Ocupatiile inventate pentru a-i binedispune pe cei din jur nu isi mai gasesc practicanti, astfel ca ar ar trebui sa avem motive de ingrijorare: nici un clovn nu e inregistrat la Camera de Munca, iar acrobatii se pare ca s-au lasat si ei de meserie, din moment ce pana de curand aici erau inregistrati 2, iar acum rubrica e goala.

Romanu-i mester mare insa cand vine vorba sa potriveasca fapta cu vorba si scoate de unde nici nu te astepti nume pentru tot ce il inconjoara. Nici la indeletniciri nu ducem lipsa de denumiri. In unele din cazuri numele meseriilor pot candida cu brio la competitii de imaginatie.

Fascinar, legator de par, numarator de bani, pieptanator sau sef masa – iata numai cateva din ocupatiile de zi cu zi, serioase, de altfel, dar care stranesc curiozitatea si zambetele omului de rand.

Cum te-ai putea gandi ca, de fapt, fascinarul este un muncitor necalificat la drumuri, meserie pentru care nu trebuie sa-ti pui mai deloc la contributie talentul de a-i fascina pe cei din juru-i? Sau ca legatorul de par nu isi face meseria in salonul de coafura, ci in atelierul de pregatit obiecte artizanale sau de uz casnic, unde pune la punct rachita, trestia, stuful sau trestia pentru

impletitorii de cosuri?

Meserii pe alese pentru micutii nehotarati

Copiii terorizati de intrebarile cu „ce vrei sa te faci cand vei fi mare” pot gasi o rezolvare rapida a situatiei neplacute in care sunt pusi de cei mari, daca arunca o privire in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR). Cele circa 4.500 de posibile meserii insirate aici ii linistesc chiar si pe cei mai pretentiosi nehotarati.

De la clasicele meserii de vanzator, sofer sau profesor, oferta se imbogateste anual cu zeci si zeci de noi profesii. Pentru copiii plictisiti de scoala, COR vine cu oferta deloc de neluat in seama si anume spalator de parbrize. S-a gasit un loc chiar si pentru camatari, meserie care ne duce pe toti cu gandul la recuperari de bani, violenta sau reglari de conturi intre clanuri mafiote.

Nimic mai gresit. Potrivit COR, camatarul isi poate gasi un loc de munca la casele de amanet, unde se ocupa cu estimarea valorii obiectelor amanetate si calculeaza dobanzile. In acelasi timp, in COR dainuiesc inca meserii aflate in mare voga in evul mediu sau in epoca moderna, cum ar fi cea de valet, capelan, opincar sau vestitor.

Judet de muncitori necalificati

Cea mai comuna ocupatie este cea de muncitor necalificat. Din cei aproape 120.000 de salariati inregistrati in baza de date a Camerei de Munca Sibiu, aproape 23.000 sunt muncitori necalificati, urmati la o distanta apreciabila de vanzatori – peste 9.000 din total si soferi- circa 6.000.

Dintre angajatii „cu facultate”, cei mai multi sunt consilierii economici in management (circa 750), imginerii mecanici (peste 450) si inginerii automatisti (aproape 400).

Sefi cu duiumul, secretare in crestere

Nici directorii executivi de societati nu lipsesc din baza de date a Camerei de Munca. Din contra, chiar, din perspectiva numarului sunt pe una din pozitiile fruntase, din moment ce in tot judetul sunt circa 1.350. Aproape fiecare are, la randul sau, un director adjunct, cei din urma numarand cam 1.200 de sibieni. Din ’90 incoace au mai practicat meseria de sef la fime alte circa 1.

400 de persoane, ale caror carti de munca au fost, intre timp, lichidate. Cum seful fara secretara e ca nunta fara lautari, in judetul nostru sunt si circa 1.124 de secretare, iar numarul lor e in continua crestere.

Ocupatii de top

La capitolul ocupatii cu denumiri pline de imaginatie, sibienii au cu ce se lauda. Astfel, printre noi isi fac zilnic munca un fascinar, care nu este nicidecum un pasionat al fascinarii, ci un drumar fara calificare, doi numaratori de bani, un pieptanator (angajat in industria textila), patru umplutori de sifoane si doi legatori de par.

In plus, alti 44 de angajati sunt trecuti la categoria „oier” si alti trei la „vacar”. Nici meseriile „noi” nu lipsesc de pe lista Camerei de Munca. Astfel, 18 DJ-i au trecut pe aici sa-si inregistreze contracte de munca, la fel ca si 55 de dansatori.

In schimb, la rubrica „baby-sitter” e trecuta o singura persoana, chiar daca ocupatia le tine ocupate cu copiii altora pe multe dintre femei. Mai grav e, insa, ca potrivit acestei bazei de date, cei care merg la strand si sunt pe punctul de a se ineca au toate sansele sa se duca la fund. Nu de alta, dar nu e si nici nu a fost vreodata un salvator la strand cu acte in regula.

O mare lipsa e inregistrata si in ceea ce priveste ocupatiile artistice, chiar daca Sibiul e un oras plin de suflare culturala. Asa se face ca nimeni nu are meseria de poet sau scriitor. Noroc, insa, ca avem un artist liric si un artist plastic.

Un alt motiv de tristete, de asta data pentru vilele frumoase din Sibiu: nici un sibian nu e angajat pe profesia de ingrijitor de vile, chiar daca in trecut sase persoane s-au ocupat de aceasta treaba.