Magazinele de tip economat au ca principal scop ameliorarea crizei sociale in care se gasesc persoanele nevoiase. Nu e o noutate ca aceasta categorie este cea mai mare din Romania, deci succesul "magazinelor pentru saraci" pare garantat. Mai ales daca beneficiaza de sprijinul guvernantilor, ca parte a programului de protectie sociala.
Fara licitatie
Ideea a fost atat de tentanta, incat reprezentantii Guvernului s-au grabit sa o puna in practica, inainte chiar de aparitia unor legi speciale care sa reglementeze functionarea acestui tip de magazin. Al doilea economat din tara a fost inaugurat la Timisoara, cu participarea tuturor oficialitatilor locale si judetene.
Ulterior, municipalitatea nu s-a mai implicat in dezvoltarea retelei de economate. In Timis, firma care se ocupa cu administrarea economatelor se numeste Tioss Commerce. Secretarul general al Prefecturii Timis, Alexandru Chirila, spune ca incredintarea administrarii magazinelor de tip economat acestei firme a fost facuta fara licitatie din cauza ca... "nu era nevoie de asa ceva"(!).
"Nici nu se impunea asa ceva!"
"Aveam nevoie de cineva care sa comercializeze produsele fara adaos comercial. Atunci, la inceput, am cerut o companie care sa faca gestul asta. Singura care s-a oferit a fost Tioss. N-a fost o licitatie. Nici nu se impunea asa ceva! Noi am chemat mai multe societati comerciale. Ei au fost singurii care au putut sa aprovizioneze economatele cu cele patru produse de baza", declara Chirila.
Secretarul Prefecturii spune ca nu-si mai aminteste care sunt celelalte firme chemate la strigarea pentru economate.
Economat universal
La inceput, economatele au fost destinate exclusiv pensionarilor si persoanelor cu handicap, menirea lor fiind "vanzarea cu amanuntul, la un nivel al pretului cat mai scazut, a produselor alimentare si nealimentare de baza, in vederea realizarii protectiei sociale a categoriilor de persoane defavorizate".
Daca aceasta restrictie ar fi putut ridica firmei administratoare probleme legate de vanzari prea mici sau de profit, la Timisoara s-a operat o transformare: economatele au devenit un fel de magazine universale. Oricine poate intra in economat sa-si cumpere ce doreste, in ce cantitate doreste.
Acest lucru a condus la ideea ca economatele ar putea deveni, cu sprijin guvernamental, o retea de aprovizionare a altor firme de comert, ce ar putea cumpara, cu bucata, marfa la pret mic pe care sa o revanda.
Simona Bitto, directorul economic al firmei Tioss Commerce (firma care se ocupa de administrarea economatelor din Timis) sustine insa ca asa ceva nu este posibil, deoarece este fixata o limita de maxim cinci bucati din fiecare produs care este cumparat.
BANATEANUL a verificat daca exista totusi aceasta posibilitate. Unul dintre reporteri, care nu se incadreaza in nici o categorie sociala defavorizata, a mers la un economat si a cerut cinci baxuri cu cate sase sticle de ulei fiecare. Evident, n-a fost refuzat.
Ce zice legea...
Hotararea Guvernamentala nr. 1216/31 octombrie 2002 pentru modificarea si completarea HG nr.
469/2002 privind infiintarea magazinelor "Economat" stipuleaza, la articolul 2 (1): "Magazinele "Economat" sau sectoarele de de tip <
Pretul mediu se va stabili pe baza unui esantion realizat lunar de catre consiliile locale sau de consiliul judetean, dupa caz cu asistenta de specialitate a directiilor judetene de statistica, iar pretul practicat va fi urmarit pentru conformare de autoritatile administratiei publice locale, raportandu-i-se lunar prefectului judetului".
Sucul "Tio" - aliment de baza
In timp ce legea se refera la "produse alimentare si nealimentare de baza" (ulei, zahar, faina etc.), economatele din Timisoara au inceput sa puna pe tejghea si sucuri ("Tio" si "Tina", produse ale firmei Tioss), fructe, legume, carne, produse din carne etc. Astfel, sub obladuirea autoritatilor, sucul "Tio" a devenit aliment de baza in alimentatia omului.
Pacaleala
Pe de alta parte, in timp ce legea obliga la preturi mai mici ("cu cel putin 10 % mai scazute fata de pretul mediu"), reporterii BANATEANULUI au constatat ca in economatele din Timisoara nu numai ca preturile alimentelor de baza nu sunt mai mici cu procentele indicate ("cel putin 10 %"), ci sunt chiar mai mari decat preturile stabilite de unele firme de comert! Pretul unui kilogram de faina,
de exemplu, e cu peste 4.000 de lei mai mare in economate decat la unele supermarketuri; litrul de ulei e cu 2.000 de lei mai scump, orezul, cu 1.600 de lei etc.
