Cu alurã de Sidnei Poitier, spune zambind cã n-a avut timp de... agãtat fete, pentru cã trebuie sã invete mult. In ziua de 15 august 2003, adolescentul Mbina Mounguengui Leonard sosea la Buhusi, din Republica Gabonezã, la rudele sale. Lãsase acolo, cu inima stransã, patru frati si surori, dar si pe mama sa, nãscutã Nina Schitelea, buhuseancã.
Tatãl sãu, o somitate in domeniul energeticii gaboneze, demnitar de stat, murise intr-un tragic accident de avion. Leonard - Lulu, cum ii spun astãzi prietenii sãi romani - nu stia sã spunã decat „Bunã ziua“, in romaneste.
A fost inteles de prof. Vasile Baltã, directorul Liceului cu program de educatie fizicã si sport, care, impresionat, probabil, de bunul sãu simt exemplar, de statura sa de Sidnei Poitier in devenire, care l-a inscris, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetãrii, la acest liceu, in clasa a XII-a.
Directorul, dirigintele Lucian Muset, ceilalti profesori, dar si colegii au fost repede cuceriti de acest fermecãtor tanãr care, in mai putin de douã luni de zile, muncind pe rupte, a reusit sã invete sã comunice in limba romanã.
„E un adolescent grozav“, adãuga dirigintele. Firesc, la inceput, toatã lumea se intreba dacã Leonard va reusi sã promoveze clasa a Xll-a. Treptat, in constiinta acestora a prins viatã un alt gand: „Va reusi Lulu sã promoveze examenul de bacalaureat“? Prin ianuarie, Lulu spunea: „Voi incerca sã trec acest examen.
Invãt mereu si sunt ajutat foarte mult de cãtre profesori si prieteni. Sunt onorat de aceastã atentie care mi se acordã“. A absolvit clasa a XII-a cu media generalã 8.
A obtinut 9,50 la proba orala la romana ...
A venit prima probã a bacalaureatului. Lulu i-a surprins pe examinatori nu numai cu numele sãu exotic, cu figura sa de mulatru cuceritor, ci si cu volumul de cunostinte. „Am citit mult in romaneste. Eminescu si Bacovia imi sunt dragi. Ion, Harap Alb, Morometii si altele mi-au plãcut foarte mult, chiar dacã n-am inteles foarte bine multe pasaje.
Citind, am invãtat si mai bine sã vorbesc, sã scriu romaneste. Limba romanã este foarte frumoasã, dar, in acelasi timp, mai dificilã decat franceza sau engleza. Chiar decat un dialect gabonez“. A obtinut, la oral, 9,50-! La proba oralã de Limba francezã a delectat asistenta, pentru ca franceza este limba oficialã in Republica Congo.
La Mãiestrie sportivã a fost notat cu 10 . Proba scrisã la Limba si literatura romanã a fost piatra de incercare, dar a primit nota 6,75 ! Spune zambind, parcã vinovat in fata universului limbii romane: „Recunosc, n-am stiut ce inseamnã amurg, atunci cand trebuia sã analizez poezia Amurg antic, de George Bacovia. Ajuns acasã, m-am lãmurit“..
La proba scrisã de Geografie, un subiect care viza caracterizarea unei zone l-a pus in vãditã dificultate: „Rauri, munti, bogãtii ... Vorbeam despre zona unei tãri pe care o cunosteam de mai putin de un an. Dacã mi s-ar fi cerut sã vorbesc despre Liberville, unde locuiesc ai mei ... Dar m-am descurcat. Invãtasem.
Nu eram strãin de subiect“. A primit nota 7.
Vrea sa faca facultatea in Romania
La Chimie, in tezã, a fost notat cu 7,80. „E ca un vis frumos, zice Lulu. Nici nu stiti cat de mult m-au ajutat profesorii si prietenii in acest an. Imi place in Romania. La inceput eram stingher, dorul de Liberville era imens.
Acum e altfel, dar asta nu inseamnã cã nu-mi este dor de ai mei“. Proiecte? „Vreau sa urmez, in Romania , o facultate cu profil de telecomunicatii, la Iasi, probabil. In vara aceasta va trebui sa invãt mult la matematicã si fizicã. Sunt mereu intr-o cursã de recuperare. Multi mã intreabã dacã am o prietenã.
N-am avut timp, panã acum, de ...agãtat fete, cum se spune pe aici, dar va veni si vremea aceasta. Fetele sunt tare frumoase...“ Viitorul mai indepãrtat va fi legat de Romania? „Nu stiu. Poate e prea repede sã vorbim despre viitorul acesta. Nu se stie ce ne aduce viata“. Rãsfoiesc, impreunã cu Lulu un album cu fotografii de la Liberville.
Simt cã-l rãvãseste dorul de ai sãi. Bãrbat in devenire, Leonard imi ghiceste gandurile si spune: „Vorbesc mult , cu ai mei, la telefon. Acum e vremea invãtatului, dar va veni timpul si pentru altele“.
