Anul 1989 a marcat o schimbare profunda in evolutia Romaniei, de la regimul comunist, la forma de stat democratic, de la represiune si abuz, la consacrarea drepturilor omului, libertatilor civile, economiei de piata si proprietatii private.

Expresia acestor transformari fundamentale se regaseste in Constitutia Romaniei, adoptata la 21 noiembrie 1991.

Constitutia din 1991 a deschis calea unor reglementari speciale in materia proprietatii, negind, la nivel de principiu, legalitatea confiscarilor abuzive, savirsite de statul comunist, in perioada cuprinsa intre cel de-al doilea razboi mondial si anul 1989.

In Romania, au fost adoptate o serie de acte normative speciale, care prevad restituirea proprietatilor preluate abuziv de stat sau acordarea de despagubiri persoanelor care si-au pierdut dreptul de proprietate asupra unor bunuri de valoare –

proprietati funciare, constructii, proprietati industriale, bunuri mobile de valoare.

Dintre acestea, cea mai controversata s-a dovedit a fi Legea 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Legea instituie principiul restituirii in natura a imobilelor.

In cazurile in care restituirea in natura nu este posibila, sint prevazute masuri reparatorii, prin echivalent, care pot consta in: compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de detinatorul imobilului, cu acordul persoanei indreptatite;

acordarea de actiuni la societati comerciale, tranzactionate pe piata de capital ori de titluri de valoare nominala, folosite exclusiv in procesul de privatizare sau acordarea de despagubiri banesti.

Au mai ramas doar 691 de case nationalizate

Notificarile prin care se solicita restituirea proprietatilor trebuia depuse la autoritatile competente, cel mai tirziu la data de 14 august 2002.

Ele trebuia insotite de documente justificative, care sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat, existent la data preluarii de catre stat, precum si de documente care sa ateste, dupa caz, calitatea de mostenitor sau de succesor legal, a solicitantului.

Astfel, la Primarie, au fost depuse 1.606 de astfel de notificari, prin care se solicita restituirea in natura a imobilelor. Alte 1.700 au fost depuse la Prefectura, in cazul lor, fiind vorba despre despagubiri, si nu de restituire in natura. Urmatoarea etapa este cea de solutionare a cererii, de catre o comisie din cadrul Primariei.

Procesul este ingreunat datorita actelor foarte vechi, din care nu prea se mai intelege nimic. Decizia poate fi atacata in justitie, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia.

Din totalul cererilor depuse la Primarie, pina la aceasta data, au fost rezolvate 716. Dintre acestea, doar 237 au fost restituiri in natura.

Restul s-au solutionat astfel: 296 respingeri, 143 respingeri cu oferta de titluri sau actiuni, si au fost formulate 39 de adrese, prin care este chemat in judecata statul roman, persoanele indreptatite necunoscind identitatea detinatorului imobilului solicitat.

Odata cu emiterea dispozitiei de restituire in natura a imobilului solicitat, se formuleaza o cerere de punere in posesie, care, impreuna cu toata documentatia cadastrala, se depune la Directia Serviciilor Publice (DSP).

Din acel moment, casa se restituie fostilor proprietari si iese din evidentele directiei. La ora actuala, institutia mai are in gospodarire 691 de case nationalizate.

Dintre acestea, citeva gazduiesc sedii ale unor institutii publice.

Este vorba despre Casa de Cultura a Municipiului, Teatrul de papusi, Casa Casatoriilor, Fundatia "Munca si Prosperitate", SC "Drumuri si Poduri" SA, cladiri ce au fost si ele revendicate. "In privinta acestora, dosarele se afla, spre solutionare, la Inalta Curte de Casatie -

ultima cale de atac, prevazuta de Legea 10", a precizat Angelica Pamfil, jurist in cadrul Primariei.

Proprietarii intra in posesia caselor, la 5 ani de la obtinere'

In momentul in care imobilul iese din evidentele DSP, institutia are obligatia de a trimite notificari chiriasilor, prin care sa-i informeze in legatura cu actualii proprietari.

De asemenea, se realizeaza un document cu starea tehnica a cladirii, la data semnarii procesului-verbal de punere in posesie, care se trimite noului proprietar.

Tot de la acea data, acesta trebuie sa semneze un contract cu actualii chiriasi, pentru inca 5 ani. "Cind primesc acele instiintari, chiriasii intra in panica si incep sa depuna cereri pentru gasirea unei alte locuinte.

Astfel, noi ii avem din timp in evidenta si incercam sa le rezolvam problemele.

Pina acum, nu am inregistrat nici un fel de greutati, nici din partea noilor proprietari, dar nici a chiriasilor.

In ceea ce priveste chiriile, in general, sint respectate cele stabilite de noi, iar in cazul unor modificari, se tine cont ca acestea sa nu depaseasca 25% din venitul membrilor familiei", a precizat Emilia Huiu, director DSP.

In perioada in care imobilele au fost in administrarea DSP, obligatiile de intretinere si reparatie a acestora reveneau atit institutiei, cit si chiriasilor. Primii raspundeau de exterior (acoperis si consolidari ale imobilului), iar ceilalti, de interior.

Conform legii, case nationalizate pot cumpara doar titularii contractelor de inchiriere. Preturile variaza in functie de materialele din care sint construite casele, starea tehnica, zona, vechimea etc.

Contractele se incheie pe o perioada de 20 de ani. La inceput, se plateste un avans de 30% din valoarea contractului, exceptie facind pensionarii si persoanele pina la 35 de ani, care platesc doar 10%.