"Nu ne-a preocupat"
Cum legea mai hotaraste ca "pretul practicat va fi urmarit pentru conformare de autoritatile administratiei publice locale, raportandu-i-se lunar prefectului judetului", l-am intrebat pe prefect daca are habar de ceea ce se intampla cu preturile din economatele timisene. Raspunsul lui Horia Ciocarlie a fost stupefiant: "Nu ne-a preocupat niciodata aceasta chestiune a preturilor medii.
Voi, care cautati nod in papura, sunteti preocupati de asta. Noi verificam
din cand in cand daca preturile din economate sunt mai mici. Si, trebuie sa o spun, suntem foarte multumiti de rezultate. Stabilirea preturilor medii nu cred ca o face cineva. Oricum, prevederea din ordonanta e o prevedere care daca s-ar aplica ne-ar incurca mai mult" (!!!). Sa mai mentionam ca rolul prefectului este, conform legii, "sa aiba in vedere (...
) aplicarea si respectarea legii fundamentale, a legilor, hotararilor si ordonantelor Guvernului, a celorlalte acte normative" etc. etc. etc.?
30 DE ECONOMATE. Zece magazine economat functionau deja in Timis pana la sfarsitul anului 2002. In anul 2003, au fost deschise inca 20: 12 in Timisoara, unul in Lugoj, cate unul in orasele Buzias si Sannicolau Mare, doua in comuna Tomesti si cate unul in comunele Biled, Dumbravita si Ghiroda.
La sfarsitul lunii octombrie 2003, numarul total al magazinelor de tip economat din judetul Timis era de 30.
"SE RULEAZA FOARTE MULTI BANI". Desi cifra de afaceri a retelei economatelor timisene este de peste 66 de miliarde de lei lei anual, Simona Bitto, directorul economic al firmei Tioss Commerce, sustine ca nu exista profit.
Cum ar parea cel putin ciudat ca o firma comerciala sa se angreze in afaceri de o asemenea anvergura fara a avea de castigat, Bitto a recunoscut ca, totusi, ceva avantaje exista. Intre acestea: "ai destule lichiditati atunci cand ai nevoie, deoarece acolo se ruleaza foarte multe produse si foarte multi bani. E o sursa nesfarsita de lichiditati", spune Bitto.
LEGISLATIE SPECIALA. In 16 mai 2002, la cateva luni dupa ce primele economate functionau deja, Guvernul a emis o hotarare (nr. 469) pentru legalizarea functionarii lor. La art. 4, Guvernul transmite consiliilor locale sa acorde firmelor care se ocupa de economate "inlesniri la plata" pentru "impozite, taxe si alte venituri ale bugetelor locale".
Cateva luni mai tarziu, Guvernul emite o noua hotarare (HG 1216/31 octombrie 2002), adaugand ca firmele respective trebuie sa beneficieze si de reduceri la cumpararea spatiilor comerciale. Prin aceasta a doua hotarare de guvern se largeste si categoria clientilor: (art. 3) "cel putin urmatoarele categorii de persoane: pensionarii, somerii si persoanele cu handicap".
Alineatul 2 al aceluiasi articol stabileste ca aceasta categorie poate fi largita prin hotararea consiliilor locale, dupa efectuarea unei anchete sociale. Pe oficialii de la CLT, acest lucru i-a luat prin surprindere.
IMPOSIBIL DE CONTACTAT. Reporterii BANATEANULUI au incercat sa discute si cu actionarii firmei care administreaza economatele, dar a fost imposibil. Unul dintre actionari, cetateanul sirian Al Wari Kathan, detinator a 95% din firma Tioss Commerce, este mai tot timpul in Siria si nimeni nu stie cand vine in Romania.
Cel de-al doilea asociat, cetatean roman de origine siriana, Waari Ghesan, detinator a 5% din firma, nu a putut nici el sa fie contactat, in ciuda repetatelor telefoane date la sediul firmei.
Conform datelor primite de la Oficiul Registrului Comertului, firma Tioss Commerce SRL are capital social subscris in valoare de 22 miliarde lei si are ca domeniu principal de activitate productia industriala.
PRETURI
economat supermarket
faina 22.000 lei 17.990 lei
malai 17.500 lei 16.990 lei
orez 19.000 lei 17390 lei
zahar 16.380 lei 16190 lei
ulei 28.900 lei 26990 lei
La diferenta de preturi dintre magazinele economat si alte supermagazine se mai adauga si pretul drumului pana la magazinul rasarit de sub pulpana Guvernului. Or, la Timisoara, un bilet de tramvai cu doua calatorii costa 17.000 de lei.
