Daca intrebi un dejean "unde este Oficiul de Capitanie?", ai toate sansele sa fii catalogat drept nebun. Si totusi intrebarea nu este una scrantita pentru ca Dejul are, intr-adevar, Oficiu de Capitanie, condus - cum altfel? - de un capitan de port.
In 1991, Autoritatea Navala Romana a declarat orasul port de agrement.
Drumul sarii
Istoria cu portul este insa mult mai veche. Prima atestare a Dejului ca port de ape interioare dateaza de pe la 1200! "S-a infiintat aproape singur, fiind cel mai mare punct de trafic pentru sare", povesteste Viorel Federiga, seful Oficiului de Capitanie. De aici plecau plute pe Somes incarcate cu sare de la Ocna Dejului. Era asa-numitul "drum al sarii".
"Trecand prin vamile de la Ariesul de Campie si Satu Mare, sarea imbarcata la Dej ajungea pe Tisa.
Pe acest rau era transportata pana la marele depozit de sare de la Szeged, unde era adunata
O data cu extinderea liniilor ferate, drumul sarii pe apa a fost abandonat, iar Dejul si-a pierdut statutul de port.
Lucrurile s-au schimbat insa dupa 1989. Controlul naval pentru zona Transilvaniei era facut de doua capitanii - Bicaz si Timisoara - care insa se suprapuneau pe anumite zone. Asa incat, pentru a simplifica lucrurile, s-a infiintat Oficiul de Capitanie Fantanele-Belis, care la scurt timp a fost mutat la Dej.
Capitanul
De la bun inceput, acesta a fost condus de capitanul de port Viorel Federiga. Impatimit de marinarie, barbatul de 37 de ani a facut Liceul de Marina la Orsova, dupa care a urmat Scoala de scafandri de la Constanta si Institutul de Navigatie Maritima si Fluviala de la Drobeta Turnu-Severin.
Seful Oficiului de Capitanie este responsabil cu supravegherea si controlul navigatiei civile, incepand de la ambarcatiuni mici, barci, nave de agrement, pana la poduri de trecere, lacuri si balastiere. Cum Oficiul acopera sase judete (Cluj, Satu Mare, Maramures, Bistrita-Nasaud, Salaj si Mures) si raspunde de 106 lacuri, Viorel Federiga e mereu pe drumuri.
E drept, pe drumuri de asfalt, si nu de apa.
Insa, cand il incearca greu dorul de navigat, ia calea Deltei, unde il asteapta cateva barci si un cuter. Adica mica lui flota de vacanta.
Doar doua iahturi
La Oficiul de Capitanie Dej sunt inregistrate peste 3.000 de ambarcatiuni de agrement si de pescuit care apartin persoanelor din cele sase judete arondate. Dintre acestea, numai doua sunt iahturi. "Notiunea de iaht este gresit inteleasa. Iahtul este o ambarcatiune de navigatie lunga, de peste 24 de metri si cu dotari suplimentare.
In zona asta exista unul al unei firme din Targu Mures si un altul al uneia din Satu Mare", afirma Viorel Federiga.
Clujenii, in schimb, sunt reprezentati in scriptele Oficiului de Capitanie din Dej cu doua cutere de croaziera. Este vorba de "Allegro", construit de Laurentiu Simionescu, si de "Amok", proprietatea lui Mihai Patrascu.
____________
Dejul "tine" de... Drobeta Turnu Severin
Autoritatea Navala Romana (ANR) are in subordine cinci Capitanii zonale - Galati, Tulcea, Constanta, Giurgiu si Drobeta Turnu-Severin - numite Autoritati Navale Teritoriale.
Oficiul de Capitanie Dej tine de Autoritatea Teritoriala de la Drobeta Turnu-Severin. In afara de Dej, in Romania mai exista doar trei Oficii de Capitanie pe ape interioare: Timisoara, Bicaz si Snagov.
Oficiul de Capitanie din Dej elibereaza si permise de conducere pentru ambarcatiuni. Examenul pentru obtinerea lor consta in doua probe (scris si oral) din "Manualul conducatorului de ambarcatiuni", si una practica, ce se sustine la Baza de agrement din Targu Mures. Taxa de examen nu depaseste 3 milioane de lei, iar permisul este international si se prescrie dupa 5 ani.
El este valabil pe apele interioare si pe marile teritoriale la o distanta de 6 mile marine (circa 11 kilometri) de tarm.
Anul acesta, numarul ambarcatiunilor inregistrate in tara a crescut cu jumatate fata de anul trecut. "Asta dovedeste ca romanii au inceput sa mai prinda, la bani, si gustul de-a iesi la pescuit", explica Viorel Federiga.
