Cu toate acestea,
fostii directori de la SC Letea SA nu au procedat la disponibilizari
de personal. La inceputurile privatizarii prin cupoane nominative
si certificate de privatizare, in Combinatul de celuloza si hirtie de
la Bacau lucrau aproape 4.000 de salariati. La finele lui 2003 si ca
efect al toaletarii efectuate de noul proprietar, statul de plata de la
Letea este semnat de mai putin de 1.000 de oameni.
Salvarea Letea, pusa pe seama concedierilor
Dupa ce a semnat contractul de vinzare-cumparare cu APAPS-ul lui
Ovidiu Musetescu, Sechelariu a putut rasufla usurat. Si asta din cauza
ca oamenii numiti de el au actionat intocmai cum le-a dictat stapinul.
S-a inceput cu o presupusa stare de insolvabilitate financiara, cu
gestionarea declarata a unor mari stocuri de hirtie, marfa nevandabila
si cu dresarea liderilor de sindicat, privatizati legal intre timp. Se
intelege ca vinovatii de starea fabricii au fost, in opinia lui Dumitru
Sechelariu, fostii manageri condusi de Carol Clopotel. In nici o
imprejurare favorabila, primarul nu uita sa puna in circa ultimului toate
relele produse la Letea. Tindem sa dam crezare surselor noastre, care
au precizat ca, in acest moment, fostul manager Clopotel are toate
sansele sa aiba cistig de cauza in instanta, vizavi de calomniile ce i s-
au adus.
Dar tavalugul schimbarilor nu se opreste aici. In acest consens, numai
Ion Florel - fost manager general la Letea - stie cit s-a documentat
privitor la gestionarea crizelor. Pentru ca la un moment dat s-a putut
vorbi cu adevarat de o criza la fabrica de hirtie. Rezolvarea situatiei,
cunoscuta inainte ca Sechelariu sa promita salariatilor bonuri de masa,
cantina si alte facilitati, a fost pusa pe seama reducerilor de personal.
Cum sindicatele fusesera prinse de nas (si domnul lider Martin Fartade
o stie foarte bine), administratia nu a facut altceva decit sa inceapa sa
publice listele de disponibilizati. Peste noapte, oameni care au lucrat
30-40 de ani in fabrica, n-au mai avut dreptul sa intre in incinta si, prin
urmare, au fost nevoiti sa-si manince borcanul cu fasole pus de seara
de neveste, in fata portilor. Ordinul fusese dat. Letea SA merge prost
si nu poate supravietui fiindca are o grila de personal incarcata si
necesita un fond de salarii peste posibilitati.
Peste 1.200 de salariati au fost disponibilizati
Prin urmare, de la jumatatea lui 2001 si aproape de sfirsitul lui 2002,
salariatii de la SC Letea SA au ingrosat in transe de cite 150-300 de
oameni, rindurile somerilor. Concomitent cu aceasta actiune de
aerisire, s-a declansat si "imploziada" pusa la cale de patronul
Sechelariu si infaptuita prin intermediul unei firme din Petrosani. Ca
firma care a darimat totul cu pompierii linga ea a fost din Iasi sau din
Bucuresti, nu mai are nici o importanta. De remarcat este faptul ca
Seche a taiat si a spinzurat cum au vrut muschii lui, fara a fi inca
proprietar. Important este ca a avut intentie. "De aproximativ doi ani
nu am facut nici un secret din intentia mea si a societatii Selena
de a privatiza aceasta fabrica falimentata la momentul respectiv
de cei care au condus-o pina in anul 2000. O fabrica lipsita de
orice perspectiva la acel moment, predispusa oricind sa lase pe
strada peste 2000 de suflete". Ei bine, daca 2.000 de suflete nu au
ramas pe drumuri, dupa toaletarea si cosmetizarea fabricii de hirtie,
1.200 dintre bacauanii ce nu iubesc minciuna ingroasa acum rindurile
somerilor. La jumatatea lunii mai 2002, prilej cu care o ultima transa de
peste 100 de disponibilizati s-au lasat "aburiti" de cei de la Agentia
Judeteana de Ocupare si Formare a fortei de munca, s-a spus
adevarul. Oamenii care au mincat din sufertas la poarta fabricii au
precizat ca "nimeni nu a tinut cont de faptul ca avem peste 30 de
ani vechime in Letea. Unde putem sa ne ducem acum? Sunt
dintre noi majoritatea trecuti de 40 de ani. Cine ne mai primeste
sa muncim? Domnul Sechelariu ne-a promis ca nu pleaca nimeni,
ca ne face cantina, dar toate acestea au fost numai vorbe".
Primarul-stadion a mai facut remarca prin care, o data cu
achizitionarea SC Letea SA, trebuie sa respecte clauze contractuale
stricte. "Este firesc acum, ca o data ce am bagat in societate o
gramada de bani, sa nu-mi fie puse mie in spate toate datoriile".
Cu siguranta ca noul patron s-a referit la datoriile banesti, cele pe care
inainte de inceperea campaniei electorale, colegii de partid de la
Ministerul de Finante au avut grija sa i le stearga. Dar ce face primarul cu datoriile morale, ale celor in fata carora s-a angajat ca va avea grija de ei. Se pare ca vremea scadentei acestei datorii a venit. Ea cu
siguranta se va numi "vot", ca o replica la sloganul PSD "nu mai vrem sa continuam impreuna".
