Ancheta reporterilor de la Flacara Iasului asupra afacerii Coca Cola la Iasi a atras atentia autoritatilor. Ieri, Ministerul Agriculturii a trimis un comunicat prin care informeaza ca jaful de la Statiunea Dancu s-a incheiat. "Prin adresa nr.544/8.07.2004, Statiunea de Cercetare si Productie pentru cresterea Bovinelor Dancu informeaza ca pentru anul 2003 a incasat dividende in valoare de 248.900.
396 lei. Fata de cele prezentate, propunem ca in baza prevederilor Legii nr.290/2002 privind organizarea si functionarea unitatilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si ASAS «Gheorghe Ionescu Sisesti», cu modificarile si completarile ulterioare, Academia de Stiinte Agricole si Silvice «Gh.
Ionescu Sisesti», unitate in subordinea careia se afla Statiunea de Cercetare si Productie pentru cresterea Bovinelor Dancu, sa reanalizeze termenii contractuali de asociere intre aceasta si firma Molino-Luxemburg, propunere insusita si de ASAS, prin scrisoarea nr.793/8.07.2004. Academia de Stiinte Agricole si Silvice «Gh.
Ionescu Sisesti» va informa Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale asupra celor constatate", se arata in comunicatul oficial.
Cu alte cuvinte, atat Ministerul Agriculturii, cat si Academia de Stiinte Agricole au remarcat, in toata splendoarea ei, teapa trasa de firma Molino din Luxemburg si se angajeaza sa ia masurile de corectie cuvenite. De altfel, acest lucru era si de asteptat.
Dupa cum se precizeaza in acelasi comunicat, "conform datelor bilantului contabil pe anul 2003, reiese ca terenul mentionat este inscris cu o valoare de 18.253.785.319 lei", de unde o revizuire a cotei dividendelor pentru Statiunea Dancu se impunea de la sine.
Mutenie la RAJAC
Pentru unii dintre furnizorii de servicii catre populatie, afacerile Coca Cola de la Iasi reprezinta un subiect care nu se discuta, ci se executa. Date din contractele incheiate de catre Compania de Imbuteliere Coca Cola Iasi cu acestia sunt tinute strict secret, netinandu-se cont ca prin aceasta atitudine este incalcata Legea 544/2000 referitoare la accesul la libera informare.
Cel mai bun exemplu il ofera in acest sens Regia Judeteana de Apa Canal Iasi ce refuza cu obstinatie sa furnizeze date referitoare la consumul de apa realizat lunar de catre Compania de Imbuteliere Coca Cola Iasi.
Purtatorul de cuvant al regiei, Tudor Tudose a refuzat in repetate randuri sa furnizeze orice fel de informatie referitoare la contractele incheiate cu compania de sucuri, pretextand confidentialitatea clauzelor contractuale.
"Datele pe care le cereti spre furnizare sunt date confidentiale care nu pot fi facute publice dat fiind ca acestea sunt inscrise intr-un contract de prestari servicii", a declarat Tudor Tudose.
Observam ca purtatorul de cuvant al RAJAC uita ca documentele pe care le tine sub cheie au fost incheiate de catre Compania de Imbuteliat Coca Cola Iasi cu Regia de Apa, pe vremea cand la conducerea institutiei se afla actualul primar al Iasului, Gheorghe Nichita.
Cadouri legislative pentru ursul tepar
Conform declaratiilor lui Silviu Lacatusu, directorul Administratiei Domeniilor Statului Iasi, secretul prezentei Coca Cola in Iasi are un fundament politic. "Totul a inceput din anul 1992, cand s-a pus accent pe atragerea investitorilor strani.
A existat atunci o dorinta prea mare de aducere a acestora, incat este posibil ca in legislatie sa se fi strecurat niste greseli, sau aceasta sa fi fost intocmita de o asemenea natura, incat sa lase loc de interpretari", a declarat Silviu Lacatusu.
Analizand paragafe din Legea investitiilor, oricine poate realiza ce i-a determinat pe reprezentantii Coca Cola sa aleaga Romania, si in special orasul Iasi ca pe un taram al fagaduintei si un paradis fiscal pentru dezvoltarea afacerilor cu sucuri. Conform Legii 35/1991, privind investitiile straine in Romania si Ordonanta de Urgenta nr.
31/1997 care amendeaza Legea 35/1991, investitorilor strani le erau acordate anumite facilitati.
Printre acestea se numara cateva de o importanta deosebita: tratament egal si echitabil, indiferent de nationalitate, posibilitatea realizarii de investitii in orice domeniu si in orice forma, garantie impotriva nationalizarii si exproprierii, facilitati vamale si fiscale - exceptarea de la plata taxelor vamale si TVA a importurilor ce formeaza aport la capitalul social al societatii, asistenta
privind parcurgerea formalitatilor administrative, dreptul de a alege instantele judecatoresti sau arbitrale pentru solutionarea litigiilor, exceptarea de la plata acelor taxe vamale cu importuri de echipament tehnologic, optiunea intre
deducerea de profituri impozabile a amortizarii sau a cotei de 20% din pretul de achizitionare a echipamentelor tehnologice, posibilitatea raportarii pierderilor pe partea exercitiilor financiare urmatoare, conversia in valuta a drepturilor si transferarea lor in tara de origine, deducerea cheltuielilor de publicitate si reclama si, mai mult, garantia mentinerii acestor facilitati peste cinci ani.
Actul normativ mai prevede ca facilitati: scutirea de la plata impozitului pentru profitul reinvestit, deducerea integrala din profitul impozabil al cheltuielilor cu reclama si publicitatea, acordarea unor subventii pentru pregatirea personalului aferent investitiei, scutirea de la plata dobanzilor sau a corectiilor monetare in cazul decalajului la plata TVA.
Societatile care efectueaza investitii vor beneficia de o perioada de scutire la plata impozitului pe profit timp de zece ani, incepand cu primul exercitiu financiar obtinut.
Coca VASILENCU
Gabi COHUT
