pentru alegerile generale sau europarlamentare și este depășit doar de scrutinul prezidențial.

Prezența la vot la alegerile locale:

• 2008 - prezență de 49,38% în primul tur și 48,34% în turul doi
• 2012 - prezență de 56,39%
• 2016 - prezență de 48,43%
• 2020 - prezență de 46,02%

În fața criticilor opoziției că PSD-PNL a făcut un act nedemocratic prin comasarea alegerilor, menit să scadă șansele formațiunilor de opoziție în alegerile europarlamentare printr-o mobilizare mai bună a activului de partid prin primarii PSD și PNL interesați direct să aducă oameni la vot pentru a fi realeși, premierul Marcel Ciolacu a invocat exemplul din alte state.

„Cert este că în acest moment sunt nouă state membre ale Uniunii Europene care au comasat localele cu europarlamentarele. Deci precedentele europene s-au creat. Nu cred în argumentul lipsei de democrație dacă se face o comasare, pentru că la alegerile locale vin cei mai mulți cetățeni”, a declarat Marcel Ciolacu în 7 februarie.

Ascensiunea lui Peter Magyar, principala temă a alegerilor din Ungaria

HotNews.ro a analizat situația din celelalte state membre ale Uniunii Europene care organizează alegeri europarlamentare la începutul lunii iunie, în baza informațiilor primite de la partenerii din programul PULSE și a unui raport realizat de Expert Forum.

Pentru prima dată de la aderarea la UE în urmă cu două decenii, Ungaria va organiza alegeri pentru Parlamentul European în aceeași zi cu alegerile locale pentru primari și guverne locale, ne-a transmis EUrologus. Pe lângă cei 21 de europarlamentari ai Ungariei, alegătorii vor stabili primarul Budapestei, 3.177 de primari, aproximativ 16.500 de consilieri locali, 432 de consilii județene și 33 de consilii ale capitalei.

În mod similar, atenția a fost mutată de la lupta pentru alegerile europarlamentare la ce va obține Peter Magyar, un fost aliat al premierului Viktor Orban care în ultimele luni s-a transformat în principalul opozant al liderului maghiar și care a preluat un partid inactiv cu care va participa în alegeri.

Magyar a intrat în forță pe scena politică din Ungaria în februarie, când a acuzat guvernul de corupție generalizată și de gestionarea unui aparat de propagandă centralizat. Guvernul a respins acuzațiile. La sfârșitul lunii martie, el a publicat o înregistrare a unei conversații cu Judit Varga, fosta sa soție și fosta ministră a justiției din Ungaria, în care aceasta detalia o presupusă încercare a consilierilor lui Orban de a se amesteca într-un caz de corupție.

El a anunțat că va fi primul pe lista partidului său pentru alegerile europene, în calitate de cel mai popular membru al acestuia, dar nu va deveni membru al Parlamentului European și va rămâne în Ungaria pentru a lupta cu guvernul.

Bulgaria, măcinată de instabilitate

Partenerii de la Mediapool din Bulgaria ne-au semnalat că alegerile europarlamentare din acest an vor fi organizate simultan cu cele generale. În 9 aprilie, președintele Rumen Radev a declanșat alegerile generale anticipate după ce principalele formațiuni bulgare nu au reușit să ajungă la un acord privind componența noului guvern care trebuia să fie format în baza un acord semnat anul trecut pentru o rotativă guvernamentală, pe un model foarte asemănător cu cel încheiat de PSD și PNL în România

Ruperea coaliţiei dintre partidul conservator GERB şi formaţiunea liberală PP-BD, care au împărţit responsabilităţile guvernamentale în ultimele zece luni printr-o formulă de alternanţă la funcţii, a dus la alegeri pe fondul lipsei altor majorităţi parlamentare.

Alegerile legislative din 9 iunie vor fi al şaselea scrutin în numai trei ani, o perioadă de instabilitate din cauza blocajelor şi a veto-urilor din Parlament, după un deceniu în care liderul GERB, fostul premier Boris Borisov, a dominat politica ţării.

Instabilitatea poate afecta parcursul Bulgariei în procesul de aderarea deplină la spațiul Schengen, inclusive cu frontierele terestre, candidatură comună cu România, potrivit Mediapool.

Alte state cu alegeri comasate

În 9 iunie, alegătorii din Belgia vor fi chemați la urne pentru o serie mai largă de alegeri. Vor fi stabiliți următorii europarlamentari, dar și membrii din Camera Reprezentanților, parlamentele regionale și ale comunităților franceză și germană. Această comasare este stabilită prin Constituție. Alegerile locale sunt organizate separat în toamnă.

De asemenea, în Cipru, regula este că alegerile locale au loc odată la cinci ani împreună cu cele europarlamentare.

În Irlanda, alegerile locale au loc la fiecare cinci ani, la fel ca europarlamentarele, dar nu este o obligație să se suprapună data. În acest an, guvernul a stabilit ca cele două scrutine să se desfășoară simultan.

În 9 iunie, alegătorii din Germania vor vota în alegerile municipale din 9 landuri pentru consilii locale și primari, simultan cu alegerile europarlamentare.

Alegerile locale din Italia vor avea loc pe 8 și 9 iunie, în paralel cu cele europarlamentare, în 3.702 municipalități. De asemenea, se vor organiza alegeri regionale în unele regiuni ale țării.

Autoritățile din Malta au stabilit ca sâmbătă, 8 iunie, să se desfășoare simultan alegeri locale și europarlamentare. La fel ca în cazul altor state, legea prevede comasarea celor două scrutine, nefiind o decizie la nivelul guvernului.

Cetățenii din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor merge la urne pentru a alege viitoarea componență a Parlamentului European în perioada 6-9 iunie 2024. Este la latitudinea statelor să aleagă în ce zi din această perioadă vor organiza alegerile, dar similar cu România majoritatea au optat pentru ziua de duminică, 9 iunie.

Acest articol a fost creat în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană care sprijină cooperarea jurnalistică transfrontalieră. La articol au lucrat HotNews.ro, Mediapool și EUrologus.