Teroare, subjugare mentala, santaj. Un grup de gardieni de la Penitenciarul de Maxima Siguranta Gherla acuza cinci persoane din conducerea inchisorii ca aplica practici mostenite din vremea comunismului.

Gardienii nemultumiti au redactat un protest in care descriu starea de tensiune din inchisoare si au trimis documentul mass-media si organizatiilor nationale pentru apararea drepturilor omului. Pana acum, CLUJEANUL este singura institutie care a reactionat la acest memoriu.

Protestul contine acuzatii grave la adresa a cinci persoane din conducerea inchisorii: generalul Petru Roman, directorul penitenciarului, colonelul Petre Chiorean, director adjunct, colonelul Ioan Batinas, colonelul Vasile Chiorean si maiorul Gheorghe Iftinca (intre timp, in 28 septembrie, sistemul penitenciar a fost demilitarizat).

Roman, "tiranul"

Fostii subofiteri, acum gardieni civili, sustin ca directorul Petru Roman orchestreaza totul.

"Cand a fost transferat de la Penitenciarul Bistrita (in 1997 - n.r.), cei de acolo au facut chef. De ce? Pentru ca au scapat de un tiran".

Semnatarii protestului se intreaba de ce Roman nu pateste nimic indiferent ce acuzatie i se aduce.

Singurul lor raspuns plauzibil este ca "e sustinut de cei din minister". Ei sustin ca Roman l-a "inmuiat" cu cadouri (casete sculptate, tabla de sah, etc) pe colonelul Eduard Panoiu, trimis sa verifice problemele de la Gherla in perioada in care ministru al Justitiei era Rodica Stanoiu.

Totul pentru sefi

In memoriu se spune ca, in preajma sarbatorilor, directorul Petru Roman le ordona ofiterilor sa vaneze greselile subofiterilor, pentru a-i pedepsi si pentru a le taia din prime,

astfel incat restul fondului de premii sa fie impartit de cei din conducere.

Acuzatiile impotriva directorului inchisorii nu se opresc aici. Gardienii afirma ca Petru Roman foloseste subofiteri in interes personal, atat in timpul programului, cat si in timpul lor liber.

"De exemplu, PAS (plutonier adjutant sef - n.r.) Onut Socaciu duce cafea la birouri de parca el ar fi secretara, plt. Marcel Hodis repara casetofoanele din masinile ofiterilor (col. Vasile Pop, cpt. Fetche Alin, col. Batinas Ioan), iar plt. Sigartau Paul repara instalatiile electrice de la diversi ofiteri de acasa.

Muresan Dumitru stropeste cartofii la: general Roman Petru, mr. Jiman, col. Chiorean Petre", se spune in document.

"Apucaturi de comunist"

Si loctiitorul directorului, Petre Chiorean, este acuzat ca se comporta dictatorial.

"Are apucaturi de comunist. Adica vrea sa faca ceea ce a facut si pe vremea lui Ceausescu: a batut si detinuti, si subofiteri. Noi il intrebam Sa fim pedepsiti, dar nu loviti pentru faptele noastre, care de multe ori sunt inchipuite de dansul".

Despre Chiorean, gardienii mai spun ca sta in fiecare dimineata la postul de control numarul 1, pentru ca detinutii care ies la punctele de lucru sa-si poata spune pasurile, adica problemele pe care, in mod legal, nu le-au putut rezolva cu subofiterii.

Apoi le ordona gardienilor sa le rezolve doleantele, incalcand regulamentul. Subofiterii protestatari sustin ca, dupa discutiile cu detinutii, Petre Chiorean intervine ca acestia sa aiba mai multe drepturi, in special telefoane, bai cu apa calda sau sa fie dusi la cabinetul medical peste program.

Drepturile detinutilor sunt acordate potrivit unui regulament care fixeaza de cate ori si in ce conditii pot ei beneficia de telefon, vizite, pachete, baie etc.

Coloneii

Colonelul Ioan Batinas, care conduce serviciul "Regim de detentie", a fost numit in aceasta functie de cand este sef Petru Roman.

"De cand s-a cocotat pe acest scaun, nu a venit niciodata sa discute cu noi. Noi suntem niste subofiteri amarati, iar dumnealui nu se poate cobori la nivelul nostru.

Face parte din grupul de cinci ofiteri care se conduce dupa deviza ".

La randul lui, colonelul Vasile Chiorean este acuzat ca intretine un climat plin de frustrari.

"Subofiterii se feresc de el pentru ca le este teama sa nu greseasca si sa-i cada in colimator", sustin semnatarii protestului, care il acuza si ca a fost informator al Securitatii.

"Care teroare?"

CLUJEANUL s-a deplasat la Penitenciarul Gherla pentru a discuta la fata locului cu cei acuzati in memoriu.

Primul vizat, directorul Petru Roman, spune ca protestul este total in afara adevarului.

"In primul rand, colegii de la Bistrita au regretat ca am plecat. Poate ca nu toti, deoarece au fost si cadre pe care le-am sanctionat, fiindca au incalcat regulamentele. Acestia, poate, nu m-or fi regretat", spune actualul director al Penitenciarului Gherla.

Roman sustine ca nici vorba de vreun climat de teroare si santaj.

"Ce teroare? Eu le cer gardienilor sa respecte regulamentele, sa nu intre in contact direct cu detinutii, sa nu le faca nici macar cele mai mici servicii. Nu vreau sa avem evenimente nedorite, cum s-a intamplat la alte penitenciare din tara", le-a explicat directorul inchisorii reporterilor de la CLUJEANUL.

