Potrivit statisticilor oficiale, in ultimii cinci ani, Romania a importat 163.176 tone de sare, din care 91 la suta din Ucraina. Numai in 2002 s-a importat sare alimentara de peste un milion de dolari, in vreme ce valoarea exporturilor nu a depasit 634.000 de dolari. Sarea industriala este adusa din Italia, Germania, Grecia, Marea Britanie, Franta, Japonia (sic!).
Salrom, compania romana de sare, nu are desfacere la nivelul capacitatii de productie. De pilda, la salina de la Targu Ocna se extrag anual 370.000 tone, insa principalul beneficiar din zona este doar Chimcomplex Borzesti. Compania poate produce sare pentru a satisface intreg consumul european. Salrom a incheiat anul trecut un contract pe trei ani pentru livrarea a 660 000
de tone de sare industriala catre firma BorshodChem Rt din Ungaria. Toate aceste cifre suna dureros in contextul in care Romania este al patrulea producator de sare din Europa Centrala si de Est si are rezerve de sare de cel putin 400 milioane tone.
Pretul poarta fesul
Exporturile sunt de doar cateva mii de tone pe an, ceea ce demonstreaza ca importul de sare este in directa legatura cu pretul, sau mai bine zis cu interesul economic al comerciantilor. Pentru ca pretul ii determina pe comercianti sa apeleze la importurile de sare. Ne-am convins personal cumparand din tot orasul mai multe pungi de sare. A durat ceva pana sa putem gasi sare de Targu Ocna.
Am avut surpriza sa constatam ca pretioasele cristale erau aduse de prin Ucraina de o firma din Galati si ambalate de firme din Bacau. Gasesti ce fel de sare vrei: recristalizata, fina, extrafina, toata adusa de afara. Mai exact, din Ucraina, din aceeasi sursa, regiunea Donetk, minele Slaviansk. Acelasi importator din Galati, mai multi distribuitori din Bacau.
Explicatia este simpla: sarea ucraineana este mai ieftina, dar si mai slaba calitativ, potrivit specialistilor (prin continutul mai mare de carbonat de calciu, compus care nu sareaza, lasa sediment, inmoaie si inverzeste muraturile, branza si carnea la care este adaugat pentru sarare si conservare). Femeile au invatat sa fie prudente cu sarea din afara, pentru ca de multe ori te inseala la gust.
De altfel, si marturiile misionarului catolic Bandini, in anul 1646, arata ca „sarea din ocna este mai tare ca sarea de mare, incat oleaca ajunge pentru a sara bucatele si painea“.
Lipsa taxelor vamale incurajeaza importul
Putem da vina pe reprezentantii Salrom care nu au alocat bani pentru a schimba acel ambalaj de carton, vechi de cand lumea, in care este impachetata sarea romaneasca. Numai ca si sarea din Ucraina se bucura de acelasi ambalaj neatractiv din carton. Explicatia lipsei unei piete de desfacere pentru sarea romaneasca este concurenta tarilor unde productia de sare este masiv subventionata.
Si nu vorbim de state din Occident, ci de Ucraina si Belarus, care acorda producatorilor subventii atat pentru combustibil, cat si pentru energie. Salrom, cu un capital social de aproape 10 milioane euro, nu primeste nici un leu subventie de la stat si e la zi cu absolut toate darile. Pana acum, nici un guvern nu s-a gandit la aplicarea unor taxe de salvgardare la importurile de sare.
Singurul fapt demn de remarcat este ca sarea de la Targu Ocna poarta pe ambalaj marca „Fabricat in Romania“, prin care s-a dorit incurajarea consumatorilor romani de a cumpara produse autohtone.