"Nu decid eu singur"

Vorbind depre promovarea anumitor cadre, Roman a spus ca el nu poate decide de unul singur pe cine sa promoveze, acest demers fiind facut de Consiliul de Conducere al penitenciarului.

De asemenea, directorul a dezmintit acuzatia ca premierile ar fi fost facute intr-un mod partinitor, asa cum acuza subofiterii.

"Exista un fond destinat premierilor, iar banii nu-i putem lua noi.

Banii ii primesc in functie de orele prestate, de rezultatele profesionale, de conduita la locul de munca etc", afirma Petru Roman, adaugand ca este normal ca un gardian dintr-un post de paza sau unul care se ocupa cu escortarea detinutilor sa primeasca mai putini bani decat unul care este zi de zi pe sectie cu detinutii cei mai rai.

"Nu sunt mai presus de noi"

Gardienii semnatari ai protestului spun ca nu-i mai doresc printre ei pe cei cinci fosti ofiteri, pe care ii acuza ca intretin o stare continua de stres.

"Nu putem face munca de calitate atata timp cat ei doar ne pedepsesc si nu ne ajuta deloc. Sa se gandeasca la faptul ca suntem colegi, iar ei sunt coordonatorii nostri si ca nu sunt mai presus decat noi".

"Neamurile, pilele, consatenii, prietenii"

Gheorghe Iftinca, seful serviciului Resurse Umane, este acuzat ca ocupa un post bine platit fara sa fi avut un contracandidat la concurs.

"De ce domnul Iftinca nu pune functiile pe posturi si nu pe persoane? El, supervizat de generalul Petru Roman si de colonelul Petre Chiorean, pune pe post o persoana agreata de ei, cu indicele de salarizare cel mai mare (1,90), si il muta intr-un loc unde munca este mult mai usoara.

In acest fel sunt protejate pilelele si relatiile celor cinci ofiteri. Neamurile, pilele, consatenii, prietenii, informatorii lor sunt pusi in functii bune", acuza gardienii in protestul remis saptamanalului CLUJEANUL.

Ei sustin ca, la Gherla, sansele ca un om din afara anturajului conducerii sa prinda un post bun sunt extrem de mici.

"Aici, totul se face la recomandare si nu prin concurs, asa cum este normal.

Trebuie reglementata aceasta problema, altfel toti pilosii vor ramane sau vor primi functii bune, cu indice de salarizare pe masura, indiferent daca sunt capabili sau nu", scriu gardienii.

Seful Serviciului Resurse Umane, Gheorghe Iftinca, a fost cel mai surprins de acuzatiile ce i-au fost aduse.

"Am absolvit doua facultati, iar inainte de a ajunge aici am lucrat 7 ani cu oamenii. Nu se poate spune ca nu as fi avut experienta. M-am inscris la concurs, care s-a desfasurat la Bucuresti, nu aici.

Contracandidatii mei au fost respinsi pe parcurs, la interviu sau la examenul psihologic. Am dat concurs si am castigat", a explicat Iftinca.

Pozitii

  • "Subofiterii de aici trebuie sa lupte cu unii ofiteri, cu unii dintre colegi care sunt pilele ofiterilor, dar si cu detinutii.

    Ofiterii ne ingreuneaza viata prin tot felul de metode invatate inca de pe vremea comunista. Acesti ofiteri ne tin permanent in stare de stres, minciuna si sarlatanie."

    (Fragment din memoriul unui grup de gardieni de la Penitenciarul Gherla)

  • "Daca vreun gardian era nemultumit, trebuia sa vina sa-mi spuna. Il primeam si discutam. N-a venit nici unul.

    Daca unii dintre ei s-au plans sefilor lor, iar acestia nu m-au anuntat, asta n-am de unde sti."

    (Petru Roman, directorul Penitenciarului de Maxima Siguranta Gherla)



    "I-am batut la cap"

    Directorul adjunct, Petre Chiorean, spune, la randul sau, ca n-a batut nici un gardian.

    "Nu! Cum sa-i bat? Multi dintre ei sunt inca o data cat mine. Ii bat la cap sa faca vreun lucru. Cat despre faptul ca i-am pus sa lucreze, in timpul programului, in gradinile noastre, asta e o rautate.

    Eu stau la bloc si nici macar n-am culturi de cartofi. Pe de alta parte, un gardian nu poate fi si la serviciu, si la udat cartofii!", a explicat numarul 2 din conducerea penitenciarului.



    Cat priveste prezenta sa in fiecare dimineata la postul de control, Chiorean spune ca asa afla cel mai repede care sunt nemultumirile detinutilor, contribuind astfel la detensionarea atmosferei.

    ____________________________________________________________________

    "Eu nici n-am cartofi acasa. Ma ocup de pomicultura, iar pomii ii stropesc si-i ingrijesc singur.

    Nu vad nimic rau ca unii subofiteri lucreaza in afara progamului pentru unii colegi de-ai nostri si le repara aparate electronice sau altceva.

    E vorba si de o apropiere intre oameni, doar traim intr-o comunitate restransa"
    - directorul Penitenciarului Gherla, fostul general Petru Roman

    ____________________________________________________________________

    Gardienii il acuza pe directorul Petru Roman ca nu raporteaza problemele lor Administratiei Nationale a Penitenciarelor

    "Acest lucru ar dovedi incapacitatea sa de a organiza munca in puscarie". "De ce nu raporteaza cati detinuti isi bat anual cuie in cap din cauza lor?", se intreaba nemultumitii.